Proiectul de Cod fiscal dă o nouă definiţie activităţilor independente.
Astfel, conform propunerilor, veniturile din activităţi independente vor
cuprinde "veniturile din activităţi economice, profesii libere şi drepturi
de proprietate intelectuală". Accentul cade pe caracterul economic al
activităţii. Noţiunea este decisivă atâta timp cât, în baza ei, fiscul poate să
reconsidere natura veniturilor şi să modifice impozitarea. În prezent, Codul fiscal arată că veniturile
din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, din profesii libere
şi din drepturi de proprietate intelectuală. În proiect, veniturile comerciale
sunt înlocuite cu cele din activităţi economice. Dacă primele provin din fapte
de comerţ, prestări de servicii şi practicarea unei meserii, cele din
activităţi economice au ca surse producţia, comerţul şi prestările de servicii.
O altă modificare vizează profesiile libere: dispare enumerarea profesiilor
reglementate şi este prevăzut că sunt venituri din profesii libere veniturile
obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor
normative speciale. Implicaţiile schimbării definiţiei, nu sunt de neglijat.
"Potrivit Codului fiscal (în vigoare n.r.), la stabilirea sumei unui impozit
sau a unei taxe, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie
care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a
reflecta conţinutul economic al acesteia. În baza acestor prevederi, dacă
tranzacţiile nu sunt bine fundamentate, autorităţile fiscale pot reconsidera
natura veniturilor", explică Andreea Steinhart, partener Contexpert.
Reconsiderarea naturii veniturilor înseamnă schimbarea impozitării. De exemplu,
drepturile de autor pot fi asimilate salariilor şi impuse cu toate taxele şi
contribuţiile aferente acestora.
Potrivit datelor Registrului Comerţului şi alte Finanţelor, sunt
înregistrate circa 350.000 de PFA, 230 mii de persoane care practică profesii
libere, iar 133 mii au drepturi de proprietate intelectuală.