Se pare ca exista doua Justitii paralele in Romania! Pe de o parte, in ultima vreme, s-a putut lesne observa ca la instantele de fond judecatorii dau dovada de tot mai multa clementa, preferand sa recurga la achitari sau sa dicteze pedepse la limita de jos a prevederilor legale. In schimb, aceleasi dosare ajunse pe masa magistratilor de la instantele superioare, fara a se aduce pe parcurs niciun fel de probe suplimentare, sunt judecate cu o cu totul alta masura. Astfel ca, de obicei, inculpatii care au scapat cu usurinta la primele instante, se trezesc acum ca primesc pedepse care se apropie de cele maxime. Asa ca una din doua: ori magistratii de la fond sunt prea „moi”, ori cei de la instantele superioare  depasesc orice limita cu severitatea lor! Este evident ca, ceva trebuie facut pentru „uniformizarea” masurilor cu care sunt judecate aceleasi dosare. In prezent, ce-i drept, de multe ori DNA-ul a inclinat balanta prin anchetele realizate, care au demonstrat ca, nu de putine ori, „maleabilitatea” judecatorilor de la instantele de fond s-a datorat „atentiilor” in bani sau in natura primite de la inculpati. Cu toate acestea, ramane totusi un mare semn de intrebare cum de a ajuns sa nu  mai gasesti practic un proces in care magistratii de la instante diferite sa nu interpreteze cat de cat la fel prevederile legale. Nu doar confruntarile „fratricide” dintre judecatori, purtate prin emiterea de decizii care se bat cap in cap, risca sa ameninte credibilitatea Justitiei. Pentru ca, de departe, cea mai crancena confruntare interna se poarta, de cativa ani buni, intre procurori si judecatori. Ce-i drept, sunt si cazuri in care si unii si altii, impreuna cu ofiteri de politie, fac parte din aceleasi „circuite” care au intrat deja sub vizorul DNA. Insa si in aceste cazuri cei implicati in influentele retele subterane specializate in traficul de influenta opun o darza rezistenta colegilor din afara „fratiilor”. Insa confruntarea dintre cele doua „caste” se duce mai ales la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Asa ca deja se trag sfori la greu pentru a se stabili cine va asigura conducerea viitorului CSM: un judecator sau un procuror. Iar agitatia creata in justitie in jurul acestui subiect fierbinte nu tine doar de orgoliul celor implicati, ci are o miza cu mult mai mare: controlul Inspectiei Judiciare. Pana in acest moment, cei de la Inspectia Judiciara mai mult s-au prefacut ca lucreaza. Astfel ca, in ciuda evidentelor, nu au deranjat niciodata pe nimeni. Desi, in nenumarate cazuri, sesizarile unor alte institutii si structuri contineau chiar indicii clare si probe privind adevaratele motive, in afara legii, ale deciziilor luate de unii magistrati. Insa Inspectia Judiciara s-a transformat intr-un „cimitir al elefantilor”, care a facut mai mult rau decat bine, protejand nu de putine ori „circuitele” despre care vorbeam. Iata insa ca, din informatiile pe care le avem, acest lucru se va schimba radical. Si „nodul gordian” al pasivitatii Inspectiei Judiciare va fi taiat, indiferent de cine va veni in fruntea CSM. Pentru ca o cerinta expresa a celor care monitorizeaza activitatea Justitiei de la noi este tocmai cea de a reda Inspectiei Judiciare rolul pe care trebuie sa-l joace, acela de factor activ in depistarea, deconspirarea si destructurarea „retelelor” subterane de magistrati corupti.

BUCURESTI - Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, astăzi, echipa de miniştri, într-o conferință de presă, la Camera Deputaților.  Astfel, lista membrilor Guvernului propusă de Dacian Cioloş este:
     Vicepremier şi Ministrul Economiei: Costin Grigore Borc
     Vicepremier şi Ministrul Dezvoltării: Vasile Dâncu
     Ministrul Afacerilor Externe: Lazăr Comănescu
     Ministrul Afacerilor Interne: Petre Tobă
     Ministrul Agriculturii: Achim Irimescu
     Ministrul Apărării Naţionale: Mihnea Motoc
     Ministrul Culturii: Vlad Alexandrescu
     Ministrul Energiei: Victor Vlad Grigorescu
     Ministrul Educaţiei: Adrian Curaj
     Ministrul Finanţelor Publice: Anca Paliu Dragu
     Ministrul Fondurilor Europene: Aura Carmen Răducu
     Ministrul Justiţiei: Dna Pruna Alexandra Raluca
     Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Cristiana Paşca Palmer
     Ministrul Muncii: Claudia Anca Moarcăş
     Ministrul pentru Societatea Informaţională: Marius Raul Bostan
     Ministrul Sănătăţii: Patriciu Achimas - Cadariu
     Ministrul Tineretului și Sportului: Elisabeta Lipă
     Ministrul Transporturilor: Marian Costescu
     Ministrul pentru Dialog Social: Violeta Alexandru
     Şeful Cancelariei Primului Ministru: Ioan Dragoş Tudorache
     Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Preturindeni: Dan Stoenescu
     Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Societatea Civilă: Cristian Ciprian Bucur. 

Ceea ce se întâmplă în Portugalia nu este decât o nouă etapă a marşului forţat al Europei către o societate lipsită de legitimitate democratică, marş justificat, însă, tocmai prin apelarea neîntreruptă la principiile democratice.  Negocierile cu socialiştii au eşuat, iar aceştia s-au mişcat rapid pentru a forma o coaliţie de stânga alături de comunişti şi un alt partid de stânga, formaţiunea ad-hoc dispunând de o majoritate de 50,7% în Parlament. Liderul socialist Antonio Costa a cerut, în aceste condiţii, numirea ca prim-ministru, dar preşedintele Anibal Cavaco Silva a refuzat.   În urma refuzului preşedintelui, Ambrose Evans-Pritchard scrie în The Telegraph că "zona euro a trecut Rubiconul prin interzicerea accesului la putere a stângii". Acesta este primul caz în care partidelor eurosceptice li se neagă dreptul de formare a guvernului, interdicţie justificată prin interesul naţional, după cum mai scrie jurnalistul bri¬tanic. "Acesta este cel mai rău moment pentru o schimbare radicală a fundaţiilor democraţiei noastre", a justificat Cavaco Silva decizia de a cere tot fostului premier să formeze noul guvern.   În opinia preşedintelui, "după marile sacrificii din ultimii ani este datoria mea să fac tot ceea ce este posibil astfel încât să nu transmitem semnale false instituţiilor financiare, investitorilor şi pieţelor". Ce ar mai fi de spus, când voinţa poporului, cel puţin conform definiţiei democraţiei încă acceptată la nivel european, a ajuns să fie considerată "semnal fals" pentru instituţiile financiare şi pieţe?   Antonio Costa a declarat că decizia preşedintelui reprezintă o gravă greşeală, deoarece "este inacceptabilă uzurparea puterilor exclusive ale parlamentului", şi a anunţat un vot de neîncredere la prezentarea noului guvern în forul legislativ.   Ana Catarina Mendes, parlamentar şi purtător de cuvânt al Partidului Socialist, a declarat pentru Reuters că "noul guvern nu are niciun viitor şi este conştient de acest lucru", deoarece "nu dispune de o minimă capacitate de a interacţiona cu societatea".     "Cavaco Silva îşi foloseşte puterea pentru a impune o agendă ideologică reacţionară, în interesul creditorilor şi a instituţiilor zonei euro, iar totul se face, cu o remarcabilă impertinenţă, în numele apărării democraţiei", este verdictul lui Ambrose Evans-Pritchard.  Poate că socialiştii şi aliaţii lor vor bloca revenirea la putere a blocului de centru-dreapta sau poate că guvernul minoritar va depăşi moţiunea de cenzură în urma unor "jocuri" politice justificate prin interesul naţional, însă niciuna dintre cele două blocuri politice nu vor putea să voteze împotriva matematicii implacabile a datoriilor.

ROMANIA  va fi obligată să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere până la transpunerea integrală a Legii privind rezoluţia bancară, ce presupune inclusiv aplicarea bail-in-ului (procedură care prevede inclusiv confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme), după cum reiese dintr-un comunicat al Comisiei Europene.  Acesta arată că CE a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netranspunerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD), precizând: "Sesizarea Curţii implică cel puţin impunerea unei penalităţi zilnice cu titlu cominatoriu până când se realizează transpunerea integrală. Cuantumul acestor sancţiuni este calculat în aşa fel încât să se ia în considerare capacitatea de plată, durata şi gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză. Comisia poate decide să retragă această cauză în condiţiile în care un stat membru pune în aplicare normele UE respective".  Potrivit specialiştilor din domeniul juridic, Comisia Europeană este îndreptăţită să aplice astfel de penalităţi.  Printre altele, comunicatul CE mai subliniază: "Această directivă (2014/59/UE) este un element central al cadrului de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare. De asemenea, directiva este un document important pentru Uniunea bancară a UE. Noile norme introduse prin BRRD oferă autorităţilor naţionale instrumentele şi competenţele necesare pentru a atenua şi a gestiona dificultăţile majore sau falimentul băncilor şi ale marilor firme de investiţii din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a se garanta faptul că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească, în vederea menţinerii stabilităţii financiare, pentru băncile aflate în dificultate. În acest sens, ele prevăd, printre altele, ca acţionarii şi creditorii băncilor să îşi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de «recapitalizare internă». Este extrem de important ca aceste norme să fie în vigoare în toate statele membre".  Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. La data de 28 mai 2015, Comisia Europeană a trimis un aviz motivat unui număr de 11 state membre ale UE, solicitându-le să transpună BRRD. Întrucât în şase state membre ale UE noile norme nu au fost transpuse integral, Curtea a fost sesizată cu privire la nerespectarea acestei obligaţii de către statele în cauză". Neimplementarea legii care prevede şi aplicarea bail-in-ului pentru salvarea băncilor cu probleme riscă să pună sub semnul întrebării credibilitatea Uniunii Bancare, ne-au declarat, în urmă cu o lună, unele surse europene.  Acestea apreciau, atunci, că situaţia actuală referitoare la transpunerea în legislaţiile naţionale a Directivei Europene care priveşte rezoluţia bancară este "nesatisfăcătoare, cauzând incertitudini legislative şi implicând riscuri politice şi legale în cazul în care băncile ar întâmpina dificultăţi". Romania se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.  În luna mai, Comisia Europeană a cerut de la 11 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Franţa, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia, România şi Suedia) implementarea în totalitate a legii menţionate mai sus. "Cererea a fost făcută sub forma unei opinii motivate, care reprezintă a doua fază a procedurii de infringement a UE.  Din mai, unele ţări au făcut anumiţi paşi ca să se asigure că sunt în linie cu reglementările UE privind Directiva Europeană referitoare la rezoluţie şi restructurare. Altele nu au făcut acest lucru", ne-au mai spus sursele citate.  Acestea au adăugat că ţările care au transpus în totalitate reglementările UE în legislaţia naţională sunt Austria, Germania, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Letonia, Estonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Portugalia, Danemarca şi Bulgaria, cele care au implementat parţial această lege fiind Belgia, Spania, Cipru, Malta, Ţările de Jos, Slovenia şi Franţa.  Aşadar, România nu se află printre ţările, menţionate de oficialii europeni, care au deja o lege completă sau parţială în domeniul rezoluţiei bancare.  Ministerul nostru de finanţe a transmis spre dezbatere Parlamentului un proiect legislativ realizat de Banca Naţională a României (BNR) care priveşte crearea unui Fond de rezoluţie bancară.   Analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că un astfel de proiect legislativ nu a fost aprobat până acum pentru că ar fi neconstituţional, acesta urmând să vizeze şi aplicarea bail-in-ului.  Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR ne-a precizat, la începutul lunii iunie: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".  Ordonanţa 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului spune că a doua măsură de stabilizare a unei bănci prevede posibilitatea participării Fondului de Garantare a Depozitelor în calitate de acţionar al instituţiei respective.  Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.   Urgentarea adoptării "atât de întârziatei legislaţii din sectorul financiar" - referitoare la închiderea băncilor, garantarea depozitelor, supravegherea macroprudenţială şi la obligaţiunile garantate - va contribui la întărirea cadrului legal actual şi la alinierea acestuia la bunele practici internaţionale, consideră oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI).  La închiderea vizitei pe care a făcut-o zilele trecute ţării noastre, şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter, a declarat: "Sectorul bancar se găseşte cu un pas mai aproape de revigorarea intermedierii. Acest domeniu a făcut faţă cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an şi continuă să menţină rezerve suficiente de capital şi de lichidităţi. Pe măsură ce bilanţurile s-au consolidat şi redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În acelaşi timp, menţinerea unor rezerve puternice va fi esenţială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile".  În ceea ce priveşte modernizarea regimului insolvenţei din ţara noastră, procesul avansează, este de părere oficialul FMI, subliniind că misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislaţie secundară, pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvenţa personală.  Sursa - ziarul bursa.

O decizie recentă a Curții Constituționale privitoare la Codul penal a provocat multe comentarii critice. S-a remarcat, de pildă, că prin noua interpretare a conflictului de interese, primul-ministru Victor Ponta sau fostul primar de la Constanța Radu Mazăre scapă de o parte din acuzațiile care le-au fost aduse. Și nu doar ei, ci și alții care au fost acuzați că ar fi creat avantaje unor foști parteneri de afaceri. Decizia CCR ar prezenta prin urmare o mulțime de inconveniente și ar pune frână luptei împotriva corupției. (v. RL, Ondine Gherguț)  Chiar dacă din punct de vedere strict tehnic aceste observații sunt corecte, decizia Curții Constituționale ar trebui mai curând salutată, căci ea împiedică săvârșirea unor abuzuri. În anumite cazuri, Codul penal putea fi eficient, dar în altele lăsa loc unor acțiuni absurde și excesive.  Este vorba de Art.301 alin.(1) din Codul penal, referitor la conflictul de interese în cazul unui funcționar public, prin care se interzice acestuia să decidă în beneficiul cuiva cu care s-a aflat ”în raporturi comerciale”. Curtea a apreciat însă că formularea e vagă și alunecoasă, fiind de natură ”a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese” (CCR, comunicat de presă).  Dacă parchetul află că un primar a acordat un contract firmei la care a fost acționar, va trebui să abandoneze cazul în lipsă de temeiuri legale. Prin urmare e adevărat că, prin noua interpretare a legii, procurorii pierd un instrument folositor. Dar procurorii nu au decât un rol limitat în înfăptuirea justiției. O bună interpretare a legii este aceea care îngrădește cât mai mult cu putință posibilitatea unui abuz chiar dacă în felul acesta rămân nepedepsiți unii dintre cei vinovați. Acesta este prețul. Cu alte cuvinte, ar fi bine să ne ferim ca legile anticorupție să semene cu raidurile aviatice care înregistrează tot mai multe ”pagube colaterale”. Căci, pe măsură ce victimile inocente devin tot mai numeroase, te întrebi dacă prețul intransigenței merită să fie plătit.  Mai există însă un argument major împotriva acestei interpretări a conflictului de interese. ”Raporturile comerciale” care sunt incriminate de Codul penal nu acoperă decât o mică parte din aria relațiilor subiective care ar putea vicia o decizie publică. Dintr-o pudoare ușor de înțeles, legiuitorul nu a enumerat între situațiile condamnabile pe cele erotice, or probabil că nu există nimic mai frecvent decât favorurile făcute amantei sau amantului. Am ales relațiile erotice deoarece ele sunt, în sensul lor propriu și figurat, cea mai puternică expresie a acelei subiectivității umane de natură să deturneze o decizie rațională. Și dacă lucrurile stau așa (și așa stau!), legea penală românească este și oarbă și incisivă, exact ca o dronă prost ghidată. E mai bine cum a decis CCR care a limitat conflictul de interese la sfera familiei, păstrându-se într-o zonă strict controlabilă.  Dar probabil că nu pudoarea, ci altul va fi fost motivul principal pentru care legiuitorul nu a cuprins în sfera conflictului de interese relațiile erotice. Dacă ar fi intrat pe acest teren, ar fi încălcat dreptul la intimitate. Or aici se află contradicția în care se zbate justițiarul liberal. Ambiția lui este să-i prindă și să-i condamne pe aceia care se abat de la criteriile obiective și măsurabile ale unei decizii din sfera politicii publice, dar fără să tulbure sfera intimității. Atâta doar că orice deturnare a obiectivității este, prin definiție, subiectivă și egoistă, ținând cu necesitate de sfera intimității. Relațiile erotice - de orice fel ar fi ele - sunt epitomul însuși al conflictului de interese.  Prin urmare, dacă legea nu poate intra în toate ascunzișurile vieții omenești, este mai bine să rămână în zonele clare și perfect controlabile. Orice incursiune punitivă în sfera subiectivității riscă să se transforme într-un abuz. (DW)

Comunicatul DNA. referitor la Victor Ponta - Premierul Romaniei:

Comunicatul DNA.  referitor la Victor Ponta - Premierul Romaniei:

În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 494/VIII/3 din 13 martie 2015, privind presupuse acte asimilate corupției săvârșite la companiile energetice Turceni și Rovinari în legătură cu încheierea unor contracte de asistență juridică, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

1.Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni)
- complicitate la evaziune fiscală în formă continuată
- spălarea banilor

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la cele două complexe energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Șova Dan-Coman și a persoanelor din sfera sa relațională.

La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Șova și Asociații, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.
În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt:

La data de 30.08.2007, între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.
Prin act adițional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel.
Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.
Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.
Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.
Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.
Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.
Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008.
Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Șova și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte.
Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București.
În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați.
Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA „Șova și Asociații”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.

Suspectului Ponta Victor-Viorel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile anterior descrise, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

2.În aceeași cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel și sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcția sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Șova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.
Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei și 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenții fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârșit infracțiunile de conflict de interese a îndeplinit funcția de prim-ministru.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Premierul Victor Ponta a ajuns, vineri dimineaţă, la DNA, însoţit de un avocat, declarând că a fost citat pentru ora 11.00, pentru a da declaraţii într-un dosar, fără a preciza despre ce este vorba.

"Domnul procuror Cheşeru m-a chemat la ora 11,00. La final vă spunem de ce şi cum", le-a declarat Ponta jurnaliştilor înainte să intre în sediul DNA.

În contextul în care astăzi a fost depusă moţiunea de cenzură, Victor Ponta a postat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: "E foarte bine că PNL-PDL depun azi moţiunea de cenzură! Într-o ţară democratică europeană bătălia politica se duce în Parlament (nu la DNA sau pe siteuri)! Majoritatea actuală este unită şi are proiecte importante de realizat în perioada următoare - Cod Fiscal, Legea Salarizarii,etc."

Un judecător federal din California a decis că pedeapsa cu moartea prevăzută în legislaţia acestui stat este neconstituţională, deoarece amânarea şi incertitudinile care planează asupra executării pedepsei violează al optulea amendament al Constituţiei SUA, care interzice pedepsele crude şi neobişnuite, scrie Time.

Decizia a fost considerată total neobişnuită de mai mulţi experţi şi profesori de drept americani. “Este pentru prima data din 1970 când opinia unui judecător face referire nu la un caz individual, ci la pedeapsa cu moartea în general”, spune Hadar Aviram, profesor de drept la University of California Hastings.

“Desigur, procurorii vor arăta că verdictul nu are efect automat, invalidând pedeapsa cu moartea în alte cazuri care au fost soluţionate astfel sau în care se aşteaptă un verdict identic”, arată Elisabeth Semel, de la Berkeley University.

Judecătorul Cormac Carney, numit de o administraţie republicană a SUA, a anulat verdictul de condamnare la moarte, în 1995, al lui Ernest Jones, găsit vinovat de violarea şi uciderea mamei iubitei sale. Judecătorul şi-a argumentat decizia în nu mai puţin de 29 de pagini, făcând o critică foarte detaliata pedepsei cu moartea.

“Sistemul disfuncţional al pedepsei cu moartea din California a dus şi va continua să ducă la amânări ale executării pedepsei ce nu pot fi prevăzute. Într-adevăr, pentru mulţi condamnaţi, amânările datorate sistemului au făcut ca pedeapsa să devină atât de puţin probabilă, încât pedeapsa capitală decisă de juriu se transforma în ceva ce niciun juriu raţional nu ar putea impune: închisoare pe viaţă cu o probabilitate redusă a aplicării pedepsei capitale”, scrie judecătorul federal.

Decizia judecătorului Carney va duce la lansarea unei mişcări pentru un referendum privind abolirea pedepsei cu moartea, consideră Time. Totodata, guvernatorul Californiei va trebui sa reevalueze modul în care funcţionează sistemul penitenciar, în special în privinţa aplicării pedepsei capitale.

Noul ministru de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, consideră un "mit\'\' posibila aderare a Ucrainei la NATO şi a precizat că această problemă nu se află în prezent pe agenda discuțiilor, scrie cotidianul rus Kommersant, citat de Agerpres.   "În ceea ce privește mitul unei posibile aderări a Ucrainei la NATO, noi avem o poziție foarte clară — această problemă nu se află în prezent pe ordinea de zi'', a afirmat șeful diplomației de la Kiev, într-un interviu apărut sâmbătă în cotidianul rus Kommersant.   El a adăugat, însă, că ''agenda se poate schimba'', amintind că ''Rusia nu era membră a BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - n.r.) și acum președintele rus merge în Brazilia la summitul acestei organizații''.  Pavlo Klimkin a explicat că acest subiect legat de aderarea la NATO nu este dezbătut întrucât în societatea ucraineană și în mediul politic nu există un consens în această privință.  ''Până când nu va fi acest consens, o mișcare în această direcție (spre NATO) este imposibil de imaginat'', a afirmat ministrul ucrainean, care, potrivit agenției Unian, a avut, ieri, o întâlnire, la Bruxelles, cu secretarul general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen.  În același interviu, Klimkin a ținut să sublinieze că prioritatea politicii externe a Ucrainei este în prezent integrarea europeană, Ucraina semnând la 27 iunie, împreună cu Republica Moldova și Georgia, Acordul de Asociere la UE.  Klimkin spune că SUA nu exercită nicio influență asupra Kievului în ceea ce privește operațiunea militară din sud-estul Ucrainei. ''Când aud spunându-se că SUA ne dau nouă indicații ce să facem în țara noastră, îmi vine să zâmbesc. O singură convorbire telefonică nu poate schimba situația politică din Ucraina'', a afirmat Pavlo Klimkin, referindu-se la implicarea Washingtonului în rezolvarea crizei ucrainene.  În același timp, ministrul ucrainean a apreciat că Rusia trebuie să adopte ''toate metodele posibile si imposibile'' pentru a-i determina pe separatiștii pro-ruși din Estul Ucrainei să înceteze focul.

 

 

Trei luni de greva japoneza in instantele din intreaga Franta, fara niciun rezultat.   De aproape trei luni, in toate instantele din intreaga Franta, personalul auxiliar (grefieri, arhivari, aprozi etc) au lipite pe usi afise de protest si cer un proiect viabil de reforma a Justitiei, compatibil cu secolul XXI. Personalul de grefa solicita:

·       sa se asigure Justitiei mijloace materiale si resurse umane la inaltimea misiunii lor;

·       recunoastere profesionala, un stat pe masura si, mai ales, salarii decente;

Afisele privind aceste deziderate sunt lipite pe usile tuturor camerelor grefierilor din intantele din Paris si restul Frantei, pana la tribunalele de mare instanta si Curtea de Casatie. Mesajul protestatarilor este: “Fara personalul de grefa serviciul public de justitie nu poate functiona”. In pofida acestui protest, reactiile politice intarzie. Si asta pentru ca Justitia este privita de francezi ca un serviciu public departe de asteptari, care in raport de ce ofera nu ar trebui sa indrazneasca sa se mai planga.

Seamana teribil cu ce e la noi...Prea multa independenta si lipsa de raspundere din partea magistratilor, prea multa tovarasie intre procurori si judecatori, adunate cu reactia politica adversa de a subfinanta sistemul judiciar tocmai pentru slabele sale performante – iata reteta sistemului judiciar francez, considerat o “loterie nationala”. Cu o legislatie stufoasa, aplicata arbitrar, cu un pret foarte mare pentru justitiabilul care ajunge sa apeleze la sistemul de justitie francez, acest melanj se aseamana cu sistemul judiciar roman, care e insa mult mai prost din toate punctele de vedere. Si asta pentru ca in Franta, spre deosebire de noi, exista o cultura a Dreptului si un respect crescut fata de cetatean si valorile fundamentale, iar din punct de vedere al sediilor instantelor si parchetelor, cladirile istorice impresioneaza.  Putini stiu insa ca sistemul francez – pe care Romania l-a copiat din 2004 incoace in tentativele sale de reforma – este unul depasit, care nu prezinta mare incredere, intrucat a devenit impredictibil, greoi, si deosebit de scump, in care sub parada independentei magistratului, lipsa de raspundere predomina, iar arbitrariul e la tot pasul. Spre comparatie, sistemul judiciar roman are aceeasi soarta, chiar mai rea, intrucat pe langa metehnele intalnite si la “fratele mai mare” se adauga un volum urias de dosare si o penetrare fara precedent a serviciilor de informatii si a politicului pe zona care are in atributii numirile in marile parchete si instante.

Institutul National al Magistraturii a facut publice rezultatele finale ale concursului pentru numirea in functii de conducere vacante la curtile de apel, tribunale, judecatorii si la parchetele de pe langa acestea, din sesiunea 13 septembrie-4 decembrie 2013. Concursul a fost organizat de INM in vederea ocuparii celor 118 functii vacante de presedinte si vicepresedinte de la curtile de apel, tribunale, judecatorii, precum si a celor 99 de functii vacante de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror si prim procuror adjunct de la parchetele de pe langa acestea. Tabelele de clasificare a candidatilor judecatori si procurori, care au sustinut examenele din sesiunea septembrie-decembrie 2013 dezvaluie insa nivelul scazut de pregatire al candidatilor. Altfel, nu se poate explica cum dintr-un total de 118 functii de conducere vacante din instante au reusit sa fie ocupate doar 56. Aceeasi situatie s-a intamplat si la promovarea in functii de conducere de la parchete. Mai exact, daca concursul prevedea ocuparea a 99 de locuri in parchete, ei bine, doar 28 de procurori au reusit sa faca fata subiectelor si sa obtina cel putin notele minime pentru a promova examenul.

Regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotararea nr. 320/2006 prevede la art. 26 alin. 5 ca pentru a promova in functii de conducere la acest examen judecatorii trebuie sa aiba o medie finala de minimum 7, care este calculata din notele obtinute la proiect si proba scrisa, iar aceastea nu trebuie sa fie mai mici de 5.  In acelasi Regulament, se specifica la art. 4 alin. 5 ca procurorii trebuie sa aiba o medie finala de 7, cu conditia ca la cele doua probe sa fi obtinut note mai mari de 5.

La o privire mai atenta asupra tabelelor cu mediile finale ale candidatilor, remarcam in lista judecatorilor ca au existat magistrati care, desi au promovat proba proiectului nu s-au prezentat si la proba scrisa. In acelasi document exista si judecatori care desi au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre probe, nu a reusit sa ocupe postul pentru care a candidat, intrucat nu a indeplinit conditia prevazuta in Regulament, de a obtine mininum nota 7.

Daca la judecatori s-a reusit "performanta" de a promova pe muchie, lucrurile au stat cu totul altfel la procurori. Conform tabelului cu mediile finale ale procurorilor, cea mai mica nota de promovare a fost 7,69. In schimb, majoritatea procurorilor care au promovat concursul au avut numai medii finale de 8 si 9. In randul acestor procurori se incadreaza si procuroarea Maria Militaru - cea care l-a trimis pe politistul Cristian Cioaca in judecata sub acuzatia ca a ucis-o pe sotia lui, avocata Elodia Ghinescu – care a cerut promovarea de la PICCJ la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti in functia de procuror general adjunct si a obtinut o medie finala de 9,39.

Mahalagismele politice de la Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constitutionala a Romaniei

In orice Stat "Democratic" autentic puterile se controleaza reciproc. In orice stat democratic nu exista putere independenta la modul pe care il intelege si il declara Monica Macovei sau Handeala – C.S.M., in numele puterii judecatoresti – din care atentie, el (CSM) nu face parte – adica nimeni sa nu zica nimic despre ce face "el" (CSM), pentru ca, se atenteaza la independenta Justitie. Asa cum Justitia ancheteaza si condamna parlamentari sau guvernanti care incalca legile, cu exceptia lui Traian Basescu, fost Securist si turnator, care are imunitate si impunitate absoluta, asa si guvernantii si parlamentarii fac legi, atribuie bugete, stabilesc politicile de urmat in aceasta tara. Cu late cuvinte, independenta celor trei puteri in stat este in fapt o interdependentza, care trebuie exercitata cu buna-credinta si numai in interesul cetateanului. Fireste ca cetateanul trebuie sa fie musai Basescu fost si actual ofiter operativ secu. sau Haineala subordonata lui Monica Macovei. Sondajul IRES desfasurat in perioada 12.01.2013 – 19.01.2013., cu subierctul "aveti incredere in Justitia romana"? 68,06% dintre raspunsuri au fost “Nu”, 22,8% au fost “Intr-o oarecare masura” si doar 8,67% dintre participantii la sondaj si-au exprimat increderea deplina in justitie, raspunzand “Da”.  Mahalagismele politice de la Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constitutionala a Romaniei, judecatori cu nasu’ in suflet (ex. cei de la I.C.C.J. sau Parchetul General), erorile judiciare (politice), dar si numarul mare de cazuri pierdute de Romania la CEDO au generat actuala neincredere in sistemul judiciar. Sustinatorii secaturii de la Cotroceni si ai independentei justitiei considera ca cei aproape 70 % dintre romani sunt un pericol pt. justitie? Fireste ca JUSTITIA Securistica instaurata de Basescu nu are nicio vina cu atat mai putin persoanele promovate si sustinute de Monica Macovei (progenitura de general de securitate - poate colonel si procuroare securisto-comunista de mare nadejde) atat in institutii publice cat si in O.N.G.-uri “independente”! Cand increderea populatiei in justitie are un trend negativ cred ca discutiile cu si despre persoane ca Cristi Danilet alias Frankfurt din Vacanta Mare, Haineala, Luluta Kovesi, Morar sau Ghica si clica lor de peropagandisti si progenituri de securisti si nomenclaturisti comunisti nu-si au rostul. Dupa opinia mea justitie inseamna adevarul pe care ni-l dorim cu toţii.

Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi din Camera Deputaţilor, Camera Decizională, a avizat, în data de 20 iunie, propunerea legislativă pentru modificarea ordonanţei de urgenţă care modifică şi completează legea privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, printr-un amendament ce prevede că notarii şi avocaţii dobândesc, fără nici o formalitate, atribuţii specifice profesiei de mediator, se arată într-un comunicat de presă remis de Consiliul de Mediere.  Astfel, notarii şi avocaţii pot dobândi fără pregătire de specialitate în managementul conflictelor, comunicare, tehnici de negociere şi în teoria şi practica medierii şi fără a îndeplini condiţiile prevăzute de lege, calitatea de mediator.  Potrivit reprezentanţilor Consiliului de Mediere, amendamentul încalcă prevederile Directivei 52/2008/CE a Parlamentului European, care arată că poate deveni mediator orice persoană, indiferent de profesie, obligând în acest sens statele membre să asigure o formare iniţială şi continuă a mediatorilor, pentru a putea desfăşura o mediere eficientă, imparţială şi competentă faţă de părţi.  De asemenea, reprezentanţii consiliului mai aduc în vedere că amendamentul creează discriminare, atât raportat la celelalte profesii juridice, cât şi la profesiile nonjuridice, ceea ce conduce, în mod direct, la inechitate. "Dar, înainte de toate, amendamentul riscă să compromită însuşi actul de mediere, aducând astfel un grav prejudiciu cetăţenilor, deoarece nici avocaţii şi nici notarii nu au, prin formarea lor profesională, cunoştinţele şi abilităţile necesare conducerii profesioniste a procedurii de mediere, în absenţa unei pregătiri de specialitate cerute prin actele normative în vigoare", se mai arată în comunicat.  Adoptarea unor astfel de prevederi legislative ar conduce în plan internaţional la reacţii negative în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu doi ani, ţara noastră era monitorizată în implementarea medierii, pentru a se asigura creşterea calităţii actului de justiţie, ca urmare a degrevării sistemului judiciar de cauzele soluţionate prin mediere, concluzionează comunicatul. 

Sursa - Lumea Justitiei

Executivul a aprobat, in cadrul sedintei de Guvern din data de 26 iunie 2013, propunerea Ministerului Justitiei de modificarea a Ordonantei de urgenta privind taxele judiciare de timbru, astfel incat noile prevederi sa reglementeze situatiile si procedurile nou prevazute in Codul civil si in Codul de procedura civila. Modificarile se refera in principal la etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac. Noul proiect prevede simplificarea procedurilor premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, in sensul eliminarii timbrului judiciar si a reducerii numarului categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii. In ceea e priveste taxele fixe, intr-un comunicat de presa al Ministerului Justitiei de joi, 27 iunie 2013, se arata ca taxele fixe au fost majorate de 4,5 ori fata de cele existente. Astfel, taxa pentru cererea de recuzare sau de stramutare a fost majorata de la 4 la 100 de lei, cresterea fiind justificata prin evitarea tendintei de a fi folosita ca mijloc de tergiversare a litigiului. In ceea ce priveste taxa fixa aplicabila cu caracter general, aceasta a crescut de la 8 la 20 de lei.

Totodata, potrivit noilor modificari, de la data de 1 ianuarie 2014, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata din sumele incasate din taxe judiciare de timbru va fi de 45%, fata de 30%, cat este in prezent.

Prezentam in continuare comunicatul Ministerului Justitiei din data de 27 iunie 2013 in care

"Modificarea cadrului legal de desfasurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedura civila precum si punerea in aplicare a noilor institutii adoptate prin Codul civil, a impus revizuirea legislatiei si in materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie sa reflecte noua structura si dinamica a procesului civil, noile garantii procedurale acordate partilor pentru asigurarea unui proces echitabil precum si sa asigure acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru pregatirea personalului din sistemul justitiei. In acest sens, actul normativ reglementeaza situatii si proceduri noi prevazute in cele doua Coduri, precum etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac.

S-au simplificat formalitatile premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru, care are in acest moment valori modice de 0,15 lei; 0,50 lei, 1 leu, 3 lei; 5 lei si a carui achizitionare presupunea un efort suplimentar din partea justitiabililor si a avocatilor.

A fost redus numarul categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, facând sistemul de taxe mult mai usor de asimilat si de aplicat de catre practicieni.

Prin ordonanta de urgenta propusa spre adoptare, Ministerul Justitiei a urmarit si actualizarea taxelor judiciare fixe si corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, in conditiile in care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultima indexare in anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de stramutare; 10 lei pentru ordonanta presedintiala; 19 lei actiunea in granituire). Aceste taxe fixe au fost majorate astfel incât veniturile obtinute sa acopere, chiar daca doar partial, dar in mod real, costurile unui proces, având insa grija ca taxele sa ramâna la un nivel corespunzator situatiei economice generale, sa nu impovareze justitiabilul si sa nu constituie o piedica in exercitarea liberului acces la justitie. Ca nivel de crestere, in medie a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori; in mod cu totul izolat a existat o crestere mai mare, ca de ex. pentru cererea de recuzare sau de stramutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar aceasta crestere a avut in vedere particularitatea acestor cereri si evitarea tendintei de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului. Au fost insa prevazute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci când astfel de cereri se dovedesc justificate (se restituie ½ din taxa daca judecatorul se abtine sau daca cererea de recuzare sau de stramutare este admisa).

Taxa fixa aplicabila cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.

In paralel cu majorarea taxelor fixe dar spre deosebire de aceste, actul normativ a prevazut diminuarea taxelor stabilite procentual in functie de valoarea obiectului cererii, al caror cuantum era considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.

Alte modificari aduse prin ordonanta de urgenta se refera la:

-cresterea numarului de situatii in care se restituie taxa judiciara de timbru si reglementarea procedurii si a competentei de solutionare a cererilor de restituire;-instituirea unui sistem mai echilibrat de sanctionare in cazul unor actiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate;-stabilirea unor norme de competenta si procedura pentru valorificarea creantelor statului sau ale bugetelor locale.

Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri - precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfasurarea proceselor penale care sunt suportate de parti sau de alti participanti la proces, impozitul pe veniturile realizate din activitati desfasurate de avocati, notari publici si executori judecatoresti - se vor evidentia unitar, permitând o evaluare transparenta a incasarilor si cheltuielilor publice ale sistemului.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele incasate din taxele judiciare de timbru, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata va fi de 45%, fata de 30%, cât revine in prezent.

S-au simplificat si clarificat unele aspecte controversate din legea anterioara sau solutionate neunitar in practica judiciara; s-au valorificat solutiile unor recursuri in interesul legii precum si unele solutii doctrinare.

S-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care sa permita analize si studii de specialitate asupra veniturilor incasate si a tipurilor de cereri, care sa faciliteze urmarirea unei politici coerente, suple si adaptate nevoilor sistemului si ale justitiabililor. Instantele vor fi obligate sa completeze câmpurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate si a realizarii unor analize statistice care sa fundamenteze politici in domeniul justitiei".

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a dat publicitatii unui studiu „DESPRE GARANTIILE PROCESULUI CIVIL. REPARTIZAREA ALEATORIE”, in care semnaleaza secretomania instaurata de CSM si o serie de instante din Romania, in privinta repartizarii aleatorii a dosarelor, principiu stabilit de Legea 303/2004 privind organizarea judiciara.    Iata materialul dat publicitatii de AMJ:

„Repartizarea aleatorie a fost gandita ca o garantie pentru un proces echitabil raportat la componenta completului de judecata. Daca am fi trait intr-o societate corecta, in care magistratii sunt mai presus de orice banuiala, probabil ca o astfel de problema nici nu s-ar fi pus. Din pacate, societatea romaneasca, cu avatarurile sale din epoca comunista, are o experienta prea trista cu Justitia, varful de lance al regimului comunist, cu judecatori care pronuntau sentinte de condamnare la moarte sau la munca silnica pe viata pentru disidenti politici, cu epurarea intregului sistemul judiciar prin excluderea atat din sistemul de invatamant, cat si din profesiile juridice a tuturor celor care nu aveau “origine sanatoasa” sau manifestau obstinatii intelectuale.  O astfel de istorie nu este de natura sa nasca incredere in Justitie, iar implicarea din ce in ce mai vizibila a serviciilor secrete la toate nivelurile sale, ca si reticenta desprinderii de vechiul sistem si de vechile metehne, au dus la conditionarea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana de acceptarea unui mecanism de cooperare si verificare (MCV) care sa permita institutiilor europene sa creioneze un nou sistem juridic, compatibil cu principiile statului de drept si cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Noi institutii au fost create sau reinventate dupa reguli noi, insa, progresiv, ele au fost deturnate de la scopul pentru care au fost infiintate, fie de guvernanti, prin elaborarea de acte normative care sa se muleze intereselor de moment ale clasei politice sau gruparilor transpartinice, fie de catre magistrati prin interpretarea subiective a procedurilor si institutiilor.  Printre acestea si repartizarea aleatorie. Ridicata la rang de principiu in Legea organizarii judiciare 304/2004, a fost implementata printr-un program informatic (Ecris) care ar fi trebuit sa automatizeze orice repartizare si sa excluda astfel factorul uman, dar care, in realitate, a fost conceput ca un sistem semiautomatizat, repartizarea facuta de computer putand fi ocolita de catre personalul auxiliar prin modalitatea de completare a unor campuri realizandu-se astfel determinarea completului ce judeca dosarul.  Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti a permis, de asemenea conducerii instantelor sa intervina ulterior repartizarii initiale si, sub diferite pretexte administrative, sa rerepartizeze dosarele in cadrul unor proceduri total netransparente justitiabililor.   Pentru lamurirea motivelor care au dus la implicarea conducerii instantelor in procesul de repartizare a cauzelor am formulat intrebari Tribunalului Bucuresti, Curtii de Apel Bucuresti si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii de Apel Brasov (pozitiile exprimate fiind atasate), insa raspunsurile au fost extrem de opace, discutiile administrative ale instantelor fiind clasificate ca nefiind de interes public sau necircumscriindu-se legii 544/2001 privind accesul la informatiile publice. Tribunalul Bucuresti, prin Presedinte, doamna Laura Andrei, a aratat ca procesele verbale ale sendintelor consiliilor de conducere privind “aspecte ale vietii organizatiei” care nu privesc opinia publica.  In acest context, suspiciunile justitiabililor privind independenta si impartialitatea magistratilor, intemeiate si pe refuzul Inspectiei Judiciare de a cerceta in mod real abuzurile sau disfunctionalitatile reclamate, ar fi trebuit sa determine Consiliul superior al Magistraturii sa isi realizeze misiunea si sa reformeze sistemul judiciar, prin intarirea garantiilor procedurale si crearea unui sistem eficient de control si angajare a raspunderii magistratilor.  Din pacate, Consiliul Superior al Magistraturii, indepartandu-se de la misiunea pentru care a fost creat, functionand ca un organism sindical, a elaborat norme care au dus la protectia unui sistem defect, lipsit de mecanisme de reglare si corectie. Astfel, art. 98 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor de judecata a prevazut ca cererea de recuzare sa fie judecata de completul imediat urmator, ceea ce a permis conducerilor instantelor sa aranjeze completele in cascada, dupa afinitati si interese.  Art. 96 ind.2 din Regulament introdus de CSM in 2011 ca urmare a propunerii Directiei Legislatie, Documentare si Contencios “referitor la modificarile Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti pentru inlaturarea practicilor de eludare a repartizarii aleatorii prin cereri repetitive” a prevazut ca “Daca se constata ca pe rolul instantei exista sau au existat cel putin doua cereri pendinte in acelasi timp, formulate de aceeasi  parte, avand acelasi obiect principal si aceeasi cauza, toate cererile aflate pe rol la momentul constatarii vor fi judecate de catre primul complet investit, chiar daca partea a renuntat la judecarea cererii aflate pe rolul acestui complet sau cererea a fost anulata ca netimbrata ori ca nesemnata”. Avind in vedere refuzul CSM de a ne comunica nota Directiei Legislatie care a dus la adoptarea acestei prevederi, sub pretextul ca nu ar fi informatie publica, nu putem sa stim ce a dus la concluzia ca depunerea mai multor cereri de catre justitiabili s-ar face pentru a eluda sistemul Ecris, insa, ce este de remarcat este ca CSM face un proces de intentie justitiabililor tocmai cu privire la disfunctionalitatile sistemului judiciar, pe care chiar acestia le-au reclamat si cu privire la care Consiliul nu a luat pana acum nici o masura (cu exceptia recentului control dispus la Tribunalul Bucuresti, control despre care nu s-a mai auzit nimic si care o sa se finalizeze cu o dezincriminare generala). CSM nu s-a grabit sa ia masuri pentru transparentizarea procesului de repartizare, a procesului decizional privind formarea si planificarea completelor de judecata, ci a considerat oportun sa completeze “dispozitiile lacunare” ale Codului de procedura civila privind litispendenta, chiar cu incalcarea principiului repartizarii aleatorii prevazute de legea 303/2004.

Daca fenomenul amintit de Directia Legislatie de la CSM este adevarat, doua probleme trebuiau a fi solutionate:

(1) care este motivul pentru care un justitiabil ar dori ca dosarul sau sa nu fie judecat de catre anumiti magistrati si

(2) de ce este privita cu suspiciune dorinta justitiabiliul de a nu fi judecat dosarul de catre anumiti magistrati?

Daca toti magistratii sunt corecti, inseamna ca solutia va fi una corecta, indiferent de judecatorul care o va da.

Daca nu toti magistratii sunt corecti, atunci aceasta suspiciune de coruptie pe care o exhiba CSM prin modificarea Regulamentului, nu ar trebui sa fie deferita organelor de cercetare penala competente pe fapte de coruptie?
Departe de a acuza justitiabilii, masura luata de CSM prin art.96 ind.2 din Regulament nu face decat sa intareasca opinia generalizat privind existenta fenomenului de coruptie la nivelul instantelor de judecata.

Strict juridic, articolul 96 ind.2 din Regulament este si nelegal deoarece incalca in mod flagrant dispozitiile legii 304/2004 si ale art.164 CPC.

Potrivit dreptului aplicabil, singura exceptie a schimbarii completului de judecata este aceea in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective. Legea nr. 304/2004 prin art. 139 alin.1 lit.b) da in competenta CSM doar fixarea unor criterii pentru asigurarea repartizarii aleatorii, dar nicidecum violarea acestui principiu prevazut de o lege organica si protejat prin art. 6 din Conventie. Mai mult, acelasi alineat apara si principiul continuitatii, nu al deposedarii de dosar, pe cale administrativa a judecatorului. Pe de alta parte, Codul de Procedura Civila, de asemenea lege organica, reglementeaza situatiile la care se refera dispozitiile art. 96 ind.2, astfel incat Regulamentul, norma inferioara, adauga la lege.“Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 15 mai 2013, prin care solicitati a vi se comunica o copie a Hotararii Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.9/18.04.2013 precum si motivele, cauzele si documentele care au stat la baza emiterii hotararii expunem urmatoarele: Asa v-a fost comunicat la data de 13 mai 2013, ne aflam in imposibilitatea de a va pune la dispozitie Hotararea nr.9/18.04.2013, in integralitatea sa, intrucat aceasta contine
si alte dispozitii de ordin administrativ in legatura cu activitatea interna a instantei. Precizam ca, hotararile Colegiului de Conducere nu se motiveaza, iar actele si documentele care stau la baza adoptarii hotararilor reprezinta acte interne ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care nu pot fi puse la dispozitia petentilor - Cu consideratie, Magistrat asistent Viorel Ciobanu”...(SURSA LUMEA JUSTITIEI)

De ce Romanii vor sa iasa din UE !!

Ce scriu ziarele din Germania:
Frankfurter Allgemeine Zeitung (centru-dreapta): "Nu trebuie facuta decat o comparatie intre declaratiile lui Ponta de acasa si cele din strainatate pentru a vedea ca isi fondeaza cariera politica pe inselaciune. Reforma constitutionala pe care prim-ministrul a promis-o inaintea alegerilor ar subjuga Curtea Constitutionala in fata parlamentului si ar slabi ultimul bastion al statului de drept. Toate progresele facute in ultimii 8 ani ar fi anulate intr-o singura lovitura. Iar Romania s-ar intoarce unde era la inceputul anilor 1990, cand Frontul Salvarii Nationale a izolat tara si a creat calea catre putere pentru o noua clasa de oligarhi penali.

• Schimbarea in Romania nu este limitata doar la incalcarile statului de drept. Are consecinte geo-politice care se vad mai clar la Washington decat la Bruxelles-ul cu vedere proasta (referirea se face la comentariul lui Hillary Clinton). Victoria USL-ului, in randul careia domina voci pro-Rusia, antieuropene si anti-occident, reprezinta un risc serios pentru o regiune care deja se confrunta cu influenta crescanda a Moscovei. Dupa Grecia, Romania este acum a doua problema acuta pentru NATO si UE in Balcani".

Süddeutsche Zeitung (centru-stanga): "Basescu este principalul vinovat pentru faptul ca tara sa este impartita in doua tabere. Din acest punct de vedere, a esuat ca presedinte. In loc sa fie un exemplu de discretie si perspectiva si sa stabileasca standardele pentru o reforma democratica, Basescu prefera deceptia si jocul. Nepotismul este de asemenea intre slabiciunile sale.

• Pe de alta parte, oponentii sai, Ponta si Antonescu, reprezinta sistemul tranzitional vechi si putred, care inca nu este dispus sa se reformeze. Ofensiva lor parlamentara din primavara, incercarea de a prelua controlul zonelor de influenta, a lasat impresia ca cei doi au o intelegere pre-democratica a guvernarii.
• Romania este tara unei calitati democratice minime si mai are multi pasi de facut catre maturitate a societatii. Ponta & co. trebuie sa fie constienti de faptul ca restul Uniunii Europene va privi cu atentie. Iar Basescu trebuie sa fie constient ca escapadele sale nu isi vor mai gasi scuze in afara granitelor.

Die Tageszeitung (inclinat spre stanga): Esecul amar al sustinatorilor presedintelui Traian Basescu la alegerile parlamentare confirma inca o data cat de nemultumiti sunt romanii cu actualul sef al statului. Social-democratii au beneficiat cel mai mult de pe urma respingerii lui Basescu. Insa liderul lor, Victor Ponta, nu ar trebui sa sarbatoareasca prea curand. Victoria sa inseamna doar ca alegatorii au optat pentru raul cel mai mic.

• O constientizare amara s-a dezvoltat in randul alegatorilor romani, din care mai putin de 43% s-au prezentat la vot: niciuna dintre tabere nu este mai buna decat cealalta in ceea ce priveste coruptia, favorurile politice sau eforturile de a isi asigura supravietuirea. Ramane de vazut cum va arata viitorul guvern si cine il va conduce. Insa un lucru este clar: lupta pentru putere in executiv va continua. Acest lucru inseamna stagnare pentru o tara care are nevoie disperata de reforme."

Publicatia financiara Handelsblatt, un articol care contrazice ceea ce spun majoritatea expertilor financiari europeni: "Estul Europei se adanceste in intuneric zilele acestea. Restul continentului este prea des concentrat numai pe problemele datoriei Greciei sau altor tari. Trebuie sa fie o adevarata lovitura politica pentru o tara membra UE precum Ungaria sau Romania pentru ca acestea sa ajunga in ziare. Vecinii nostri din est sunt ei insisi partial responsabili pentru existenta lor in umbra - produc prea rar vesti bune. Insa exact vesti bune par sa vina de la alegerile parlamentare din Romania. Alegatorii romani au pus punct luptei pentru putere care a paralizat tara luni de zile. Cu aproape 60% din voturi, au acordat victoria taberei premierului Victor Ponta. Rivalul sau, presedintele Traian Basescu, a fost pedepsit.

• Ce i-a lipsit Romaniei pana acum este un guvern mai interesat de viitorul tarii decat de a-si asigura buna-starea proprie. Daca Ponta va putea umple acest gol nu este deloc un lucru sigur. Nu a aratat aproape deloc respect pentru statul de drept in lupta sa impotriva lui Basescu. Insa exista o oportunitate. Iar Europei i-ar prinde bine un boom in zona de sud-est."

Concomitent cu intrarea în vigoare, anul viitor, a acordului elveţiano-german privind combaterea evaziunii fiscale, Elveţia intenţionează să-i permită autorităţii fiscale germane să cerceteze şi tranzacţiile mai vechi ale clienţilor germani care şi-au plasat banii în conturile secrete ale băncilor elveţiene şi transferă aceşti bani în terţe ţări înaintea intrării în vigoare a acordului - relatează revista germană "Focus".   Autoritatea fiscală germană ar putea cerceta tranzacţiile acestor clienţi retroactiv, până în anul 2011. Se aşteaptă ca parlamentul elveţian să voteze legea pertinentă în următoarele luni, nefiind nevoie ca din acest motiv să se renegocieze acordul bilateral încheiat în aprilie în vederea depistării cetăţenilor germani care folosesc conturile elveţiene pentru evaziune fiscală.  Acordul încheiat în aprilie nu este pe placul principalului partid de opoziţie din Germania, al social-democraţilor(SPD), care au anunţat că îşi vor folosi dreptul de veto tocmai din cauza imposibilităţii cercetărilor retroactive. Guvernul german are nevoie de sprijinul SPD, în Camera superioară a Parlamentului. Decanul de vârstă al SPD, Joachim Poss, a declarat, pentru "Berliner Zeitung" că Germania şi Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea excluderii băncilor elveţiene din Germania, dacă Elveţia nu va coopera în acest caz.  Guvernul cancelarului german Angela Merkel afirmă că, după intrarea în vigoare a acordului elveţiano-german, Germania va putea conta pe încasări fiscale uriaşe. Se apreciază că cetăţenii germani au plasat în conturile bancare elveţiene aproximativ 150 de miliarde de euro.

Consiliul Superior al Magistraturii a reglementat din septembrie 2000 modul in care vor fi amplasate locurile destinate procurorilor si avocatilor in salile de judecata. Prin Hotararea nr. 111 din septembrie 2000, Consiliul a adoptat „Regulamentul Privind Organizarea Salilor de Sedinta din Instantele Judecatoresti”, care prevede ca procurorii si avocatii vor sta in sala de sedinta la acelasi nivel! Daca in legatura cu usile pe care intra in sala de judecata procurorii, judecatorii si avocatii, instantele au sustinut mereu ca nu sunt suficiente intrari, cu privire la modul in care sunt construite prezidiurile instantele nu au nicio scuza pentru ca nu respecta hotararea CSM. Interesant insa, Inspectia Judiciara nu s-a preocupat niciodata de acest aspect, si in niciun control facut de inspectori nu s-a mentionat macar daca s-a verificat respectarea Hotararii CSM. Lumeajustitiei.ro va arata exact ce spune Hotararea Consiliului cu privire la locul procurorului si al avocatului si arata, totodata, ca instantele au interpretat Hotararea dupa cum le-a convenit, astfel incat procurorii sa nu fie decazuti din rangul lor de “colegi ai judecatorilor”...Hotararea CSM prevede clar ca procurorii si avocatii trebuie sa stea la acelasi nivel. Sefii de instante s-au facut ca nu vad aceste dispozitii !!

Fiducia, nou-introdusă în Codul civil la 1 octombrie 2011, poate fi un model eficient de administrare şi protejare a activelor. Însă implicaţiile sale fiscale nu sunt pe deplin reglementate. m. Fiducia, împrumutată recent de legislaţia românească, este operaţiunea prin intermediul căreia se face un transfer de patrimoniu de la o persoană fizică sau juridică (numita constituitor) către unul sau mai multi fiduciari. Aceştia din urmă au obligaţia de a administra bunurile transferate în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Calitatea de fiduciar o pot avea doar instituţiile de credit, societăţile de investiţii sau de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de intermediere financiară, societăţile de asigurare şi reasigurare, avocaţii sau notarii publici. Fiducia are mare succes în ţările anglo-saxone, unde funcţionează sub conceptul de trust. Potrivit Mihaelei Mitroi, partener consultanţă fiscală PwC România, flexibilitatea trust-ului l-a făcut dezirabil inclusiv firmelor româneşti.

Similaritati

Tribunalul din Frankfurt da marti sentinta intr-unul dintre cele mai mari procese de criminalitate economico-financiara din Germania. Pe banca acuzatilor stau sase manageri de firme care s-au ocupat cu comercializarea drepturilor asupra certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera. Volumul certificatelor tranzactionate trece de un miliard de euro. Certificatele au fost cumparate din strainatate, trecute printr-un sistem-suveica de firme din Germania si in final vandute prin Deutsche Bank. Prin ingineria financiara soldata cu returnare necuvenita de TVA, fiscul german a fost pagubit cu 230 de milioane de euro...Tilharia se aseamana cu ce se intimpla si in Romania, ceea ce ma face sa inteleg acum, de ce Secaturile care conduc aceasta tara s-au repezit sa se alinieze la dorintele Germaniei referitoare la U.E. si Zona Euro.

La Inalta Curte de Casatie si Justitie colcaie coruptia

La Inalta Curte de Casatie si Justitie colcaie coruptia ; judecatorii Barsan si Pusoiu- invinuiti; trei judecatori sunt in cercetari prealabile; alti sase vor da declaratii de faptuitori. Judecatorul Gabriela Barsan, sefa Sectiei Contencios Adminsitrativ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie , si Iuliana Pusoiu , judecator la aceeasi sectie, sunt invinuite de procurorii anticoruptie ca au facut traffic de influenta pentru ca omul de afaceri Gabriel Chiriac sa castige procese. Omul de afaceri nu a fost gasit in Romania, el fiind localizat la Paris, unde domiciliaza cu familia. Alaturi de judecatoarele Gabriela Barsan si Iuluiana Pusoiu mai sunt cercetati prealabil pentru favorizarea infractorului judecatorii Corina Corbu si Nicolae Manigutiu de la Sectia Contencios, precum si un judecator de la Sectia penala; afaceristuul Chiriac este invinuit de cumparare de influenta, iar avocata acestuia, Claudia Gherbovan-Silinescu este acuzata de complicitate. De asemenea, mai sunt cercetati prealabil sase judecatori de la Sectia Contencios, spun surse judiciare, care s-ar fi pronuntat in favoarea llui Chiriac. Acest scandal zguduie temeliile Justitiei Romane deoarece survine dupa un altul in care fostul sef al sectiei civile de la Inalta Curte, Florin Costiniu, a fost trimis in judecata anul trecut, alaturi de senatorul PSD Catalin Voicu si de oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic. Atunci, prin senatorul Voicu si cu ajutorul lui Costiniu , afaceristii au facut traffic de influenta contra 260.000 de euro, pentru a castiga procese ce vizau licitatii tot la Sectia Contencios condusa de Barsan.