Banca Naţională a României (BNR) intenţionează să nu mai permită băncilor să îşi răscumpere acţiunile, cu excepţia cazurilor de lichidare, se arată într-un proiect de regulament al Băncii Centrale.
"În vederea respectării criteriului permanenţei fondurilor pentru asigurarea utilizării acestora imediat şi nerestricţionat, (...) acţiunile trebuie să fie emise pe perioadă nedeterminată şi nici o clauză contractuală nu trebuie să permită răscumpărarea acestora, într-o altă situaţie decât în cazurile de lichidare", scrie în textul documentului.
Iniţiativa Băncii Centrale are drept scop limitarea ieşirilor de capital din mediul bancar local, ne-au declarat surse din piaţă.
Clauzele contractuale care guvernează acţiunile nu trebuie să permită celor care le deţin să solicite răscumpărarea acestora de către instituţia de credit emitentă şi restituirea capitalului deţinut în baza acţiunilor res-pective, potrivit BNR. "Deţinătorii de acţiuni au doar un drept de creanţă asupra activelor reziduale în caz de lichidare, proporţional cu cota parte deţinută din capital", se mai arată în document. De asemenea, nici o clauză contractuală nu trebuie să permită, în niciun moment, răscumpărarea acţiunilor de către instituţia de credit emitentă. Sunt exceptate de la aceas-tă restricţie răscumpărările discreţionare, precum şi alte modalităţi discreţionare de reducere efectivă a capitalului social, permise de lege emitenţilor şi efectuate în condiţiile respectării cerinţelor referitoare la răscumpărarea propriilor acţiuni. Exceptate sunt şi răs-cumpărările care au loc în situaţii în care instituţia de credit emitentă intenţionează să deţină temporar, în calitate de formator de piaţă, acţiunile răscumpărate sau să le distribuie către salariaţi, iar acestea nu depăşesc în niciun moment cea mai mică dintre următoarele valori: 3% din emisiunea respectivă de acţiuni, respectiv 10% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1 rămasă după acoperirea cerinţei de capital aferente acestui nivel al fondurilor proprii.

Bucharest - MGI (Muntenia Global Invest) a primit aprobarea din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru lansarea şi administrarea unui sistem alternativ de tranzacţionare, se arată într-un buletin de presa dat publicitatii. Sistemul, intitulat "Best-X", este primul de acest fel care nu este operat de o bursă.  Pe piaţa de capital din ţara noastră există, în prezent, două sisteme alternative de tranzacţionare (ATS), operate de către Bursa de Valori Bucureşti (BVB), respectiv de către Sibex, ambele lansate în anul 2010.  Scopul lansării sistemul de tranzacţionare este să scurteze lanţul de intermediere, simplificând, astfel, operaţiunile, ne-a declarat Alexandru Paverman, director general şi preşedinte al Consiliului de Adminis­traţie (CA) al Muntenia Global Invest (MGI). De asemenea, compania are în vedere şi dezvoltarea propriei afaceri, a adăugat domnia sa. Sistemul este funcţional, MGI urmând să se concentreze, în perioada următoare, şi pe activitatea de promovare. Firma de brokeraj va încerca să atragă şi companii locale în sistem, ne-a precizat Alexandru Paverman. În prezent, o singură companie românească este listată pe un ATS din ţara noastră, respectiv "Prodplast Imobiliare", la Sibex.  Un segment spre care MGI se va orienta pentru atragerea pe "Best-X" este cel al întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), ne-a mai declarat domnia sa. Sistemul va permite listarea de acţiuni, obligaţiuni şi unităţi de fond atât ale unor emitenţi din ţară, cât şi a unor emitenţi din străinătate.
Sistemul va fi alcătuit din trei categorii. Prima categorie cuprinde acţiuni - instrumente financiare interne care îndeplinesc condiţiile de performanţă şi de transparenţă care le-ar face eligibile inclusiv pe o piaţă reglementată. (sursa hotnews)

Concomitent cu intrarea în vigoare, anul viitor, a acordului elveţiano-german privind combaterea evaziunii fiscale, Elveţia intenţionează să-i permită autorităţii fiscale germane să cerceteze şi tranzacţiile mai vechi ale clienţilor germani care şi-au plasat banii în conturile secrete ale băncilor elveţiene şi transferă aceşti bani în terţe ţări înaintea intrării în vigoare a acordului - relatează revista germană "Focus".   Autoritatea fiscală germană ar putea cerceta tranzacţiile acestor clienţi retroactiv, până în anul 2011. Se aşteaptă ca parlamentul elveţian să voteze legea pertinentă în următoarele luni, nefiind nevoie ca din acest motiv să se renegocieze acordul bilateral încheiat în aprilie în vederea depistării cetăţenilor germani care folosesc conturile elveţiene pentru evaziune fiscală.  Acordul încheiat în aprilie nu este pe placul principalului partid de opoziţie din Germania, al social-democraţilor(SPD), care au anunţat că îşi vor folosi dreptul de veto tocmai din cauza imposibilităţii cercetărilor retroactive. Guvernul german are nevoie de sprijinul SPD, în Camera superioară a Parlamentului. Decanul de vârstă al SPD, Joachim Poss, a declarat, pentru "Berliner Zeitung" că Germania şi Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea excluderii băncilor elveţiene din Germania, dacă Elveţia nu va coopera în acest caz.  Guvernul cancelarului german Angela Merkel afirmă că, după intrarea în vigoare a acordului elveţiano-german, Germania va putea conta pe încasări fiscale uriaşe. Se apreciază că cetăţenii germani au plasat în conturile bancare elveţiene aproximativ 150 de miliarde de euro.