Sunday, June 30, 2013

Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi din Camera Deputaţilor, Camera Decizională, a avizat, în data de 20 iunie, propunerea legislativă pentru modificarea ordonanţei de urgenţă care modifică şi completează legea privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, printr-un amendament ce prevede că notarii şi avocaţii dobândesc, fără nici o formalitate, atribuţii specifice profesiei de mediator, se arată într-un comunicat de presă remis de Consiliul de Mediere.  Astfel, notarii şi avocaţii pot dobândi fără pregătire de specialitate în managementul conflictelor, comunicare, tehnici de negociere şi în teoria şi practica medierii şi fără a îndeplini condiţiile prevăzute de lege, calitatea de mediator.  Potrivit reprezentanţilor Consiliului de Mediere, amendamentul încalcă prevederile Directivei 52/2008/CE a Parlamentului European, care arată că poate deveni mediator orice persoană, indiferent de profesie, obligând în acest sens statele membre să asigure o formare iniţială şi continuă a mediatorilor, pentru a putea desfăşura o mediere eficientă, imparţială şi competentă faţă de părţi.  De asemenea, reprezentanţii consiliului mai aduc în vedere că amendamentul creează discriminare, atât raportat la celelalte profesii juridice, cât şi la profesiile nonjuridice, ceea ce conduce, în mod direct, la inechitate. "Dar, înainte de toate, amendamentul riscă să compromită însuşi actul de mediere, aducând astfel un grav prejudiciu cetăţenilor, deoarece nici avocaţii şi nici notarii nu au, prin formarea lor profesională, cunoştinţele şi abilităţile necesare conducerii profesioniste a procedurii de mediere, în absenţa unei pregătiri de specialitate cerute prin actele normative în vigoare", se mai arată în comunicat.  Adoptarea unor astfel de prevederi legislative ar conduce în plan internaţional la reacţii negative în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu doi ani, ţara noastră era monitorizată în implementarea medierii, pentru a se asigura creşterea calităţii actului de justiţie, ca urmare a degrevării sistemului judiciar de cauzele soluţionate prin mediere, concluzionează comunicatul. 

Sursa - Lumea Justitiei

Executivul a aprobat, in cadrul sedintei de Guvern din data de 26 iunie 2013, propunerea Ministerului Justitiei de modificarea a Ordonantei de urgenta privind taxele judiciare de timbru, astfel incat noile prevederi sa reglementeze situatiile si procedurile nou prevazute in Codul civil si in Codul de procedura civila. Modificarile se refera in principal la etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac. Noul proiect prevede simplificarea procedurilor premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, in sensul eliminarii timbrului judiciar si a reducerii numarului categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii. In ceea e priveste taxele fixe, intr-un comunicat de presa al Ministerului Justitiei de joi, 27 iunie 2013, se arata ca taxele fixe au fost majorate de 4,5 ori fata de cele existente. Astfel, taxa pentru cererea de recuzare sau de stramutare a fost majorata de la 4 la 100 de lei, cresterea fiind justificata prin evitarea tendintei de a fi folosita ca mijloc de tergiversare a litigiului. In ceea ce priveste taxa fixa aplicabila cu caracter general, aceasta a crescut de la 8 la 20 de lei.
Totodata, potrivit noilor modificari, de la data de 1 ianuarie 2014, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata din sumele incasate din taxe judiciare de timbru va fi de 45%, fata de 30%, cat este in prezent.
Prezentam in continuare comunicatul Ministerului Justitiei din data de 27 iunie 2013 in care
"Modificarea cadrului legal de desfasurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedura civila precum si punerea in aplicare a noilor institutii adoptate prin Codul civil, a impus revizuirea legislatiei si in materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie sa reflecte noua structura si dinamica a procesului civil, noile garantii procedurale acordate partilor pentru asigurarea unui proces echitabil precum si sa asigure acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru pregatirea personalului din sistemul justitiei. In acest sens, actul normativ reglementeaza situatii si proceduri noi prevazute in cele doua Coduri, precum etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac.
S-au simplificat formalitatile premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru, care are in acest moment valori modice de 0,15 lei; 0,50 lei, 1 leu, 3 lei; 5 lei si a carui achizitionare presupunea un efort suplimentar din partea justitiabililor si a avocatilor.
A fost redus numarul categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, facând sistemul de taxe mult mai usor de asimilat si de aplicat de catre practicieni.
Prin ordonanta de urgenta propusa spre adoptare, Ministerul Justitiei a urmarit si actualizarea taxelor judiciare fixe si corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, in conditiile in care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultima indexare in anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de stramutare; 10 lei pentru ordonanta presedintiala; 19 lei actiunea in granituire). Aceste taxe fixe au fost majorate astfel incât veniturile obtinute sa acopere, chiar daca doar partial, dar in mod real, costurile unui proces, având insa grija ca taxele sa ramâna la un nivel corespunzator situatiei economice generale, sa nu impovareze justitiabilul si sa nu constituie o piedica in exercitarea liberului acces la justitie. Ca nivel de crestere, in medie a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori; in mod cu totul izolat a existat o crestere mai mare, ca de ex. pentru cererea de recuzare sau de stramutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar aceasta crestere a avut in vedere particularitatea acestor cereri si evitarea tendintei de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului. Au fost insa prevazute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci când astfel de cereri se dovedesc justificate (se restituie ½ din taxa daca judecatorul se abtine sau daca cererea de recuzare sau de stramutare este admisa).
Taxa fixa aplicabila cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.
In paralel cu majorarea taxelor fixe dar spre deosebire de aceste, actul normativ a prevazut diminuarea taxelor stabilite procentual in functie de valoarea obiectului cererii, al caror cuantum era considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.
Alte modificari aduse prin ordonanta de urgenta se refera la:
-cresterea numarului de situatii in care se restituie taxa judiciara de timbru si reglementarea procedurii si a competentei de solutionare a cererilor de restituire;-instituirea unui sistem mai echilibrat de sanctionare in cazul unor actiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate;-stabilirea unor norme de competenta si procedura pentru valorificarea creantelor statului sau ale bugetelor locale.
Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri - precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfasurarea proceselor penale care sunt suportate de parti sau de alti participanti la proces, impozitul pe veniturile realizate din activitati desfasurate de avocati, notari publici si executori judecatoresti - se vor evidentia unitar, permitând o evaluare transparenta a incasarilor si cheltuielilor publice ale sistemului.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele incasate din taxele judiciare de timbru, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata va fi de 45%, fata de 30%, cât revine in prezent.
S-au simplificat si clarificat unele aspecte controversate din legea anterioara sau solutionate neunitar in practica judiciara; s-au valorificat solutiile unor recursuri in interesul legii precum si unele solutii doctrinare.
S-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care sa permita analize si studii de specialitate asupra veniturilor incasate si a tipurilor de cereri, care sa faciliteze urmarirea unei politici coerente, suple si adaptate nevoilor sistemului si ale justitiabililor. Instantele vor fi obligate sa completeze câmpurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate si a realizarii unor analize statistice care sa fundamenteze politici in domeniul justitiei".

Friday, June 07, 2013

LUMEA JUSTITIEI (luju.ro) - Reactie uluitoare a vicepresedintei Comisiei Europene, comisarul european pentru Justitie Viviane Reding, la problemele semnalate de europarlamentarul PNL Renate Weber cu privire la incidentele care au avut loc in CSM in ultimele luni, la abuzurile comise de ANI si DNA in cazurile judecatorilor Horatius Dumbrava si Adrian Toni Neacsu, precum si cu privire la scurgerile de informatii din dosare ori amenintarile lui Daniel Morar la adresa judecatorilor. La toate aceste probleme, Viviane Reding a ales sa raspunda intr-un limbaj de lemn, fara sa spuna ceva concret.  Intr-o scrisoare pe care i-a adresat-o lui Weber in data de 29 mai 2013, comisarul european pentru Justitie a explicat ca CSM este o institutie cruciala pentru sistemul judiciar, i-a amintat europarlamentarei PNL despre constatarile din ultuimul Raport MCV si i-a dat asigurari ca CE va monitoriza indeaproape progresele inregistrate. In final, Viviane Reding i-a multumit Renatei Weber pentru opiniile exprimate “privind situatia din Romania”.  Iata raspunsul vicepresedintei Comisiei Europene, Viviane Reding, acordat europarlamentarului Renate Weber:
 
Stimata d-na Weber,
Va multumesc pentru scrisoarea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii din Romania. Am luat act de observatiile dumneavoastra privind evenimentele din Romania. Sunt de acord ca CSM este o institutie cruciala pentru un sistem judiciar independent, functional si responsabil. Comisia acorda o importanta deosebita acestor obiective si a verificat in mod regulat daca sunt respectate in rapoartele publicate sub Mecanimsul de Cooperare si Verificare.
Asa cum stiti, Comisia a adoptat ultimul sau raport privind Romania la data de 30 ianuarie 2013, in care a constatat ca Romania a implementat mai multe, dar nu toate recomandarile sale. In timp ce respectul pentru Constitutie si deciziile Curtii Constitutionale a fost restabilit, lipsa de respect fata de independenta sistemului juridic si instabilitatea cu care se confrunta institutiile judiciare raman o sursa de ingrijorare. Raportul stabileste evolutiile-cheie pe parcursul ultimelor sase luni in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si masurile impotriva coruptiei, mentionand capacitatea de rezistenta a instantelor si a institutiilor anticoruptie in circumstante dificile.
Va asigur ca Comisia va monitoriza indeaproape progresele inregistrate, inclusiv in ceea ce priveste respectarea independentei justitiei si a statului de drept, si va adopta un raport suplimentar asupra preocesului de reforma pana la sfarsitul acestui an.
Va multumesc inca o data pentru opiniile dumneavoastra privind situatia din Romania.
Cu stima,
Viviane Reding”.
 
Amintim ca Renate Weber i-a transmis comisarului Viviane Reding o scrisoare, la inceputul lunii martie 2013, in care vicepresedintelui Comisiei Europene mai multe probleme privind sistemul judiciar din Romania. Cu acea ocazie, Weber ii cerea Vivianei Reding sa isi exprime o pozitie oficiala in legatura cu ultimele evenimente din CSM. De asemenea, Renate Weber o intreba pe Viviane Reading de ce incidentele din Consiliul Superior al Magistraturii nu au fost reflectate in ultimul Raport MCV.
Weber ii solicita lui Reding, in aceeasi scrisoare, sa explice de ce nu a existat nicio reactie din partea Comisiei Europene in ceea ce priveste abuzurile comise de DNA si ANI impotriva judecatorilor Adrian Toni Neacsu si Horatius Dumbrava din CSM, anchetati dupa ce acestia au protestat fata de alegerea unui procuror in fruntea Consiliului.
Nu in ultimul rand, Renate Weber i-a adus aminte vicepresedintei Comisiei Europene si despre abuzurile comise de procurori in vara anului 2012, de scurgerile de informatii de la DNA sau despre momentul in care Daniel Morar a amenintat anumiti judecatori, nemultumit fiind de deciziile acestora, precizand ca va incepe urmarirea penala impotriva lor, ceea ce s-a si intamplat.

Wednesday, June 05, 2013

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a dat publicitatii unui studiu „DESPRE GARANTIILE PROCESULUI CIVIL. REPARTIZAREA ALEATORIE”, in care semnaleaza secretomania instaurata de CSM si o serie de instante din Romania, in privinta repartizarii aleatorii a dosarelor, principiu stabilit de Legea 303/2004 privind organizarea judiciara.    Iata materialul dat publicitatii de AMJ:
Repartizarea aleatorie a fost gandita ca o garantie pentru un proces echitabil raportat la componenta completului de judecata. Daca am fi trait intr-o societate corecta, in care magistratii sunt mai presus de orice banuiala, probabil ca o astfel de problema nici nu s-ar fi pus. Din pacate, societatea romaneasca, cu avatarurile sale din epoca comunista, are o experienta prea trista cu Justitia, varful de lance al regimului comunist, cu judecatori care pronuntau sentinte de condamnare la moarte sau la munca silnica pe viata pentru disidenti politici, cu epurarea intregului sistemul judiciar prin excluderea atat din sistemul de invatamant, cat si din profesiile juridice a tuturor celor care nu aveau “origine sanatoasa” sau manifestau obstinatii intelectuale.  O astfel de istorie nu este de natura sa nasca incredere in Justitie, iar implicarea din ce in ce mai vizibila a serviciilor secrete la toate nivelurile sale, ca si reticenta desprinderii de vechiul sistem si de vechile metehne, au dus la conditionarea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana de acceptarea unui mecanism de cooperare si verificare (MCV) care sa permita institutiilor europene sa creioneze un nou sistem juridic, compatibil cu principiile statului de drept si cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Noi institutii au fost create sau reinventate dupa reguli noi, insa, progresiv, ele au fost deturnate de la scopul pentru care au fost infiintate, fie de guvernanti, prin elaborarea de acte normative care sa se muleze intereselor de moment ale clasei politice sau gruparilor transpartinice, fie de catre magistrati prin interpretarea subiective a procedurilor si institutiilor.  Printre acestea si repartizarea aleatorie. Ridicata la rang de principiu in Legea organizarii judiciare 304/2004, a fost implementata printr-un program informatic (Ecris) care ar fi trebuit sa automatizeze orice repartizare si sa excluda astfel factorul uman, dar care, in realitate, a fost conceput ca un sistem semiautomatizat, repartizarea facuta de computer putand fi ocolita de catre personalul auxiliar prin modalitatea de completare a unor campuri realizandu-se astfel determinarea completului ce judeca dosarul.  Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti a permis, de asemenea conducerii instantelor sa intervina ulterior repartizarii initiale si, sub diferite pretexte administrative, sa rerepartizeze dosarele in cadrul unor proceduri total netransparente justitiabililor.   Pentru lamurirea motivelor care au dus la implicarea conducerii instantelor in procesul de repartizare a cauzelor am formulat intrebari Tribunalului Bucuresti, Curtii de Apel Bucuresti si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii de Apel Brasov (pozitiile exprimate fiind atasate), insa raspunsurile au fost extrem de opace, discutiile administrative ale instantelor fiind clasificate ca nefiind de interes public sau necircumscriindu-se legii 544/2001 privind accesul la informatiile publice. Tribunalul Bucuresti, prin Presedinte, doamna Laura Andrei, a aratat ca procesele verbale ale sendintelor consiliilor de conducere privind “aspecte ale vietii organizatiei” care nu privesc opinia publica.  In acest context, suspiciunile justitiabililor privind independenta si impartialitatea magistratilor, intemeiate si pe refuzul Inspectiei Judiciare de a cerceta in mod real abuzurile sau disfunctionalitatile reclamate, ar fi trebuit sa determine Consiliul superior al Magistraturii sa isi realizeze misiunea si sa reformeze sistemul judiciar, prin intarirea garantiilor procedurale si crearea unui sistem eficient de control si angajare a raspunderii magistratilor.  Din pacate, Consiliul Superior al Magistraturii, indepartandu-se de la misiunea pentru care a fost creat, functionand ca un organism sindical, a elaborat norme care au dus la protectia unui sistem defect, lipsit de mecanisme de reglare si corectie. Astfel, art. 98 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor de judecata a prevazut ca cererea de recuzare sa fie judecata de completul imediat urmator, ceea ce a permis conducerilor instantelor sa aranjeze completele in cascada, dupa afinitati si interese.  Art. 96 ind.2 din Regulament introdus de CSM in 2011 ca urmare a propunerii Directiei Legislatie, Documentare si Contencios “referitor la modificarile Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti pentru inlaturarea practicilor de eludare a repartizarii aleatorii prin cereri repetitive” a prevazut ca “Daca se constata ca pe rolul instantei exista sau au existat cel putin doua cereri pendinte in acelasi timp, formulate de aceeasi  parte, avand acelasi obiect principal si aceeasi cauza, toate cererile aflate pe rol la momentul constatarii vor fi judecate de catre primul complet investit, chiar daca partea a renuntat la judecarea cererii aflate pe rolul acestui complet sau cererea a fost anulata ca netimbrata ori ca nesemnata”. Avind in vedere refuzul CSM de a ne comunica nota Directiei Legislatie care a dus la adoptarea acestei prevederi, sub pretextul ca nu ar fi informatie publica, nu putem sa stim ce a dus la concluzia ca depunerea mai multor cereri de catre justitiabili s-ar face pentru a eluda sistemul Ecris, insa, ce este de remarcat este ca CSM face un proces de intentie justitiabililor tocmai cu privire la disfunctionalitatile sistemului judiciar, pe care chiar acestia le-au reclamat si cu privire la care Consiliul nu a luat pana acum nici o masura (cu exceptia recentului control dispus la Tribunalul Bucuresti, control despre care nu s-a mai auzit nimic si care o sa se finalizeze cu o dezincriminare generala). CSM nu s-a grabit sa ia masuri pentru transparentizarea procesului de repartizare, a procesului decizional privind formarea si planificarea completelor de judecata, ci a considerat oportun sa completeze “dispozitiile lacunare” ale Codului de procedura civila privind litispendenta, chiar cu incalcarea principiului repartizarii aleatorii prevazute de legea 303/2004.
Daca fenomenul amintit de Directia Legislatie de la CSM este adevarat, doua probleme trebuiau a fi solutionate:
(1) care este motivul pentru care un justitiabil ar dori ca dosarul sau sa nu fie judecat de catre anumiti magistrati si
(2) de ce este privita cu suspiciune dorinta justitiabiliul de a nu fi judecat dosarul de catre anumiti magistrati?
Daca toti magistratii sunt corecti, inseamna ca solutia va fi una corecta, indiferent de judecatorul care o va da.
Daca nu toti magistratii sunt corecti, atunci aceasta suspiciune de coruptie pe care o exhiba CSM prin modificarea Regulamentului, nu ar trebui sa fie deferita organelor de cercetare penala competente pe fapte de coruptie?
Departe de a acuza justitiabilii, masura luata de CSM prin art.96 ind.2 din Regulament nu face decat sa intareasca opinia generalizat privind existenta fenomenului de coruptie la nivelul instantelor de judecata.
Strict juridic, articolul 96 ind.2 din Regulament este si nelegal deoarece incalca in mod flagrant dispozitiile legii 304/2004 si ale art.164 CPC.
Potrivit dreptului aplicabil, singura exceptie a schimbarii completului de judecata este aceea in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective. Legea nr. 304/2004 prin art. 139 alin.1 lit.b) da in competenta CSM doar fixarea unor criterii pentru asigurarea repartizarii aleatorii, dar nicidecum violarea acestui principiu prevazut de o lege organica si protejat prin art. 6 din Conventie. Mai mult, acelasi alineat apara si principiul continuitatii, nu al deposedarii de dosar, pe cale administrativa a judecatorului. Pe de alta parte, Codul de Procedura Civila, de asemenea lege organica, reglementeaza situatiile la care se refera dispozitiile art. 96 ind.2, astfel incat Regulamentul, norma inferioara, adauga la lege.Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 15 mai 2013, prin care solicitati a vi se comunica o copie a Hotararii Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.9/18.04.2013 precum si motivele, cauzele si documentele care au stat la baza emiterii hotararii expunem urmatoarele: Asa v-a fost comunicat la data de 13 mai 2013, ne aflam in imposibilitatea de a va pune la dispozitie Hotararea nr.9/18.04.2013, in integralitatea sa, intrucat aceasta contine
si alte dispozitii de ordin administrativ in legatura cu activitatea interna a instantei. Precizam ca, hotararile Colegiului de Conducere nu se motiveaza, iar actele si documentele care stau la baza adoptarii hotararilor reprezinta acte interne ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care nu pot fi puse la dispozitia petentilor - Cu consideratie, Magistrat asistent Viorel Ciobanu”...(SURSA LUMEA JUSTITIEI)