Wednesday, November 14, 2012

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a vorbit marţi seara despre statul de drept şi despre consecinţele „duhurilor necurate care au bântuit prin vară", potrivit digi24.ro.
Ministrul s-a referit la situaţia în care ae află România din punct de vedere al justiţiei şi al statului de drept. Declaraţiile au fost făcute în contextul ultimelor afirmaţii publice ale preşedintelui Traian Băsescu.
„Sunt mai multe componente de analiză. Statul de drept în ansamblu e posibil să aibă ceva probleme din cauza duhurilor necurate care au bântuit prin vară. Justiţia, în elementele de structură, cred că va avea o evaluare pozitivă. Probabil că la pachet, per total general, raportul va fi principal negativ. Pentru că duhurile necurate se asociază cu statul de drept. Dar justiţia, ca şi componentă separată, în coordonatele de structură nu cred că va avea un raport negativ", a declarat Mona Pivniceru.
Când va fi publicat următorul raport MCV
Ministrul Justiţiei a confirmat că există două termene, la fel de rezonabile, pentru publicarea următorului raport pe justiţiei, în luna decembrie şi în luna martie.
„Nu cunosc un calendatr sigur, cunosc, ca şi dumneavoastră, posibil în decembrie, posibil în martie, sunt două variante care sunt paluzibile amândouă. În opinia mea ar fi bien mai târziu, pentru că s-ar mai consolida, s-ar mai aşeza, s-ar marca momente din reformă, paşi consumaţi, ceea ce ar însemna un echilibru, o stabilitatea, o reaşezare în matcă a lucrurilor, după opinia mea, dar nu contează foarte mult", a comentat Mona Pivniceru.
Întrebată dacă chestiunea statului de drept va fi conexată de aderararea la Schengen, Mona Pivniceru consideră că statul de drept acoperă fundamentul aderării României, dar nu face parte din MCV-ul clasic, tradiţional. „Ca fundal general, poate fi acroşat,pentru că, până la urmă, orice instituţie statală trebuie să se integreze cumva, într-o formulă sau alta, în tiparul statului de drept, dar nu cred că se va adăuga în plus celor patru care există", a spus ministrul Justiţiei.
Rugată să comenteze estimarea şefului statului referitoare la viitorul raport MCV, „dezastruos", ministrul Justiţiei a comentat: „Depinde de viziune asupra întregului. Pentru mine, ca ministru al Justiţiei, ca parte din Guvern, nu mi se pare (dezastruos - n.r.), cel puţin pe componenta de care răspund eu. Viziune de ansamblu nu am, nu pot să îmi imaginez cărui sistem referenţial i s-a pus acest apelativ", a declarat Mona Pivniceru.
Rugată să comenteze dacă sunt motive să afecteze capitolul stat de drept faptele cuprinse în declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu - respectiv faptul că Senatul a dat un vot care a respins aplicarea unei hotărâriri definitive şi irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţe şi Justiţie, că a doua cameră a Parlamentuluim, Camera Deputaţilor, a refuzat să ridice imunitatea a doi foşti miniştri care sunt şi deputaţi şi că sunt păstraţi în Guvern miniştri în cazul cărora ANI a constatat incompatibilitatea sau declararea necorespunzătoare a averii - Ministrul Justiţiei a declarat că nu este „analistul activităţii Parlamentului, dar, de principiu, este foarte corect ca orice hotărâre judecătorească să fie executată".
„Principiul ăsta trebuia să fie valabil şi mai înainte de aceste incidente din vară, dar chiar şi cu aceste evenimente din vară, dacă s-a înţeles că o hotărâre judecătorească are autoritatea unei legi şi ea trebuie respectată, tot e un lucru foarte bun", a apreciat Mona Pivniceru.
„Fiecare instituţie, la întrebările Comisiei, a răspuns din punctul de vedere al ei, al competenţelor şi a textelor de lege pe care le-a considerat că sunt incidente în rezolvarea acelor probleme. Nu m-am ocupat nici de răspunsurile Camerei Deputaţilor şi nici de cele ale Senatului", a afirmat Minsitrul Justiţiei.
Referitor la presiunile depre care preşedintele Traian Băsescu spunea că sunt exercitate asupra judecătorilor şi procurorilor, ministrul Justiţiei, fost magistrat, a comentat că „e greu de definit cuvântul presiune".
„Presiunea asupra judecătorului sau asupra procurorului înseamnă injoncţiunea în actul de de judecată sau injoncţiunea în actul de urmărire penală, ceea ce în vară nu prea s-a întâmplat chestiunea asta, ea s-a purtat bătălia la alte nivele, la alte concepte, care sunt străine de actul de justiţie în sine, aşa încât lucrurile mai trebuiesc amendate", a comentat Mona Pivniceru.
Referitor la activitatea ANI, de atacurile asupra instituţiei, ministrul s-a abşinut să comenteze. „ANI face parte din Mecanismul de Cooperare şi Verificare ca o condiţionalitate. Activitatea ANI nu e în măsura mea să o comentez. Dar în mod cert este una din isntituţiile monitorizate cu trend pozitiv în mecanism", a spus Mona Pivniceru.
Privind declaraţiile preşedintelui ANI, Horia Georgescu, într-un interviu acordat agenţiei internaţionale de presă Reuters, unde a acuzat presiuni asupra instituţiei, Mona Pivncieru a comentat: „Presiuni simte oricine conduce o instituţie, într-un fel sau altul".
„Corectitudine, imparţialitate, integritate" sunt elementele cheie pe care le recomandă minsitrul unui şef de instituţii.

Thursday, November 08, 2012


Experţii Comisiei Europene au început misiunea de evaluare a progreselor înregistrate de România la capitolul Justiţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Concluziile vor fi prezentate în raportul ce va fi dat publicităţii până la sfârşitul anului.
Evaluarea experţilor europeni are loc în perioada 7-9 noiembrie. Pe 19 octombrie, Ministerul Justiţiei preciza că în cadrul reuniunii Comisiei MCV au fost abordate liniile generale de răspuns al autorităţilor române la întrebările punctuale (chestionar) adresate de Comisia Europeană, pe 10 octombrie, întâlnirea fiind organizată în contextul pregătirii misiunii de evaluare a CE.
În raportul din 18 iulie, Comisia Europeană considera că, 'în viitor, România ar putea atinge obiectivele fixate în cadrul MCV cu condiţia să întreprindă acţiuni rapide pentru garantarea statului de drept, să păstreze direcţia stabilită şi să accelereze procesul de punere în aplicare a reformelor'. În acest scop, se preciza că sunt necesare demersuri juridice, dar şi un angajament politic.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost stabilit de executivul comunitar în decembrie 2006, pentru a sprijini România în vederea depăşirii deficienţelor în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.

Wednesday, November 07, 2012


Comisia Europeană estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013, potrivit noilor prognoze date miercuri publicităţii de executivul comunitar, transmite AFP, citată de Agerpres.
Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană estima că cele 17 state care au aderat la zona euro vor înregistra o contracţie a PIB de 0,3% în 2012 şi o creştere economică pozitivă de 1% în 2013.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
"Europa traversează o perioadă dificilă de reechilibrare macroeconomică care va mai dura o perioadă. Europa trebuie să continue să combine politicile bugetare sănătoase şi reformele structurale pentru a crea condiţiile care vor permite o creştere sustenabilă şi să reducă şomajul", a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi euro, Olli Rehn.
De asemenea, în cazul marilor economii din zona euro estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale guvernelor din ţările respective.
Pentru Germania, cea mai mare economie europeană, Bruxellesul mizează pe o creştere de 0,8% în 2012, la fel cât estimează şi autorităţile de la Berlin, şi pe o creştere de 0,8% în 2013, faţă de o creştere de 1% prognozată de guvernul german.
În cazul Franţei, Comisia prognozează o creştere de 0,2% în acest an, urmată de o creştere de 0,4% în 2013 şi 1,2% în 2014, în timp ce guvernul de la Paris mizează pe o creştere de 0,3%, 0,8% şi 2,0%.

Monday, November 05, 2012

Trecerea la moneda euro în anul 2015 acum nu intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times....Lazea a mai afirmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM2 chiar de la începutul anului 2013.
Având în vedere că discuţia ar urma să fie purtată după alegerile din această iarnă, nu ar fi timp suficient ca România să intre în mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puţin probabil, a explicat economistul şef al BNR.
Lazea a  spus că, pe de altă parte, trecerea la euro este un joc cu două părţi, astfel încât România ar trebui să analizeze dacă statele din zona euro, având în vedere criza, sunt pregătite să primească noi membri într-un orizont de timp relativ scurt.
Alţi analişti, printre care şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că ţinta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar, chiar dacă se va discuta după alegeri, se menţine până atunci ca obiectiv.
Isărescu a afirmat în interviul citat de New York Times că, prin menţinerea monedei naţionale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.
Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul citat de New York Times.
"Sigur că au apărut nemulţumirea şi dezamăgirea, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte", a adăugat Isărescu, potrivit New York Times.
Publicaţia americană notează că menţinerea monedei naţionale a ajutat competitivitatea exporturilor României şi a condus la un cost mai scăzut al vieţii, care atrage "dintr-o dată" forţă de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.
Situaţia subliniază rezistenţa sporită la efectele crizei a economiilor celor şapte state UE din Europa Centrală şi de Est care nu au trecut la euro.
Avantajele oferite de menţinerea propriilor monede sunt scoase în evidenţă de situaţiile dificile din ţări ca Grecia şi Spania, unde autorităţile nu mai au la dispoziţie măsuri de politică monetară pentru a-şi resuscita economiile "muribunde" şi a reduce şomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.
În consecinţă, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, notează New York Times.
Cehia va lua o decizie în acest sens numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunţat că nu ia în calcul trecerea la euro înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat în acest an că moneda euro este "complet neatractivă".
Cele 12 state care au aderat la UE în 2004 şi 2007 s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asumat şi numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia şi Estonia, Cipru şi Malta, au trecut deja la euro.

Sunday, November 04, 2012

Ministerul Apararii informeaza, printr-un comunicat publicat duminica pe site-ul sau, ca a dispus revocarea ordinelor de avansare sau acordare a gradelor in rezerva pentru cazurile din anii 2011 si 2012, in care nu au fost indeplinite conditiile prevazute de lege, ca urmare a analizei efectuate de comisia consituita de ministrul Corneliu Dobritoiu. Au fost retrase si gradele in rezerva pentru Laura-Codruta Kovesi, Robert Turcescu si Kelemen Hunor, care au facut solicitari in acest sens ministrului. Intre cei de pe lista MApN se regasesc Mugur Isarescu, Mihai Razvan Ungureanu, Gheorghe Flutur, Gheorghe Falca, Ioan-Nelu Botis, Cristian Diaconescu, Sorin Oprescu, Ioan Popescu Piedone, Attila Verestoy, Sorin Apostu, Sorin Blejnar, dar si oameni din sport.
 
Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat in emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzata duminica de PRO TV, ca pozitia SUA fata de Romania in aceasta vara nu a avut legatura cu Traian Basescu, ci cu respectarea statului de drept, el precizand si ca Crin Antonescu a respectat angajamentul asumat, transmite Mediafax.Intrebat in legatura cu faptul ca a fost vazut ca un aparator al lui Traian Basescu, Mark Gitenstein a raspuns: "Aceste lucruri nu au nimic... Nu au legatura cu Traian Basescu. Au de-a face cu impunerea statului de drept si cu respectarea propriilor legi".
"Chestiunea in vara aceasta a fost ca Parlamentul dumneavoastra a dat niste legi referitoare la desfasurarea referendumului. Apoi, in ultima clipa, a inceput sa faca schimbari la aceste legi, iar Curtea Constitutionala a decis ca acest lucru era neconstitutional", a explicat ambasadorul american. El a subliniat ca pentru Statele Unite, pentru alti membri UE, pentru investitori, fie ei americani sau nu, important este daca Romania respecta propriile reguli, fie ca se refera la democratie sau la politicile fiscale, sau la licitatii, sau la orice altceva. "Daca nu ai un regim legal previzibil, nu esti un aliat de incredere si nu esti un loc sigur pentru investitii. Acesta e criteriul pe care l-am folosit de cand am venit aici. Crucial, de o importanta cruciala. Vorbiti cu orice director, cu un membru al unui consiliu de administratie dintr-o companie occidentala. Cand iau decizii de investitii, cand cheltuiesc banii altora, asta fac ei: vor sa stie ca banii vor fi in siguranta si ca pot lua decizii informate si ca guvernul insusi va lua decizii previzibile, altfel banii nu sunt in siguranta", a adaugat Gitenstein.