Articol preluat din DCnews si Eurostat ...

Din datele publicate de Eurostat se poate vedea clar că rata șomajului a atins cote alarmate: Grecia: 27,3 %, Spania : 26,7 %; Croația: 17,6 %, Cipru : 17,0%, Portugalia : 15,7 %, Slovacia: 13,9 %, Bulgaria: 13,2, Irlanda: 12,6 %  și  Italia: 12,5 %.

Aceste date se traduc printr-o sărăcie lucie și printr-un declin social istoric în toată Europa, după criza economică din anii ’30.

Germania:  O persoană din şapte este săracă sau ameninţată cu sărăcia

Rata sărăciei este pe punctul de a înregistra un nou record în Germania. Contrar a ceea ce se vehiculează, situația economică și socială din Germania este departe de a fi una foarte bună. Unul dintre motivele pentru care economia germană afiseșază rezultate economice relativ satisfăcătoare – a se vedea rata șomajului 5,8% – este reprezentat de așa numita <>. Aceasta a avut ca scop relansarea economiei printr-o luptă continuă contra șomajului. Astfel, chiar și tinerii cu studii superioare au fost obligați să accepte locuri de muncă subcalificare în schimbul unor salarii de mizerie. În Berlin, capitala economică cea mai dezvoltată din Europa, tinerii muncesc și pentru 55 de cenți pe oră. Deşi şomajul se diminuează, sărăcia se extinde pentru că există locuri de muncă, dar salariile sunt foarte mici, iar situația nu pare să se îndrepte spre o direcție bună.

Grecia – aproape o treime din populația greacă nu are asigurare medicală

Din cauza recesiunii și a șomajului  - pentru al șaselea an consecutiv – doar o treime din populația Greciei are asigurare medicală. Această evoluție catastrofală are consecințe grave pentru sănătatea copiilor și femeilor gravide. Spre exemplu, cei mai mulți copii ajung la vârsta de doi ani fără să aibă acces la vaccinurile aferente.

În Cipru, un număr din ce în ce mai mare de oameni apelează la ajutoarele alimentare. Nici în această țară lucrurile nu stau mai bine, rata șomajului fiind ridicată. Din acest motiv, cetățenii aleg să apeleze la ajutoarele alimentare pentru a putea trăi.

Portugalia: Oamenii pleacă pe capete în străinătate în căutarea unui trai mai bun. Portugalia este o țară disperată. Rata șomajului se apropie de 20%, iar oamenii au început să fugă din acest ținut al sărăciei. Mai mult decât atât! Oamenii care ar trebui să beneficieze de îndemnizații de șomaj nu primesc niciun venit.

Spania: O țară în care se vorbește despre o presupusă revenire din criza financiară pe care însă nimeni nu o vede. Cei mai mulți spanioli nu văd nicio redresare în economie și se întreabă ce să pună pe masă.

 

Concluziile raportului :

 

Concluziile datelor publicate de Eurostat sunt teribile. Țările din cadrul Uniunii Europene și mai ales cele din zona euro sunt pe punctul de a atinge un declin social de proporții. Sărăcia a reapărut, iar după calculele făcute de Eurostat, 24% dintre cetățenii Uniunii Europene sunt amenințați de excluziune socială, 10% trăiesc în gospodării în care nimeni nu lucrează, 8,6% nu au bani pentru a-și cumpără cele necesare pentru a pune pe masă, iar 0,82% nu au un acoperiș asupra capului.

Autorul articolului publicat în agoravox.fr se întreabă dacă nu cumva soluția ieșirii din criza economică ar fi chiar “părăsirea” granițelor Uniunii Europene. “Ni se spune că ieșirea din Uniunea Europeană ar fi un dezastru, dar de ce nimeni nu vorbește despre dezastrul actual?”, încheie jurnalistul François ASSELINEAU.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat miercuri seară la TVR că revocarea procurorului Lucian Papici de la conducerea secţiei I a DNA a creat o „vulnerabilitate” în cadrul Direcţiei. Kovesi a mai precizat că i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să o propună pe Mariana Alexandru pentru postul de şef al secţiei I, iar pe Lucian Papici în funcţia de adjunct, astfel realizându-se o rocadă între cei doi.

”Înlocuirea procurorului Papici a creat o vulnerabilitate în cadrul DNA. Nu a fost cerută recomandarea mea pentru delegarea celor doi noi şefi la secţia 1. De la înfiinţarea DNA nu s-au delegat şefi fără consultarea procurorului-şef al DNA. Domnul Niţu m-a sunat şi mi-a spus că a revocat delegarea lui Papici, fără să mă consulte. A spus că e decizia pe care şi-o asumă. Nu ni s-a explicat de ce li s-a încetat delegarea celor doi procurori”, a declarat Kovesi la TVR

Procurorul-şef al DNA a explicat că a solicitat de la bun început ca pentru funcţia de şef al secţiei I a DNA, ministrul Cazanciuc să o propună pe Mariana Alexandru, iar pe Lucian Papici pentru funcţia de adjunct.

”Pot să vă spun că am făcut o recomandare scrisă către Ministrul Justiţiei pentru procurorii Mariana Alexandru şi Lucian Papici. Legea de organizare judecătorească spune că se face în interesul serviciului adică a DNA. Cine poate face o evaluare mai bună decât şeful DNA. Legalitatea acestui ordin poate fi constatată de o instanţă de judecată sau de CSM. I-am spus ministrului Justiţiei că s-a creat o vulnerabilitate la DNA nu din cauza numelor propuse, ci din modul în care s-a realizat. Nu poţi să înlocuieşti un om de pe funcţie fără o explicaţie la opt zile după ce i-a prelungit delegarea”, a declarat Kovesi.

Şeful DNA a precizat că există o lipsă de încredere a procurorilor DNA în cei doi procurori, Iulian Bendeac şi Viorel Cerbu, delegaţi şi propuşi pentru conducerea secţiei I

 

"Procedura pe care Comisia Europeana a recomandat-o nu a fost urmata. Cred ca asta trebuie spus clar", a declarat pentru HotNews.ro purtatorul de cuvint al Comisiei Europene, Mark Gray, referitor la procedura de numire a sefilor de la Parchetul General si DNA. "Trebuie sa ne concentram pe pasii urmatori, exista o expresie in engleza - nu trebuie sa plingem dupa laptele varsat (￢You should not cry over spilt milk￢ in original - n.red.). Cred ca asta e important si nu are rost sa ne mai uitam inapoi", a mai spus Gray, adaugind ca "urmatoarea miscare ii revine presedintelui".

"Este important sa continue procedura care da ocazia CSM sa analizeze candidatii nominalizati. In acest moment ne concentram pe acest lucru. Putem discuta ore intregi despre ce trebuia si ce nu trebuia facut in trecut, dar sintem acum unde sintem", a mai spus Mark Gray.

"Ne vom face cunoscut punctul de vedere in diferitele stadii ale procedurii de numire a sefilor de parchete, asa cum facem si acum. In cele din urma, e sarcina autoritatilor romane de a lua deciziile si de a decide cum avanseaza", a adaugat Gray.

"Astazi am avut anuntul CSM privind calendarul audierilor. Pentru Comisia Europeana, CSM are un rol clar in acest proces, potrivit legii: sa-si dea avizul pe aceste nominalizari. Comisia crede ca CSM trebuie sa aiba aceasta posibilitate. Credem ca acest lucru trebuie sa se intimple si apoi va fi rindul presedintelui sa faca urmatoarea miscare", a mai spus Mark Gray.

Purtatorul de cuvint al Comisiei Europene nu a comentat numele nominalizate de premierul Victor Ponta si nici pozitia exprimata de ambasadele SUA si Marii Britanii.

De notat ca pozitia exprimata de Comisia Europeana difera de pozitia comunicata recent de Ambasada SUA si de Ambasada Marii Britanii, care au salutat nominalizarile facute de premierul Victor Ponta la sefia Parchetului General, DNA si DIICOT.

Ambasada SUA a salutat vineri, 5 aprilie, nominalizarile facute de premierul Victor Ponta pentru functiile de conducere de la Parchetul General, DIICOT si DNA, declarandu-se "bucurosi ca s-au facut nominalizarile de procurori si ca procesul consultativ poate merge mai departe".

"Ambasada SUA a sustinut constant ca este de o importanta vitala sa se nominalizeze procurori independenti si calificati. Ne bucuram sa vedem ca s-au facut nominalizari iar procesul consultativ poate merge acum mai departe. Ii incurajam pe premier (in calitate de ministru interimar al Justitiei), pe presedinte si Consiliul Superior al Magistraturii sa continue sa colaboreze pentru a ajunge cat mai rapid posibil la un acord in ceea ce priveste aceste posturi extrem de importante", se arata in comunicatul Ambasadei.

Un mesaj similar a venit si de la Ambasada Marii Britanii, ambasadorul Martin Harris declarand pentru Mediafax ca este foarte bine ca nominalizarile au fost facute de ministrul interimar al Justitiei si ca acum avem un proces in care deciziile pot fi luate.

In plus, ambasadorul Martin Harris a declarat ca este nevoie urgenta ca aceste functii sa fie ocupate.

"Am mai spus si cu alte ocazii ca eu consider ca este chiar urgent sa fie ocupate aceste functii. Pentru ca functiile de procuror general si de procuror-sef DNA au fost vacantate deja de peste opt luni, cred, iar alte pozitii de conducere din sistem sunt neocupate chiar si de mai mult timp. Acest lucru nu este normal intr-o perioada cand Romania intreprinde reforme importante in sistemul juridic si duce si acest efort de lupta impotriva coruptiei", a afirmat Harris.

România este condusă, din 1989, de "o clică incompetentă de escroci foşti comunişti", apreciază editorialistul Rupert Wolfe-Murray, pe blogul ziarului Huffington Post, într-un material care are titlul: "A fost revoluţia din 1989 un fals?". "Problema este că mulţi români cred astăzi că revoluţia lor nu a fost una autentică. O numesc lovitură de stat - preluarea puterii de către o clică de comunişti, comandanţi militari şi agenţi KGB. Se simt trădaţi de revoluţie, mai ales că guvernele post-1989 nu au reuşit să îmbunătăţească situaţia economică, nici să scoată populaţia din mlaştina sărăciei", explică editorialistul Rupert Wolfe-Murray în Huffington Post. "Nu există niciun dubiu în mintea mea că schimbarea de regim din 1989 a fost o revoluţie - chiar dacă a fost înscenată, iar mulţimile au fost manipulate. Prezintă toate caracteristicile unei revoluţii clasice: schimbarea totală a sistemului politic, mulţimea furioasă, câteva zile de haos, confruntări armate între facţiuni şi între clica de oportunişti care se certau pe putere. Au înlăturat, aparent, un regim puternic care avea militari, agenţi secreţi şi informatori peste tot. Iar, acum, România are un sistem democratic, oricât de nesatisfăcător ar fi acesta", adaugă editorialistul. "Ceea ce pare să se întâmple în România este că aşa-numiţii intelectuali - cei mai mulţi educaţi în timpul comunismului - cred că au fost trădaţi de revoluţia din 1989, deoarece aceasta nu a adus prosperitate şi stabilitate (România a fost condusă din 1989 de o clică incompetentă de escroci foşti comunişti). De aceea, îşi vor banii înapoi şi cred că nu a fost o revoluţie autentică. La fel ca celor mai mulţi foşti comunişti, românilor le plac teoriile conspiraţiei, iar aceasta este cea mai bună: revoluţia din 1989 a fost organizată de lideri locali din umbră împreună cu serviciile de informaţii străine. Această explicaţie le permite românilor să dea vina pe alţii (pe conspiraţionişti, pe ruşi) pentru problemele lor, aproape la fel cum scoţienii le atribuie englezilor problemele lor. Cred că este ruşinos că românii nu sunt mândri de marea realizare din 1989", încheie Rupert Wolfe-Murray.

Fiducia, nou-introdusă în Codul civil la 1 octombrie 2011, poate fi un model eficient de administrare şi protejare a activelor. Însă implicaţiile sale fiscale nu sunt pe deplin reglementate. Fiducia, împrumutată recent de legislaţia românească, este operaţiunea prin intermediul căreia se face un transfer de patrimoniu de la o persoană fizică sau juridică (numita constituitor) către unul sau mai multi fiduciari. Aceştia din urmă au obligaţia de a administra bunurile transferate în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Calitatea de fiduciar o pot avea doar instituţiile de credit, societăţile de investiţii sau de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de intermediere financiară, societăţile de asigurare şi reasigurare, avocaţii sau notarii publici. Fiducia are mare succes în ţările anglo-saxone, unde funcţionează sub conceptul de trust. Potrivit Mihaelei Mitroi, partener consultanţă fiscală PwC România, flexibilitatea trust-ului l-a făcut dezirabil inclusiv firmelor româneşti.

Va aduceti aminte cum zicea seful DNA, Daniel Morar, la televizor, ca expertizele facute de expertii independenti nu sunt prea credibile, pentru ca acestia sunt platiti de inculpati, si, pe cale de consecinta, rapoartele de expertiza le sunt favorabile acestora, pe sistemul: clientul nostru, stapanul nostru? Ei bine, Morar a uitat sa spuna ca si la DNA se aplica sistemul cu clientul. Se pare ca o anumita doamna expert, Adriana Timofte, ca prin farmec, este abonata la expertizele financiar contabile dispuse de procurori. Cat credeti ca isi ia pentru un raport de expertiza? 120.000 lei! Din bani publici! Pana acum nu am auzit de un inculpat care sa fi platit o asemenea suma vreunui expert parte! Asa ca, domnu' Morar... mai usor cu obiectivitatea pe scari!

Nimeni nu mai are nicio indoiala ca Serviciul Roman de Informatii nu e capabil sa previna marile sifonari ale banului public pe linia achizitiilor publice, desi detine o logistica impresionanta, intreaga retea nationala de ascultari si a facut recrutari masive in sistemul judiciar, in special in marile parchete. Data fiind situatia de jaf national al banului public, in toate sectoarele de activitate, ne intrebam daca mai este oare acest serviciu in slujba cetatenilor? Bunoara am aflat cu stupoare ca dimensiunile acestui serviciu, care sfideaza normele europene in materie de interceptari, au depasit orice inchipuire, ajungand la cifra record de 40.000 de angajati. Numai vorbim de costurile interceptarilor si monitorizarilor... Spre comparatie, fostul Departament al Securitatii Statului avea doar vreo 15.000 de cadre, iar in prezent MAI are circa 55.000 de angajati. Daca tot nu sunt bani la buget, de ce oare nu se fac reduceri de personal si la ineficientul SRI?

Initiativa de sifonat banii -STATUL MAFIOT

Guvernul a aprobat miercuri, 17 august Memorandumul cu tema „Initiativa Ministerului Justitiei de constituire a unei fundatii avand ca obiectiv sustinerea si promovarea principiilor dreptului, a democratiei si a statului de drept.” Iata ce spune comunicatul MJ cu privire la aparitia acestei fundatii: ”In apropierea unui moment de mare insemnatate pentru situatia sociala si economica a Romaniei – intrarea in vigoarea a Noului Cod Civil – primele actiuni ale Fundatiei se vor centra pe promovarea noilor institutii de drept privat, in scopul sustinerii unei campanii energice de promovare in spatiul public a Codului Civil si de pregatire profesionala a sistemului juridic in vederea aplicarii noilor reglementari. "In cadrul Fundatiei vor fi elaborate strategii pe termen mediu si lung, precum si actiuni de informare sistematica si sustinuta a publicului larg asupra continutului normelor juridice si de educare in scopul aplicarii acestora.

Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media UE, raportat la puterea de cumpărare, reiese dintr-un comunicat prezentat de Eurostat. Franţa are astfel cele mai mici tarife la electricitate din UE raportat la veniturile populaţiei, precedată de Finlanda (11,45 euro), Grecia (12,75 euro) şi Marea Britanie (14,32 euro). România este pe locul al şaptelea în UE în funcţie de preţurile la electricitate la paritatea puterii de cumpărare. Cele mai ridicate tarife la energie electrică astfel calculate sunt suportate de consumatorii casnici din Ungaria (25,7 euro), Slovacia (24,7 euro) şi Germania (23,2 euro). În termeni nominali, cele mai reduse preţuri la electricitate din UE au fost înregistrate în Bulgaria (8,3 euro per 100 kWh), Estonia (10 euro), Letonia şi România (circa 10,5 euro fiecare). La polul opus se regăsesc Danemarca (27,1 euro), Germania (24,4 euro), Cipru (20,2 euro) şi Belgia (19,7 euro). Francezii beneficiază şi în cazul gazelor de preţuri mai mici decât românii raportat la venituri, de 13,96 euro, deşi tariful nominal este de 15,98 euro pe gigajoule. Raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici preţuri la gaze din UE se regăsesc în Luxembourg (10,9 euro pe gigajoule), Marea Britanie (11,6 euro), Irlanda (12,7 euro) şi Franţa (circa 14 euro), iar cele mai ridicate în Bulgaria (26,9 euro), Ungaria (25,1 euro) şi Suedia (23,8 euro). După tarifele reale, cele mai scăzute tarife la gaze pentru consumatorii casnici au fost înregistrate în România (7,7 euro pe gigajoule), Estonia (11,1 euro), Letonia (11,3 euro) şi Marea Britanie (11,7 euro). La polul opus se regăsesc Suedia (30,3 euro), Danemarca (30,1 euro), Italia (21,9 euro) şi Olanda (19,8 euro).