Potrivit celebrului Călin Marinescu, zis Shogunul, unul dintre protagoniştii scandalului Flota, apropiat, cândva, al lui Traian Băsescu, tatăl actualului preşedinte, Dumitru Băsescu, a fost unul dintre comandanţii politici ai armatei române, pe vremea regimului comunist.

Într-un interviu acordat canalului tv on-line Nautica, preluat de ziarul Puterea, Marinescu dezvăluie că Dumitru Băsescu era comandant politic al Armatei a doua (armata era impartita atunci in patru corpuri distincte), ca şi un apropiat al legendarului general Ion Dincă, zis Teleagă, unul dintre cei mai feroci lideri comunişti, ori Vasile Milea. Acelaşi Dincă l-ar fi salvat, de altfel, pe Băsescu dintr-un scandal la Anvers, în care era anchetat de Securitate. „Era înnebunit atunci, ştiu că venise în ţară, trecuse şi prin port, pe la mine, la NAVROM, unde eram şef de Sectie a III-a - la petroliere şi mineraliere - şi m-a întrebat dacă nu-l primesc comandant pe o navă. N-a mai fost nevoie pentru că a fost numit imediat şef la Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile şi a scăpat de povestea de la Anvers” , afirmă Călin Marinescu.

Este pentru prima oară când se afirmă despre tatăl lui Traian Băsescu că ar fi avut o functie atât de importantă pe vremea comuniştilor, pentru ca ofiterii politici din fruntea armatei erau, de fapt, adevaratii lideri si nu generalii adevăraţi.

Or, dacă Dumitru Băsescu a fost, într-adevăr, un lider politic de prim rang al armatei, numirea fiului său, la doar 31 de ani, la cârma unui mare petrolier, sărind peste etapa celor opt ani de pregătire prealabilă, aşa cum era procedura obişnuită, e proiectată, brusc, într-o cu totul altă lumină, remarcă site-ul corectnews. Din această postură, o asemenea ascensiune se plasează, e de la sine inteles, pe cu totul alte coordonate.

Traian Basescu a fost laconic de-a lungul timpului in ceea ce il priveste pe tatal sau, decedat in 2002.

Acum trei ani, într-un interviu acordat Inpolitics, Sergiu Nicolaescu făcea o altă dezvăluire în premieră, niciodată contrazisă de cineva, aceea că, în tinereţe fusese coleg de şcoala de ofiţeri cu tatăl lui Băsescu, iar acesta se numără nu printre tinerii interesaţi realmente de o carieră militară, ci printre politrucii trimişi de partid la şcoală dintre muncitori, cei mai mulţi cu doar patru clase la baza.

”Unii nu aveau nici măcar liceul, iar alţii făcuseră vreo patru clase, dar au ieşit ofiţeri. Ei mă cunosc, dar eu nu-i cunosc pe toţi. Erau unii cu care făceam cursuri noi, după-amiaza şi seara. Făcuseră câteva clase şi au ieşit ofiţeri. Partidul a vrut să bage cât mai mulţi muncitori. Erau şi elevi foarte buni, dar au băgat multă muncitorime. Tatăl lui Băsescu era unul dintre ei”, afirma Sergiu Nicolescu. „La acea vreme ni se spunea că suntem promoţia roşie”, mai spunea regizorul, adaugând că alte nume celebre ale respectivei generaţii fuseseră Victor Stănculescu şi Vasile Milea, ulterior şef direct al lui Dumitru Băsescu.

Istoricul şi cercetătorul Marius Oprea, autorul unei ample biografii neoficiale a lui Traian Băsescu, afirmă pentru Inpolitics, că şi pentru el informaţia lansată de Călin Marinescu este nouă: ”Nu ştiam decât că a activat în cadrul armatei, nu şi faptul că ar fi fost chiar unul dintre şefii mari ai ei, pentru că, într-adevăr, ofiţerii politicii erau adevăraţii conducători pe atunci. Funcţia exactă deţinută de Dumitru Băsescu poate fi aflată lesne cercetând dosarul lui de cadre, care se află în acest moment în arhivele militare de la Piteşti. Dar mă îndoiesc sincer că cineva ar putea scoate respectivul dosar de acolo”, a declarat istoricul.

In sanul CSM, la nivelul conducerii, se pritoceste un plan prin care rezultatele zdrobitoare din tara, privitoare la revocarea celor doi membrii al Consiliului, Alina Ghica si Cristi Vasilica Danilet, sa fie blocate printr-o motivare absurda, si anume ca CSM este cel care va trebui sa analizeze si sa fie sau nu de acord cu rezultatele votului transmis. Or, asa ar insemna inca o abatere grosolana de la interpretarea legii in spiritul si litera ei, pentru ca legea stipuleaza clar ca CSM, dupa primirea rezultatelor Adunarilor Generale dispune, adica ia act de rezultat si il executa, adica ii va revoca (intrucat votul a fost categoric pentru revocarea celor doi si intruneste toate cerintele legii). Specialistii in Drept arata ca "dispune" inseamna trecerea imediata la executarea celor hotarate de organele colegiale din tara. Veti vedea, insa, ca membrii CSM care fac corp comun cu Ghica si Danilet vor incerca din rasputeri sa rastalmaceasca legea in acest segment...Au maifacut-o si cand i-au dat statut de membru CSM cu drept de vot lui Daniel Morar si nu le-a facut nimeni nimic pana acum ca au incalcat legea!

Prin DNA se aude ca atat seful de sectie a faptelor conexe celor de coruptie, Doru Tulus, cat si Laura Oprean - interimara pusa de Daniel Morar la sefia acestei institutii - s-ar avanta in depunerea candidaturilor daca CSM ar fi cel care ar realiza, peste lege desigur, cea de-a doua procedura pentru alegerea candidatilor la functiile de procuror general al Romaniei si cea de sef al DNA. Cica cei doi ar viza postul de sef DNA, intrucat la PICCJ se pare ca insusi Danile Morar va candida, pentru ca sansele de izbanda, in fata unui CSM aservit ar fi de suta la suta.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunțat că va adopta o nouă politică de tarife şi comisioane, în vederea stimulării creşterii volumelor de tranzacţionare, pe care o va supune deciziei acţionarilor societăţii în prima Adunare Generală Extraordinară din anul 2013.

„Consiliul Bursei va propune acţionarilor BVB o nouă politică de tarife şi comisioane, care are în vedere stimularea creşterii volumelor de tranzacţionare şi apropierea BVB de bursele din regiune din punct de vedere al politicii de preţuri, asigurând astfel aderarea la cele mai bune practici internaţionale”, a declarat preşedintele BVB, Lucian Anghel.

BVB a realizat un studiu cu participanţii la piaţă cu scopul de a evalua efectele ajustării tarifelor şi comisioanelor, astfel încât beneficiile colective să contrabalanseze eforturile suplimentare pe care le implică aplicarea noii politici asupra unor companii de brokeraj, scrie Mediafax.

„Propunerea de reaşezare a tarifelor şi comisioanelor BVB este în interesul general al pieţei de capital româneşti, urmărind atât o creştere a lichidităţii acesteia pe termen mediu şi lung, cât şi a bonificării participanţilor care au o activitate ridicată pe piaţă. În plus, noua politica de tarife şi comisioane va putea îmbunătăţi predictibilitatea veniturilor BVB, reducând volatilitatea acestora”, a adăugat directorul general al BVB, Victor Cionga.

Adoptarea noii politici de către acţionarii BVB ar putea conduce la scăderea graduală a comisionului de tranzacţionare, în special pentru acţiuni, în paralel cu creşterea volumului tranzacţionat la BVB.

Noua politica de tarife şi comisioane va urmări dezvoltarea sănătoasă pe termen mediu a pieţei de capital româneşti, iar o abordare pe termen mediu a acestor măsuri devine cu atât mai necesară cu cât contextul economic internaţional se prefigurează a fi volatil şi relativ greu predictibil.

Noile tarife vor fi făcute publice şi vor deveni efective după aprobarea lor în prima Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor BVB din anul 2013.

România este condusă, din 1989, de "o clică incompetentă de escroci foşti comunişti", apreciază editorialistul Rupert Wolfe-Murray, pe blogul ziarului Huffington Post, într-un material care are titlul: "A fost revoluţia din 1989 un fals?". "Problema este că mulţi români cred astăzi că revoluţia lor nu a fost una autentică. O numesc lovitură de stat - preluarea puterii de către o clică de comunişti, comandanţi militari şi agenţi KGB. Se simt trădaţi de revoluţie, mai ales că guvernele post-1989 nu au reuşit să îmbunătăţească situaţia economică, nici să scoată populaţia din mlaştina sărăciei", explică editorialistul Rupert Wolfe-Murray în Huffington Post. "Nu există niciun dubiu în mintea mea că schimbarea de regim din 1989 a fost o revoluţie - chiar dacă a fost înscenată, iar mulţimile au fost manipulate. Prezintă toate caracteristicile unei revoluţii clasice: schimbarea totală a sistemului politic, mulţimea furioasă, câteva zile de haos, confruntări armate între facţiuni şi între clica de oportunişti care se certau pe putere. Au înlăturat, aparent, un regim puternic care avea militari, agenţi secreţi şi informatori peste tot. Iar, acum, România are un sistem democratic, oricât de nesatisfăcător ar fi acesta", adaugă editorialistul. "Ceea ce pare să se întâmple în România este că aşa-numiţii intelectuali - cei mai mulţi educaţi în timpul comunismului - cred că au fost trădaţi de revoluţia din 1989, deoarece aceasta nu a adus prosperitate şi stabilitate (România a fost condusă din 1989 de o clică incompetentă de escroci foşti comunişti). De aceea, îşi vor banii înapoi şi cred că nu a fost o revoluţie autentică. La fel ca celor mai mulţi foşti comunişti, românilor le plac teoriile conspiraţiei, iar aceasta este cea mai bună: revoluţia din 1989 a fost organizată de lideri locali din umbră împreună cu serviciile de informaţii străine. Această explicaţie le permite românilor să dea vina pe alţii (pe conspiraţionişti, pe ruşi) pentru problemele lor, aproape la fel cum scoţienii le atribuie englezilor problemele lor. Cred că este ruşinos că românii nu sunt mândri de marea realizare din 1989", încheie Rupert Wolfe-Murray.

De ce Romanii vor sa iasa din UE !!

Ce scriu ziarele din Germania:
Frankfurter Allgemeine Zeitung (centru-dreapta): "Nu trebuie facuta decat o comparatie intre declaratiile lui Ponta de acasa si cele din strainatate pentru a vedea ca isi fondeaza cariera politica pe inselaciune. Reforma constitutionala pe care prim-ministrul a promis-o inaintea alegerilor ar subjuga Curtea Constitutionala in fata parlamentului si ar slabi ultimul bastion al statului de drept. Toate progresele facute in ultimii 8 ani ar fi anulate intr-o singura lovitura. Iar Romania s-ar intoarce unde era la inceputul anilor 1990, cand Frontul Salvarii Nationale a izolat tara si a creat calea catre putere pentru o noua clasa de oligarhi penali.

• Schimbarea in Romania nu este limitata doar la incalcarile statului de drept. Are consecinte geo-politice care se vad mai clar la Washington decat la Bruxelles-ul cu vedere proasta (referirea se face la comentariul lui Hillary Clinton). Victoria USL-ului, in randul careia domina voci pro-Rusia, antieuropene si anti-occident, reprezinta un risc serios pentru o regiune care deja se confrunta cu influenta crescanda a Moscovei. Dupa Grecia, Romania este acum a doua problema acuta pentru NATO si UE in Balcani".

Süddeutsche Zeitung (centru-stanga): "Basescu este principalul vinovat pentru faptul ca tara sa este impartita in doua tabere. Din acest punct de vedere, a esuat ca presedinte. In loc sa fie un exemplu de discretie si perspectiva si sa stabileasca standardele pentru o reforma democratica, Basescu prefera deceptia si jocul. Nepotismul este de asemenea intre slabiciunile sale.

• Pe de alta parte, oponentii sai, Ponta si Antonescu, reprezinta sistemul tranzitional vechi si putred, care inca nu este dispus sa se reformeze. Ofensiva lor parlamentara din primavara, incercarea de a prelua controlul zonelor de influenta, a lasat impresia ca cei doi au o intelegere pre-democratica a guvernarii.
• Romania este tara unei calitati democratice minime si mai are multi pasi de facut catre maturitate a societatii. Ponta & co. trebuie sa fie constienti de faptul ca restul Uniunii Europene va privi cu atentie. Iar Basescu trebuie sa fie constient ca escapadele sale nu isi vor mai gasi scuze in afara granitelor.

Die Tageszeitung (inclinat spre stanga): Esecul amar al sustinatorilor presedintelui Traian Basescu la alegerile parlamentare confirma inca o data cat de nemultumiti sunt romanii cu actualul sef al statului. Social-democratii au beneficiat cel mai mult de pe urma respingerii lui Basescu. Insa liderul lor, Victor Ponta, nu ar trebui sa sarbatoareasca prea curand. Victoria sa inseamna doar ca alegatorii au optat pentru raul cel mai mic.

• O constientizare amara s-a dezvoltat in randul alegatorilor romani, din care mai putin de 43% s-au prezentat la vot: niciuna dintre tabere nu este mai buna decat cealalta in ceea ce priveste coruptia, favorurile politice sau eforturile de a isi asigura supravietuirea. Ramane de vazut cum va arata viitorul guvern si cine il va conduce. Insa un lucru este clar: lupta pentru putere in executiv va continua. Acest lucru inseamna stagnare pentru o tara care are nevoie disperata de reforme."

Publicatia financiara Handelsblatt, un articol care contrazice ceea ce spun majoritatea expertilor financiari europeni: "Estul Europei se adanceste in intuneric zilele acestea. Restul continentului este prea des concentrat numai pe problemele datoriei Greciei sau altor tari. Trebuie sa fie o adevarata lovitura politica pentru o tara membra UE precum Ungaria sau Romania pentru ca acestea sa ajunga in ziare. Vecinii nostri din est sunt ei insisi partial responsabili pentru existenta lor in umbra - produc prea rar vesti bune. Insa exact vesti bune par sa vina de la alegerile parlamentare din Romania. Alegatorii romani au pus punct luptei pentru putere care a paralizat tara luni de zile. Cu aproape 60% din voturi, au acordat victoria taberei premierului Victor Ponta. Rivalul sau, presedintele Traian Basescu, a fost pedepsit.

• Ce i-a lipsit Romaniei pana acum este un guvern mai interesat de viitorul tarii decat de a-si asigura buna-starea proprie. Daca Ponta va putea umple acest gol nu este deloc un lucru sigur. Nu a aratat aproape deloc respect pentru statul de drept in lupta sa impotriva lui Basescu. Insa exista o oportunitate. Iar Europei i-ar prinde bine un boom in zona de sud-est."

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a vorbit marţi seara despre statul de drept şi despre consecinţele „duhurilor necurate care au bântuit prin vară", potrivit digi24.ro.

Ministrul s-a referit la situaţia în care ae află România din punct de vedere al justiţiei şi al statului de drept. Declaraţiile au fost făcute în contextul ultimelor afirmaţii publice ale preşedintelui Traian Băsescu.

„Sunt mai multe componente de analiză. Statul de drept în ansamblu e posibil să aibă ceva probleme din cauza duhurilor necurate care au bântuit prin vară. Justiţia, în elementele de structură, cred că va avea o evaluare pozitivă. Probabil că la pachet, per total general, raportul va fi principal negativ. Pentru că duhurile necurate se asociază cu statul de drept. Dar justiţia, ca şi componentă separată, în coordonatele de structură nu cred că va avea un raport negativ", a declarat Mona Pivniceru.
Când va fi publicat următorul raport MCV

Ministrul Justiţiei a confirmat că există două termene, la fel de rezonabile, pentru publicarea următorului raport pe justiţiei, în luna decembrie şi în luna martie.

„Nu cunosc un calendatr sigur, cunosc, ca şi dumneavoastră, posibil în decembrie, posibil în martie, sunt două variante care sunt paluzibile amândouă. În opinia mea ar fi bien mai târziu, pentru că s-ar mai consolida, s-ar mai aşeza, s-ar marca momente din reformă, paşi consumaţi, ceea ce ar însemna un echilibru, o stabilitatea, o reaşezare în matcă a lucrurilor, după opinia mea, dar nu contează foarte mult", a comentat Mona Pivniceru.

Întrebată dacă chestiunea statului de drept va fi conexată de aderararea la Schengen, Mona Pivniceru consideră că statul de drept acoperă fundamentul aderării României, dar nu face parte din MCV-ul clasic, tradiţional. „Ca fundal general, poate fi acroşat,pentru că, până la urmă, orice instituţie statală trebuie să se integreze cumva, într-o formulă sau alta, în tiparul statului de drept, dar nu cred că se va adăuga în plus celor patru care există", a spus ministrul Justiţiei.

Rugată să comenteze estimarea şefului statului referitoare la viitorul raport MCV, „dezastruos", ministrul Justiţiei a comentat: „Depinde de viziune asupra întregului. Pentru mine, ca ministru al Justiţiei, ca parte din Guvern, nu mi se pare (dezastruos - n.r.), cel puţin pe componenta de care răspund eu. Viziune de ansamblu nu am, nu pot să îmi imaginez cărui sistem referenţial i s-a pus acest apelativ", a declarat Mona Pivniceru.

Rugată să comenteze dacă sunt motive să afecteze capitolul stat de drept faptele cuprinse în declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu - respectiv faptul că Senatul a dat un vot care a respins aplicarea unei hotărâriri definitive şi irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţe şi Justiţie, că a doua cameră a Parlamentuluim, Camera Deputaţilor, a refuzat să ridice imunitatea a doi foşti miniştri care sunt şi deputaţi şi că sunt păstraţi în Guvern miniştri în cazul cărora ANI a constatat incompatibilitatea sau declararea necorespunzătoare a averii - Ministrul Justiţiei a declarat că nu este „analistul activităţii Parlamentului, dar, de principiu, este foarte corect ca orice hotărâre judecătorească să fie executată".

„Principiul ăsta trebuia să fie valabil şi mai înainte de aceste incidente din vară, dar chiar şi cu aceste evenimente din vară, dacă s-a înţeles că o hotărâre judecătorească are autoritatea unei legi şi ea trebuie respectată, tot e un lucru foarte bun", a apreciat Mona Pivniceru.

„Fiecare instituţie, la întrebările Comisiei, a răspuns din punctul de vedere al ei, al competenţelor şi a textelor de lege pe care le-a considerat că sunt incidente în rezolvarea acelor probleme. Nu m-am ocupat nici de răspunsurile Camerei Deputaţilor şi nici de cele ale Senatului", a afirmat Minsitrul Justiţiei.

Referitor la presiunile depre care preşedintele Traian Băsescu spunea că sunt exercitate asupra judecătorilor şi procurorilor, ministrul Justiţiei, fost magistrat, a comentat că „e greu de definit cuvântul presiune".

„Presiunea asupra judecătorului sau asupra procurorului înseamnă injoncţiunea în actul de de judecată sau injoncţiunea în actul de urmărire penală, ceea ce în vară nu prea s-a întâmplat chestiunea asta, ea s-a purtat bătălia la alte nivele, la alte concepte, care sunt străine de actul de justiţie în sine, aşa încât lucrurile mai trebuiesc amendate", a comentat Mona Pivniceru.

Referitor la activitatea ANI, de atacurile asupra instituţiei, ministrul s-a abşinut să comenteze. „ANI face parte din Mecanismul de Cooperare şi Verificare ca o condiţionalitate. Activitatea ANI nu e în măsura mea să o comentez. Dar în mod cert este una din isntituţiile monitorizate cu trend pozitiv în mecanism", a spus Mona Pivniceru.

Privind declaraţiile preşedintelui ANI, Horia Georgescu, într-un interviu acordat agenţiei internaţionale de presă Reuters, unde a acuzat presiuni asupra instituţiei, Mona Pivncieru a comentat: „Presiuni simte oricine conduce o instituţie, într-un fel sau altul".

„Corectitudine, imparţialitate, integritate" sunt elementele cheie pe care le recomandă minsitrul unui şef de instituţii.

Experţii Comisiei Europene au început misiunea de evaluare a progreselor înregistrate de România la capitolul Justiţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Concluziile vor fi prezentate în raportul ce va fi dat publicităţii până la sfârşitul anului.

Evaluarea experţilor europeni are loc în perioada 7-9 noiembrie. Pe 19 octombrie, Ministerul Justiţiei preciza că în cadrul reuniunii Comisiei MCV au fost abordate liniile generale de răspuns al autorităţilor române la întrebările punctuale (chestionar) adresate de Comisia Europeană, pe 10 octombrie, întâlnirea fiind organizată în contextul pregătirii misiunii de evaluare a CE.

În raportul din 18 iulie, Comisia Europeană considera că, 'în viitor, România ar putea atinge obiectivele fixate în cadrul MCV cu condiţia să întreprindă acţiuni rapide pentru garantarea statului de drept, să păstreze direcţia stabilită şi să accelereze procesul de punere în aplicare a reformelor'. În acest scop, se preciza că sunt necesare demersuri juridice, dar şi un angajament politic.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost stabilit de executivul comunitar în decembrie 2006, pentru a sprijini România în vederea depăşirii deficienţelor în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.

Comisia Europeană estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013, potrivit noilor prognoze date miercuri publicităţii de executivul comunitar, transmite AFP, citată de Agerpres.

Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană estima că cele 17 state care au aderat la zona euro vor înregistra o contracţie a PIB de 0,3% în 2012 şi o creştere economică pozitivă de 1% în 2013.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
"Europa traversează o perioadă dificilă de reechilibrare macroeconomică care va mai dura o perioadă. Europa trebuie să continue să combine politicile bugetare sănătoase şi reformele structurale pentru a crea condiţiile care vor permite o creştere sustenabilă şi să reducă şomajul", a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi euro, Olli Rehn.

De asemenea, în cazul marilor economii din zona euro estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale guvernelor din ţările respective.

Pentru Germania, cea mai mare economie europeană, Bruxellesul mizează pe o creştere de 0,8% în 2012, la fel cât estimează şi autorităţile de la Berlin, şi pe o creştere de 0,8% în 2013, faţă de o creştere de 1% prognozată de guvernul german.

În cazul Franţei, Comisia prognozează o creştere de 0,2% în acest an, urmată de o creştere de 0,4% în 2013 şi 1,2% în 2014, în timp ce guvernul de la Paris mizează pe o creştere de 0,3%, 0,8% şi 2,0%.

Trecerea la moneda euro în anul 2015 acum nu intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times....Lazea a mai afirmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM2 chiar de la începutul anului 2013.

Având în vedere că discuţia ar urma să fie purtată după alegerile din această iarnă, nu ar fi timp suficient ca România să intre în mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puţin probabil, a explicat economistul şef al BNR.

Lazea a  spus că, pe de altă parte, trecerea la euro este un joc cu două părţi, astfel încât România ar trebui să analizeze dacă statele din zona euro, având în vedere criza, sunt pregătite să primească noi membri într-un orizont de timp relativ scurt.

Alţi analişti, printre care şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că ţinta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar, chiar dacă se va discuta după alegeri, se menţine până atunci ca obiectiv.

Isărescu a afirmat în interviul citat de New York Times că, prin menţinerea monedei naţionale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.

Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul citat de New York Times.

"Sigur că au apărut nemulţumirea şi dezamăgirea, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte", a adăugat Isărescu, potrivit New York Times.

Publicaţia americană notează că menţinerea monedei naţionale a ajutat competitivitatea exporturilor României şi a condus la un cost mai scăzut al vieţii, care atrage "dintr-o dată" forţă de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.

Situaţia subliniază rezistenţa sporită la efectele crizei a economiilor celor şapte state UE din Europa Centrală şi de Est care nu au trecut la euro.

Avantajele oferite de menţinerea propriilor monede sunt scoase în evidenţă de situaţiile dificile din ţări ca Grecia şi Spania, unde autorităţile nu mai au la dispoziţie măsuri de politică monetară pentru a-şi resuscita economiile "muribunde" şi a reduce şomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.

În consecinţă, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, notează New York Times.

Cehia va lua o decizie în acest sens numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunţat că nu ia în calcul trecerea la euro înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat în acest an că moneda euro este "complet neatractivă".

Cele 12 state care au aderat la UE în 2004 şi 2007 s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asumat şi numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia şi Estonia, Cipru şi Malta, au trecut deja la euro.

Ministerul Apararii informeaza, printr-un comunicat publicat duminica pe site-ul sau, ca a dispus revocarea ordinelor de avansare sau acordare a gradelor in rezerva pentru cazurile din anii 2011 si 2012, in care nu au fost indeplinite conditiile prevazute de lege, ca urmare a analizei efectuate de comisia consituita de ministrul Corneliu Dobritoiu. Au fost retrase si gradele in rezerva pentru Laura-Codruta Kovesi, Robert Turcescu si Kelemen Hunor, care au facut solicitari in acest sens ministrului. Intre cei de pe lista MApN se regasesc Mugur Isarescu, Mihai Razvan Ungureanu, Gheorghe Flutur, Gheorghe Falca, Ioan-Nelu Botis, Cristian Diaconescu, Sorin Oprescu, Ioan Popescu Piedone, Attila Verestoy, Sorin Apostu, Sorin Blejnar, dar si oameni din sport.

 

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat in emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzata duminica de PRO TV, ca pozitia SUA fata de Romania in aceasta vara nu a avut legatura cu Traian Basescu, ci cu respectarea statului de drept, el precizand si ca Crin Antonescu a respectat angajamentul asumat, transmite Mediafax.Intrebat in legatura cu faptul ca a fost vazut ca un aparator al lui Traian Basescu, Mark Gitenstein a raspuns: "Aceste lucruri nu au nimic... Nu au legatura cu Traian Basescu. Au de-a face cu impunerea statului de drept si cu respectarea propriilor legi".
"Chestiunea in vara aceasta a fost ca Parlamentul dumneavoastra a dat niste legi referitoare la desfasurarea referendumului. Apoi, in ultima clipa, a inceput sa faca schimbari la aceste legi, iar Curtea Constitutionala a decis ca acest lucru era neconstitutional", a explicat ambasadorul american. El a subliniat ca pentru Statele Unite, pentru alti membri UE, pentru investitori, fie ei americani sau nu, important este daca Romania respecta propriile reguli, fie ca se refera la democratie sau la politicile fiscale, sau la licitatii, sau la orice altceva. "Daca nu ai un regim legal previzibil, nu esti un aliat de incredere si nu esti un loc sigur pentru investitii. Acesta e criteriul pe care l-am folosit de cand am venit aici. Crucial, de o importanta cruciala. Vorbiti cu orice director, cu un membru al unui consiliu de administratie dintr-o companie occidentala. Cand iau decizii de investitii, cand cheltuiesc banii altora, asta fac ei: vor sa stie ca banii vor fi in siguranta si ca pot lua decizii informate si ca guvernul insusi va lua decizii previzibile, altfel banii nu sunt in siguranta", a adaugat Gitenstein.

Spre o „Europă germană" sau spre al patrulea Reich

Președintele Comisiei Europene José Manuel Barroso a prezentat  în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, starea Uniunii Europene, a cerut mai multă uniune politică, mai multe puteri pentru Bruxelles, a precizat că valorile democratice fundamentale ale UE precum statul de drept trebuie apărare cu orice preţ şi a anunţat perpsectiva modificării Tratatului UE până la alegerile europarlamentare din 2014.

Planul de integrare :

1. Uniunea bancară. Comisia a publicat deja un set de propuneri, pe care Barroso le-a calificat drept un „salt cuantic", de creare a unor mecanisme de supraveghere a băncilor europene la nivelul Băncii Centrale Europene. Toate băncile din zona euro ar urma să intre automat sub controlul BCE începând de la 1 ianuarie 2013, în vreme ce statele non-euro vor putea adera pe bază de voluntariat. Deşi propunerile Comisiei au fost primite cu scepticism de Marea Britanie, cu îngrijorare de celelalte state non-euro - România, Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Bulgaria - şi cu răceală de Germania, care le-a judecat ca fiind prea entuziaste, principiul supravegherii bancare nu va lipsi într-o formă sau alta din proiectul Europei Unite.

2. În ceea ce priveşte uniunea fiscală şi bugetară, aceasta va urma liniile trasate de Pactul Fiscal şi de constrângerile pe care le presupune în materie de politici bugetare şi de control al deficitelor care ar urma să fie plasate sub controlul Comisiei şi validate de Curtea Europeană de Justiţie.

3. Uniunea politică. După integrarea economică, monetară, fiscală şi bancară, următorul pas îl va constitui uniunea politică şi formarea federaţiei europene. În acest sens, institu-ţiile europene vor trebui transformate în vederea acoperirii actualului deficit de democraţie care le caracterizează prin înfiinţarea unor partide politice europene autentice (capabile să prezinte candidaţi în orice stat membru), care să înlocuiască actualele „uniuni de partide na-ţionale" şi care să poată prezenta candidaturi pentru funcţia de preşedinte al UE începând din 2014 şi prin creşterea rolului Parlamentului European. Această revoluţie politică a institu-ţiilor nu se va putea realiza însă decât pe baza unui nou tratat constituţional care să înlocuiască Tratatul de la Lisabona. Abia din acel moment se va putea vorbi de o federaţie de state europene capabilă să formuleze o politică economică coerentă, dar şi o politică externă relevantă pe scena interna-ţională.  Propunerile Comisiei vin în întâmpinarea opiniilor exprimate de cancelarul german, Angela Merkel, care în august a cerut constituirea unei Convenţii Constituţionale pe modelul celei americane, care a redactat Constituţia SUA. De altfel, planul lui Barroso se pliază în proporţie covârşitoare peste viziunea germană asupra Europei unite, care presupune responsabilitate şi disciplină fiscală şi bugetară, reducerea diferenţelor de competitivitate şi de productivitate între nord şi sud şi o integrare politică prudentă care să nu şteargă diferenţele dintre naţiuni.

Perspectiva germană a obţinut ieri un ascendent şi legitimitati suplimentare, când cei opt judecători ai Curţii Constitu-ţio-nale au declarat în acord cu legea fundamentală germană tratatul privind înfiinţarea Mecanismului de Stabilizare European (Fondul de Salvare), care va permite UE să aibă acces la suficiente fonduri pentru a injecta pe pieţele ţărilor aflate în dificultate precum Grecia, Irlanda sau Portugalia. Vestea a fost primită cu uşurare de liderii politici germani, de pieţele financiare, euro s-a apreciat pen-tru prima oară faţă de dolar şi chiar şi Barroso a exclamat din hemiciclul de la Strasbourg „Era şi timpul!". Cu toate acestea, Curtea de la Karlsruhe a limitat la 190 de miliarde de euro suma maximă la care guvernul federal poate recurge fără acceptul Bundestagului şi a lăsat în pronun-ţare caracterul constituţional al punerii Bundesbank sub controlul BCE, semn că Berlinul este precaut să nu transforme federa-ţia europeană într-un super-stat. Victoria proiectului german şter-ge, practic, din acest moment orice altă viziune alternativă.

Banca Naţională a României (BNR) intenţionează să nu mai permită băncilor să îşi răscumpere acţiunile, cu excepţia cazurilor de lichidare, se arată într-un proiect de regulament al Băncii Centrale.
"În vederea respectării criteriului permanenţei fondurilor pentru asigurarea utilizării acestora imediat şi nerestricţionat, (...) acţiunile trebuie să fie emise pe perioadă nedeterminată şi nici o clauză contractuală nu trebuie să permită răscumpărarea acestora, într-o altă situaţie decât în cazurile de lichidare", scrie în textul documentului.
Iniţiativa Băncii Centrale are drept scop limitarea ieşirilor de capital din mediul bancar local, ne-au declarat surse din piaţă.
Clauzele contractuale care guvernează acţiunile nu trebuie să permită celor care le deţin să solicite răscumpărarea acestora de către instituţia de credit emitentă şi restituirea capitalului deţinut în baza acţiunilor res-pective, potrivit BNR. "Deţinătorii de acţiuni au doar un drept de creanţă asupra activelor reziduale în caz de lichidare, proporţional cu cota parte deţinută din capital", se mai arată în document. De asemenea, nici o clauză contractuală nu trebuie să permită, în niciun moment, răscumpărarea acţiunilor de către instituţia de credit emitentă. Sunt exceptate de la aceas-tă restricţie răscumpărările discreţionare, precum şi alte modalităţi discreţionare de reducere efectivă a capitalului social, permise de lege emitenţilor şi efectuate în condiţiile respectării cerinţelor referitoare la răscumpărarea propriilor acţiuni. Exceptate sunt şi răs-cumpărările care au loc în situaţii în care instituţia de credit emitentă intenţionează să deţină temporar, în calitate de formator de piaţă, acţiunile răscumpărate sau să le distribuie către salariaţi, iar acestea nu depăşesc în niciun moment cea mai mică dintre următoarele valori: 3% din emisiunea respectivă de acţiuni, respectiv 10% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1 rămasă după acoperirea cerinţei de capital aferente acestui nivel al fondurilor proprii.

Bucharest - MGI (Muntenia Global Invest) a primit aprobarea din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru lansarea şi administrarea unui sistem alternativ de tranzacţionare, se arată într-un buletin de presa dat publicitatii. Sistemul, intitulat "Best-X", este primul de acest fel care nu este operat de o bursă.  Pe piaţa de capital din ţara noastră există, în prezent, două sisteme alternative de tranzacţionare (ATS), operate de către Bursa de Valori Bucureşti (BVB), respectiv de către Sibex, ambele lansate în anul 2010.  Scopul lansării sistemul de tranzacţionare este să scurteze lanţul de intermediere, simplificând, astfel, operaţiunile, ne-a declarat Alexandru Paverman, director general şi preşedinte al Consiliului de Adminis­traţie (CA) al Muntenia Global Invest (MGI). De asemenea, compania are în vedere şi dezvoltarea propriei afaceri, a adăugat domnia sa. Sistemul este funcţional, MGI urmând să se concentreze, în perioada următoare, şi pe activitatea de promovare. Firma de brokeraj va încerca să atragă şi companii locale în sistem, ne-a precizat Alexandru Paverman. În prezent, o singură companie românească este listată pe un ATS din ţara noastră, respectiv "Prodplast Imobiliare", la Sibex.  Un segment spre care MGI se va orienta pentru atragerea pe "Best-X" este cel al întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), ne-a mai declarat domnia sa. Sistemul va permite listarea de acţiuni, obligaţiuni şi unităţi de fond atât ale unor emitenţi din ţară, cât şi a unor emitenţi din străinătate.
Sistemul va fi alcătuit din trei categorii. Prima categorie cuprinde acţiuni - instrumente financiare interne care îndeplinesc condiţiile de performanţă şi de transparenţă care le-ar face eligibile inclusiv pe o piaţă reglementată. (sursa hotnews)

Concomitent cu intrarea în vigoare, anul viitor, a acordului elveţiano-german privind combaterea evaziunii fiscale, Elveţia intenţionează să-i permită autorităţii fiscale germane să cerceteze şi tranzacţiile mai vechi ale clienţilor germani care şi-au plasat banii în conturile secrete ale băncilor elveţiene şi transferă aceşti bani în terţe ţări înaintea intrării în vigoare a acordului - relatează revista germană "Focus".   Autoritatea fiscală germană ar putea cerceta tranzacţiile acestor clienţi retroactiv, până în anul 2011. Se aşteaptă ca parlamentul elveţian să voteze legea pertinentă în următoarele luni, nefiind nevoie ca din acest motiv să se renegocieze acordul bilateral încheiat în aprilie în vederea depistării cetăţenilor germani care folosesc conturile elveţiene pentru evaziune fiscală.  Acordul încheiat în aprilie nu este pe placul principalului partid de opoziţie din Germania, al social-democraţilor(SPD), care au anunţat că îşi vor folosi dreptul de veto tocmai din cauza imposibilităţii cercetărilor retroactive. Guvernul german are nevoie de sprijinul SPD, în Camera superioară a Parlamentului. Decanul de vârstă al SPD, Joachim Poss, a declarat, pentru "Berliner Zeitung" că Germania şi Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea excluderii băncilor elveţiene din Germania, dacă Elveţia nu va coopera în acest caz.  Guvernul cancelarului german Angela Merkel afirmă că, după intrarea în vigoare a acordului elveţiano-german, Germania va putea conta pe încasări fiscale uriaşe. Se apreciază că cetăţenii germani au plasat în conturile bancare elveţiene aproximativ 150 de miliarde de euro.

Aviz judecatorilor...

Aviz judecatorilor care dau abuziv mandate de interceptare jurnalistilor, la cererea SRI sau a parchetelor - CEDO a interzis ascultarea jurnalistilor sau perchezitionarea locuintelor si redactiilor pentru aflarea surselor de la care s-au obtinut deocumente secrete, pe motiv ca se incalca protectia surselor si se atenteaza la democratiei (Decizia CEDO)... In timpul regimului Traian Basescu, judecatorii insarcinati cu emiterea de mandate de interceptare/monitorizare ori care emit mandate de perchezitie, au emis asemenea mandate pe numele mai multor jurnalisti, care au obtinut si publicat documente clasificate. Aceste cazuri au sanse foarte mari sa iasa la lumina dupa ce regimul Basescu va fi alungat, iar sefii serviciilor secrete, in special cel de la SRI, vor fi inlocuiti. Pastrand in mod deliberat nemodificata Legea nr. 51/1991, privind siguranta nationale, in pofida unor decizii ale CEDO si unor recomandarilor europene, regimul Traian Basescu a dezvoltat serviciile de ascultari ale SRI in special, dar si cele ale DGIPI si ale unor parchete (DNA) in instrumente de politie politica. Conform statisticilor oficiale, Inalta Curte (prin trei judecatori abilitati sa emita mandate pe siguranta nationala: Rodica Aida Popa ,  Iulian Dragomir si Georgeta Barbalata; pana la pensionarea sa de anul trecut a existat si un al patrulea, Anton Pandrea) a emis mii de mandate de interceptare pe siguranta nationala, anual, fara sa respinga nicio solicitare a SRI! Aceste mandate pe siguranta nationala se dau pe perioade de 6 luni, iar la finalul perioadelor de ascultare, gratie prevederilor legii nedemocratice nr. 51/1991 persoanelor ascultate impotriva carora nu s-a descoperit nimic, nu sunt anuntate daca vor sa faca plangere, asa cum se intampla in cazul celorlalte categorii de mandate de interceptare date pentru fapte ce exced celor din categoria „sigurantei nationale”. Discriminarea este evidenta!Asemenea mandate pe siguranta nationala s-au dat unor politicieni si oameni de afaceri, dar si unor jurnalisti. Sursa lumeajustitiei.ro