Se pare ca exista doua Justitii paralele in Romania! Pe de o parte, in ultima vreme, s-a putut lesne observa ca la instantele de fond judecatorii dau dovada de tot mai multa clementa, preferand sa recurga la achitari sau sa dicteze pedepse la limita de jos a prevederilor legale. In schimb, aceleasi dosare ajunse pe masa magistratilor de la instantele superioare, fara a se aduce pe parcurs niciun fel de probe suplimentare, sunt judecate cu o cu totul alta masura. Astfel ca, de obicei, inculpatii care au scapat cu usurinta la primele instante, se trezesc acum ca primesc pedepse care se apropie de cele maxime. Asa ca una din doua: ori magistratii de la fond sunt prea „moi”, ori cei de la instantele superioare  depasesc orice limita cu severitatea lor! Este evident ca, ceva trebuie facut pentru „uniformizarea” masurilor cu care sunt judecate aceleasi dosare. In prezent, ce-i drept, de multe ori DNA-ul a inclinat balanta prin anchetele realizate, care au demonstrat ca, nu de putine ori, „maleabilitatea” judecatorilor de la instantele de fond s-a datorat „atentiilor” in bani sau in natura primite de la inculpati. Cu toate acestea, ramane totusi un mare semn de intrebare cum de a ajuns sa nu  mai gasesti practic un proces in care magistratii de la instante diferite sa nu interpreteze cat de cat la fel prevederile legale. Nu doar confruntarile „fratricide” dintre judecatori, purtate prin emiterea de decizii care se bat cap in cap, risca sa ameninte credibilitatea Justitiei. Pentru ca, de departe, cea mai crancena confruntare interna se poarta, de cativa ani buni, intre procurori si judecatori. Ce-i drept, sunt si cazuri in care si unii si altii, impreuna cu ofiteri de politie, fac parte din aceleasi „circuite” care au intrat deja sub vizorul DNA. Insa si in aceste cazuri cei implicati in influentele retele subterane specializate in traficul de influenta opun o darza rezistenta colegilor din afara „fratiilor”. Insa confruntarea dintre cele doua „caste” se duce mai ales la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Asa ca deja se trag sfori la greu pentru a se stabili cine va asigura conducerea viitorului CSM: un judecator sau un procuror. Iar agitatia creata in justitie in jurul acestui subiect fierbinte nu tine doar de orgoliul celor implicati, ci are o miza cu mult mai mare: controlul Inspectiei Judiciare. Pana in acest moment, cei de la Inspectia Judiciara mai mult s-au prefacut ca lucreaza. Astfel ca, in ciuda evidentelor, nu au deranjat niciodata pe nimeni. Desi, in nenumarate cazuri, sesizarile unor alte institutii si structuri contineau chiar indicii clare si probe privind adevaratele motive, in afara legii, ale deciziilor luate de unii magistrati. Insa Inspectia Judiciara s-a transformat intr-un „cimitir al elefantilor”, care a facut mai mult rau decat bine, protejand nu de putine ori „circuitele” despre care vorbeam. Iata insa ca, din informatiile pe care le avem, acest lucru se va schimba radical. Si „nodul gordian” al pasivitatii Inspectiei Judiciare va fi taiat, indiferent de cine va veni in fruntea CSM. Pentru ca o cerinta expresa a celor care monitorizeaza activitatea Justitiei de la noi este tocmai cea de a reda Inspectiei Judiciare rolul pe care trebuie sa-l joace, acela de factor activ in depistarea, deconspirarea si destructurarea „retelelor” subterane de magistrati corupti.

Ceea ce se întâmplă în Portugalia nu este decât o nouă etapă a marşului forţat al Europei către o societate lipsită de legitimitate democratică, marş justificat, însă, tocmai prin apelarea neîntreruptă la principiile democratice.  Negocierile cu socialiştii au eşuat, iar aceştia s-au mişcat rapid pentru a forma o coaliţie de stânga alături de comunişti şi un alt partid de stânga, formaţiunea ad-hoc dispunând de o majoritate de 50,7% în Parlament. Liderul socialist Antonio Costa a cerut, în aceste condiţii, numirea ca prim-ministru, dar preşedintele Anibal Cavaco Silva a refuzat.   În urma refuzului preşedintelui, Ambrose Evans-Pritchard scrie în The Telegraph că "zona euro a trecut Rubiconul prin interzicerea accesului la putere a stângii". Acesta este primul caz în care partidelor eurosceptice li se neagă dreptul de formare a guvernului, interdicţie justificată prin interesul naţional, după cum mai scrie jurnalistul bri¬tanic. "Acesta este cel mai rău moment pentru o schimbare radicală a fundaţiilor democraţiei noastre", a justificat Cavaco Silva decizia de a cere tot fostului premier să formeze noul guvern.   În opinia preşedintelui, "după marile sacrificii din ultimii ani este datoria mea să fac tot ceea ce este posibil astfel încât să nu transmitem semnale false instituţiilor financiare, investitorilor şi pieţelor". Ce ar mai fi de spus, când voinţa poporului, cel puţin conform definiţiei democraţiei încă acceptată la nivel european, a ajuns să fie considerată "semnal fals" pentru instituţiile financiare şi pieţe?   Antonio Costa a declarat că decizia preşedintelui reprezintă o gravă greşeală, deoarece "este inacceptabilă uzurparea puterilor exclusive ale parlamentului", şi a anunţat un vot de neîncredere la prezentarea noului guvern în forul legislativ.   Ana Catarina Mendes, parlamentar şi purtător de cuvânt al Partidului Socialist, a declarat pentru Reuters că "noul guvern nu are niciun viitor şi este conştient de acest lucru", deoarece "nu dispune de o minimă capacitate de a interacţiona cu societatea".     "Cavaco Silva îşi foloseşte puterea pentru a impune o agendă ideologică reacţionară, în interesul creditorilor şi a instituţiilor zonei euro, iar totul se face, cu o remarcabilă impertinenţă, în numele apărării democraţiei", este verdictul lui Ambrose Evans-Pritchard.  Poate că socialiştii şi aliaţii lor vor bloca revenirea la putere a blocului de centru-dreapta sau poate că guvernul minoritar va depăşi moţiunea de cenzură în urma unor "jocuri" politice justificate prin interesul naţional, însă niciuna dintre cele două blocuri politice nu vor putea să voteze împotriva matematicii implacabile a datoriilor.

O decizie recentă a Curții Constituționale privitoare la Codul penal a provocat multe comentarii critice. S-a remarcat, de pildă, că prin noua interpretare a conflictului de interese, primul-ministru Victor Ponta sau fostul primar de la Constanța Radu Mazăre scapă de o parte din acuzațiile care le-au fost aduse. Și nu doar ei, ci și alții care au fost acuzați că ar fi creat avantaje unor foști parteneri de afaceri. Decizia CCR ar prezenta prin urmare o mulțime de inconveniente și ar pune frână luptei împotriva corupției. (v. RL, Ondine Gherguț)  Chiar dacă din punct de vedere strict tehnic aceste observații sunt corecte, decizia Curții Constituționale ar trebui mai curând salutată, căci ea împiedică săvârșirea unor abuzuri. În anumite cazuri, Codul penal putea fi eficient, dar în altele lăsa loc unor acțiuni absurde și excesive.  Este vorba de Art.301 alin.(1) din Codul penal, referitor la conflictul de interese în cazul unui funcționar public, prin care se interzice acestuia să decidă în beneficiul cuiva cu care s-a aflat ”în raporturi comerciale”. Curtea a apreciat însă că formularea e vagă și alunecoasă, fiind de natură ”a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese” (CCR, comunicat de presă).  Dacă parchetul află că un primar a acordat un contract firmei la care a fost acționar, va trebui să abandoneze cazul în lipsă de temeiuri legale. Prin urmare e adevărat că, prin noua interpretare a legii, procurorii pierd un instrument folositor. Dar procurorii nu au decât un rol limitat în înfăptuirea justiției. O bună interpretare a legii este aceea care îngrădește cât mai mult cu putință posibilitatea unui abuz chiar dacă în felul acesta rămân nepedepsiți unii dintre cei vinovați. Acesta este prețul. Cu alte cuvinte, ar fi bine să ne ferim ca legile anticorupție să semene cu raidurile aviatice care înregistrează tot mai multe ”pagube colaterale”. Căci, pe măsură ce victimile inocente devin tot mai numeroase, te întrebi dacă prețul intransigenței merită să fie plătit.  Mai există însă un argument major împotriva acestei interpretări a conflictului de interese. ”Raporturile comerciale” care sunt incriminate de Codul penal nu acoperă decât o mică parte din aria relațiilor subiective care ar putea vicia o decizie publică. Dintr-o pudoare ușor de înțeles, legiuitorul nu a enumerat între situațiile condamnabile pe cele erotice, or probabil că nu există nimic mai frecvent decât favorurile făcute amantei sau amantului. Am ales relațiile erotice deoarece ele sunt, în sensul lor propriu și figurat, cea mai puternică expresie a acelei subiectivității umane de natură să deturneze o decizie rațională. Și dacă lucrurile stau așa (și așa stau!), legea penală românească este și oarbă și incisivă, exact ca o dronă prost ghidată. E mai bine cum a decis CCR care a limitat conflictul de interese la sfera familiei, păstrându-se într-o zonă strict controlabilă.  Dar probabil că nu pudoarea, ci altul va fi fost motivul principal pentru care legiuitorul nu a cuprins în sfera conflictului de interese relațiile erotice. Dacă ar fi intrat pe acest teren, ar fi încălcat dreptul la intimitate. Or aici se află contradicția în care se zbate justițiarul liberal. Ambiția lui este să-i prindă și să-i condamne pe aceia care se abat de la criteriile obiective și măsurabile ale unei decizii din sfera politicii publice, dar fără să tulbure sfera intimității. Atâta doar că orice deturnare a obiectivității este, prin definiție, subiectivă și egoistă, ținând cu necesitate de sfera intimității. Relațiile erotice - de orice fel ar fi ele - sunt epitomul însuși al conflictului de interese.  Prin urmare, dacă legea nu poate intra în toate ascunzișurile vieții omenești, este mai bine să rămână în zonele clare și perfect controlabile. Orice incursiune punitivă în sfera subiectivității riscă să se transforme într-un abuz. (DW)

Michael Hudson, profesor la University of Missouri, spune că pentru prima dată după anul 2008 intrăm într-o etapă de deflaţie a datoriilor ... Ce reprezintă vârtejul din pieţele finanicare din ultimele săptămâni? Este o nouă etapă de deflaţie a datoriilor caracterizată de incapacitatea de a plăti creditele şi repudierea acestora, spune Michael Hudson, profesor la University of Missouri şi fost executiv la banca newyorkeză Chase Manhattan. Este rezultatul a ceea ce nu s-a făcut până la capăt în anul 2008, a declarat acesta într-o intervenţie televizată pentru Russia Today. Pentru cea mai mare parte a americanilor este înrădăcinată ideea că Wall Street-ul şi sectorul financiar fac parte din economia reală şi contribuie la avansul economic. Revenirea din ultimii şapte ani a fost pe această bază a activităţii sporite în finanţe, asigurări şi real estate. De fapt, a fost o iluzie întrucât economia nu a crescut deloc.  Ce s-a întâmplat a fost, de fapt, un nou influx de credit. Companiile listate pe Bursa de la New York au făcut răscumpărări ale propriilor acţiuni cu bani împrumutaţi cu 0,1% şi creaţi de industria financiară. Acum, acţiunile cad din nou la pământ, iar aceleaşi corporaţii se văd cu o pierdere de 10% la nivelul capitalizărilor bursiere. Este elementul fundamental pe termen lung cel care amendează aceste măsuri pe termen scurt, mai zice Hudson.  Sistemul se ţine prin fraudă -- Este un context în care întregul sistem de credit tinde să genereze randamente pe hârtie, chiar dacă acest lucru se întâmplă prin fraudă sau prin spolierea participanţilor la economia reală. Când lucra, în anii '60, la Chase Manhattan băncile, într-adevăr, câştigau exact aşa cum îşi imaginează oamenii că fac şi astăzi: se împrumută cu dobânzi mai joase prin depozite şi plasează la randamente mai ridicate prin credit. Acum, însă, acestea crează credite-gunoi ("junk") - despre care ştiu că nu pot fi plătite - pe care le plasează apoi altor fraieri cum ar fi case de economii din Germania sau fonduri de pensii. Este un sistem care a fost legalizat de la mandatul la şefia băncii centrale a SUA a lui Alan Greenspan şi până în prezent. "Sectorul de fraudă este acum parte a sectorului financiar", a afirmat Hudson care recent a lansat cartea "Uciderea gazdei. Cum paraziţii financiari şi datoriile distrug economia globală" ("Killing the Host. How Financial Parasites and Debt Destroy the Global Economy").  Lumea ca o imensă închisoare a datornicilor -- Lumea ar putea fi şi altfel decât este astăzi, cu băncile în centrul economiei. Spre exemplu, ar putea să nu fie ca în prezent în SUA unde plata dobânzilor este deductibilă la taxe. "Subvenţionăm îndatorarea în detrimentul investiţiei în equity", a sintetizat profesorul american de economie. În opinia sa, acum majoritatea oamenilor trăiesc pentru bănci, deşi nu ar trebui ca lucrurile să stea aşa. Nici măcar nu trebuie să existe închisori ale datornicilor; este de ajuns faptul că se admite că un creditor poate urmări toată viaţa un debitor luându-i o parte din venituri. Aceasta este o servitute a datornicilor după modelul celei din Antichitate şi Evul Mediu. Nu eşti legat de pământ, te poţi muta oriunde, dar trebuie să-ţi plăteşti stăpânul-creditor. Hudson aminteşte cât de înrădăcinat este sistemul: fără studii realizate pe credit nu îţi poţi găsi de muncă, iar tinerii îşi încep viaţa activă înglodaţi în datorii.

Inculpatul-premier Victor Ponta are averea sub sechestru asigurător, pus de procurorii DNA pentru a se recupera prejudicii totale de peste 260.000 de lei, produse bugetului public prin 17 infracțiuni de fals, prin spălare de bani și prin complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.  Faptele penale imputate de procurorii DNA au fost săvârșite de Victor Ponta în calitate de avocat, în perioada 2007-2008, în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care este inculpat și apropiatul său Dan Șova.  Pe scurt, Șova i-a determinat pe directorii complexurilor energetice Turceni și Rovinari să încheie cu casa sa de avocatură (SCA Șova și Asociații) contracte de asistență juridică nelegale. Din banii primiți, Șova i-a dat mare parte lui Ponta în contul unor prestații fictive, spun procurorii.   Premierul a refuzat luni să dea declarații în fața procurorilor, deși în urmă cu o lună îi acuza pe anchetatori că au început urmărirea sa penală fără a fi audiat, cu toate că procurorii au respectat noua procedură penală așa cum a fost amendată legea veche sub coordonarea lui Ponta. La ieșirea de la DNA, Ponta a evitat să spună că nu a vrut să dea declarații, menționând doar că va merge din nou la DNA în august, după finalizarea expertizei dispuse de procurori.   Reamintim că în luna iunie, când s-a început urmărirea sa penală, șeful Guvernului a refuzat să dea declarații scrise la DNA invocând faptul că vrea să studieze dosarul. La scurt timp a plecat la Jocurile Europene de la Baku (boicotate de liderii UE). Iar de acolo, fără a-l anunța pe președintele țării, a zburat direct în Turcia, cu avionul președintelui Recep Erdogan, pentru a se opera la genunchi. Absența din țară poate fi interpretată și ca strategia premierului de a atenua scandalul penal.

Comunicatul DNA. referitor la Victor Ponta - Premierul Romaniei:

Comunicatul DNA.  referitor la Victor Ponta - Premierul Romaniei:

În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 494/VIII/3 din 13 martie 2015, privind presupuse acte asimilate corupției săvârșite la companiile energetice Turceni și Rovinari în legătură cu încheierea unor contracte de asistență juridică, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

1.Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni)
- complicitate la evaziune fiscală în formă continuată
- spălarea banilor

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la cele două complexe energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Șova Dan-Coman și a persoanelor din sfera sa relațională.

La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Șova și Asociații, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.
În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt:

La data de 30.08.2007, între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.
Prin act adițional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel.
Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.
Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.
Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.
Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.
Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.
Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008.
Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Șova și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte.
Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București.
În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați.
Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA „Șova și Asociații”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.

Suspectului Ponta Victor-Viorel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile anterior descrise, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

2.În aceeași cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel și sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcția sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Șova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.
Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei și 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenții fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârșit infracțiunile de conflict de interese a îndeplinit funcția de prim-ministru.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Premierul Victor Ponta a ajuns, vineri dimineaţă, la DNA, însoţit de un avocat, declarând că a fost citat pentru ora 11.00, pentru a da declaraţii într-un dosar, fără a preciza despre ce este vorba.

"Domnul procuror Cheşeru m-a chemat la ora 11,00. La final vă spunem de ce şi cum", le-a declarat Ponta jurnaliştilor înainte să intre în sediul DNA.

În contextul în care astăzi a fost depusă moţiunea de cenzură, Victor Ponta a postat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: "E foarte bine că PNL-PDL depun azi moţiunea de cenzură! Într-o ţară democratică europeană bătălia politica se duce în Parlament (nu la DNA sau pe siteuri)! Majoritatea actuală este unită şi are proiecte importante de realizat în perioada următoare - Cod Fiscal, Legea Salarizarii,etc."

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume vor plăti amenzi de peste 5 miliarde de dolari pentru manipularea pieţei valutare, un anunţ oficial în acest sens fiind aşteptat miercuri, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), conform Agepres.  Conform acesteia, grupul britanic "Barclays" a acceptat să plătească două miliarde de lire sterline către Autoritatea de Reglementare a Pieţelor Financiare din Marea Britanie (FCA), Departamentul Justiţiei din SUA, Rezerva Federală, Agenţia americană de reglementare a pieţelor materiilor prime (CFTC) şi Departamentul Serviciilor Financiare din New York. Celelalte patru bănci au încheiat în noiembrie o înţelegere cu FCA, CFTC şi autorităţile de reglementare din Elveţia.   "JPMorgan Chase", "Royal Bank of Scotland" şi "Citigroup" ar urma să plătească, fiecare, câte un miliard de dolari Departamentului Justiţiei din SUA. Valoarea amenzii pentru banca elveţiană UBS nu se cunoaşte deocamdată.   Băncile sunt acuzate că au împărtăşit informaţii şi şi-au coordonat tranzacţiile pentru manipularea pieţei valutare într-un mod care să le favorizeze.   Cele cinci bănci şi-au făcut provizioane substanţiale pentru amenzi. 

Curtea Constituţională (CC) a decis joi, în urma unei sesizări de neconstituţionalitate, că măsura confiscării extinse prevăzută în Codul penal este posibilă doar pentru bunurile dobândite după anul 2012, respectiv de la momentul intrării în vigoare a legii care prevede această măsură.   CC a fost sesizată cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului 112, indice 1, alineatul 2, litera a) din Codul penal, unde se menţionează că în cazul "infracţiunilor privind traficul de droguri şi de precursori" este posibilă confiscare extinsă, potrivit mediafax.ro....Curtea Constituţională, "cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.112 indice 1 alin.(2) lit.a) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal", se arată în comunicatul CC.   Legea 63/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 aprilie 2012, însă intrarea în vigoare articolului asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională s-a produs abia în 2014, la momentul intrării în vigoare a Codului penal şi a celui de procedură penală.

Justitia  Europeana i-a reamintit joi Marii Britanii necesitatea de a respecta regulile de libera circulatie in cadrul Uniunii Europene, apreciind ca sistemul de vize britanic pentru membrii familiei este ilegal, relateaza agentiile internationale de presa, citate de Agerpres. Libera circulatie reprezinta unul dintre "merele discordiei" la ora actuala dintre Londra si Bruxelles, in conditiile in care guvernul britanic nu ezita sa isi afiseze determinarea de a stavili afluxul de imigranti de pe teritoriul UE catre Marea Britanie.  Curtea Europeana de Justitie i-a dat dreptate unei cetatene columbiene, care traia in Spania cu sotul sau - care avea dubla cetatenie britanica si irlandeza - fiind detinatoarea unui "permis de sedere pentru membri ai familiei unui cetatean din Uniunea Europeana" eliberat de autoritatile iberice.  Femeia a contestat in 2012 dispozitiile britanice in materie de imigratie ce impuneau titularului unui astfel de permis, care dorea sa poata calatori in Marea Britanie, sa "solicite un permis de intrare valabil pentru o durata de sase luni". Un permis ce putea fi reinnoit "cu conditia ca titularul sa se deplaseze personal la misiunea diplomatica a Marii Britanii", a subliniat Curtea intr-un comunicat.  "Directiva cu privire la libera circulatie a cetatenilor Uniunii nu admite masuri care sa impiedice, cu un scop de prevenire generala, membrii familiei sa intre fara viza pe teritoriul unui stat membru", a estimat Curtea.  Statele membre nu pot adopta masuri "care sa vizeze refuzarea, anularea sau retragerea unui drept conferit" prin directiva "decat in urma unei examinari individuale a fiecarui caz". "Drept urmare, autoritatile nationale sunt obligate sa recunoasca un permis de sedere emis (...) de un alt stat membru in vederea intrarii fara viza pe teritoriul sau, atat timp cat autenticitatea respectivului permis si exactitatea datelor sale nu sunt puse la indoiala de elemente concrete", conform aceleiasi surse.

Sesizati de Judecatoria Satu-Mare – Sectia penala, magistratii Curtii Constitutionale (CCR) au analizat, joi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolelor 211-217 din Codul de procedura penala, respectiv cele care reglementeaza masurile preventive ale controlului judiciar si ale controlului judiciar pe cautiune.  Curtea Constitutionala a romaniei 350x216 CCR a hotarat: masura controlului judiciar, neconstitutionala. Decizia e definitiva!  La finele deliberarilor in aceasta privinta, magistratii CCR au hotarat ca prevederile acestor articole sunt neconstitutionale si, dupa cum se mentioneaza intr-un comunicat al institutiei, au admis, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate invocata. Totul pe motiv ca “incalca art.53 din Constitutie referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale cu raportare la libertatea individuala (art.23), la libera circulatie (art.25) si la viata intima, familiala si privata (art.26)”.   Mai precis, judecatorii Curtii Constitutionale mentioneaza faptul ca nu se prevede durata pentru care pot fi dispuse cele doua masuri preventive prevazute de noul Cod de procedura penala. “Prin urmare, Curtea a retinut ca normele de procedura penala care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune masurile preventive ale controlului judiciar si ale controlului judiciar pe cautiune pentru perioade nelimitate contravin exigentelor art.53 din Constitutie“, se mai precizeaza in comunicatul CCR.   Decizia Curtii Constitutionale este definitive.

Incălcarea legii, prin derogări date de pe o zi pe alta, a ajuns un obicei al Ministerului de Finanţe. - Rectificarea bugetară anunţată pentru decembrie are ca scop alocarea a 2,3 miliarde lei pentru plata titlurilor executorii obţinute în instanţă de angajaţii bugetari. Din datoriile totale faţă de propriii salariaţi, de 9,1 miliarde lei, statul a plătit 1,2 miliarde lei în 2012 şi în 2013 şi a planificat alte 2,3 miliarde lei pentru 2014. După ce a tăiat masiv de la investiţii şi fonduri europene, decizii reflectate deja de cele două rectificări din iulie, respectiv septembrie, guvernul se laudă care are resurse financiare şi vrea să achite anticipat o parte din datoriile pentru 2015. În spatele acestei decizii se află, însă, teama guvernului că anul viitor deficitul va fi la un nivel cel puţin dublu faţă de ţinta de 1,4% din PIB din cauza angajamentelor mari, luate în campania electorală.   Obligaţiile faţă de salariaţi au fost eşalonate până în 2016. Indiferent când, trebuie achitate, fiind decizii ale instanţelor de judecată. În aceste condiţii, plata în avans ar putea fi binevenită. Însă modalitatea la care recurge Ministerul de Finanţe - de a face o rectificare de buget în ultima lună a anului - încalcă legile în vigoare şi demonstrează că programarea bugetară a avut deficienţe. Cheltuielile au fost ţinute foarte strâns cu preţul renunţării la investiţii publice, cum sunt autostrăzile. Astfel, a apărut un excedent bugetar la 10 luni care este folosit acum ca justificare pentru plata în avans a drepturilor salariale.  Potrivit Legii 500/2000 privind finanţele publice, art 6 alin 1, nu sunt permise rectificări de buget după data de 30 noimebrie. Conform legii 69/2010, art 15, alin 2, se pot face cel mult două rectificări de buget pe an. Prin urmare, deşi consideră că ambele acte au adus „un plus de rigoare şi prudenţă privind conduita politicii bugetare asigurând rezultate bune în derularea execuţiilor bugetare”, Finanţele îşi dau derogare de la ambele legi invocând „riscul necorelării planificării bugetare cu execuţia bugetară” şi „riscul acumulării de sume din ce în ce mai mari prevăzute în titluri devenite executorii”.Modificările legislative peste noapte au devenit o regulă în finanţele României. Atât Codul Fiscal, cât şi legile bugetare sunt un teritoriu imprevizibil. Zeci de schimbări de taxe şi impozite sunt făcute prin ordonanţe de urgenţă. Climatul instabil creează tensiune pentru plătitorii de taxe. Deşi închiderea anului este foarte aproape, iar bugetele companiilor sunt aproape gata, necunoscuta taxelor ar putea da peste cap toate calculele.  Între timp, Ministerul de Finanţe continuă tradiţia derogărilor, excepţiilor şi improvizaţiei legislative, dovedind o lipsă cronică de planificare realistă. Cea mai recentă propunere este rectificarea bugetului din 2014, pentru a treia oară în acest an, în timp ce bugetul pentru 2015 este în aşteptare, implicit nivelul şi structura taxelor şi a impozitelor pentru anul viitor. Legea bugetară este actul fundamental al guvernării. De aceea este nevoie de claritate şi predictibilitate. Ambele sunt asumate în legislaţia care guvernează politica fiscal-bugetară, dar, din păcate, rămân pe hârtie.

 

 

Andrei Muraru, membru titular al Consiliului de Administratie al SRTV, acuza ca la postul public de televiziune "se intampla lucruri ciudate", cu o saptamana inaintea primului tur al alegerilor prezidentiale, ce ridica suspiciuni cu privire la autonomiei si independentei editoriale a televiziunii publice. Intr-un comunicat de presa transmis duminica, Andrei Muraru prezinta drept exemple desfasurarea unei editii speciale a emisiuni "Viata Satului" - in care a fost invitat premierul Victor Ponta -  pe care o descrie drept "o mostra de manipulare", cu intrebari ridicate la fileu si teme aranjate, si faptul ca exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie ar urma sa ajunga la o firma de sondare apropiata PSD.

"Candidatul PSD la aceste alegeri prezidentiale, domnul Victor Ponta, nu a gasit de cuviinta sa participe la nici o dezbatere electorala organizata de TVR, dar asta nu l-a facut sa refuze 'invitatia' la o 'editie speciala' a emisiunii 'Viata Satului', astazi, 26 octombrie 2014, chiar de Ziua Recoltei. Probabil, a recoltei electorale, deducem noi, intrucat emisiunea a fost atat de 'speciala' incat publicitatea electorala a fost banal mascata sub o discutie despre banii agricultorilor", sustine Andrei Muraru.

Potrivit reprezentantului CA al SRTV, "emisiunea a fost o mostra de manipulare", cu "intrebarile ridicate la fileu, temele aranjate si subiectele probabil dinainte negociate au avut darul de a adanci suspiciunile ca TVR este controlata de partidul de guvernamant nu doar prin deciziile majoritatii membrilor Consiliului de Administratie, dar chiar prin unii angajati aflati in posturi de conducere".

Cel de al doilea eveniment notat de Andrei Muraru este cazul exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie. Acesta povesteste ca "initial, SRTV a decis organizarea unei licitatii cu valoare estimata, licitatie electronica la care nu s-a prezentat nici un competitor pana la termenul-limita (21.10.2014). Asadar, pentru ca 'timpul nu mai permite repetarea procedurii de cerere de oferte', Consiliului de Administratie i se propune aprobarea unei negocieri directe fara publicarea prealabila a unui anunt de participare",

Andrei Muraru sustine ca au existat zvonuri ca o noua licitatie ar urma sa fie castigata de o firma apropiata PSD: "Gurile rele, dar cunoscatoare ale tertipurilor licitatiilor publice, dadeau ca sigura aceasta repetare a licitatiei, care ar urma sa fie castigata de o firma de sondare apropiata PSD."

 

La TVR se intampla lucruri ciudate: Victor Ponta - "erou" la emisiunea "Viata satului", cu o saptamana inainte de alegeri / Exit poll-ul de la TVR ar urma sa ajunga la o firma de sondare a PSD

Cu o saptamana inainte de primul tur al alegerilor prezidentiale, la televiziunea publica se intampla lucruri ciudate. Aceste evenimente stranii nu au cum sa nu trezeasca serioase suspiciuni asupra autonomiei si independentei editoriale a televiziunii publice care, conform legii, trebuie ferita de orice ingerinta politica.

Dupa presiunile care s-au facut asupra conducerii televiziunii si care au dat nastere unui mare scandal de presa in urma cu o luna, lucurile par sa nu se fi linistit la nivelul management-ului acestei institutii. Avand in vedere aceste evolutii, ma vad obligat sa informez opinia publica asupra a doua evenimente recente.

Candidatul PSD la aceste alegeri prezidentiale, domnul Victor Ponta, nu a gasit de cuviinta sa participe la nici o dezbatere electorala organizata de TVR, dar asta nu l-a facut sa refuze "invitatia" la o "editie speciala" a emisiunii "Viata Satului", astazi, 26 octombrie 2014, chiar de Ziua Recoltei. Probabil, a recoltei electorale, deducem noi, intrucat emisiunea a fost atat de "speciala" incat publicitatea electorala a fost banal mascata sub o discutie despre banii agricultorilor. Imbracata in subiecte "sensibile" precum cuantumul fondurilor primite de fermieri, piata laptelui sau eliminarea unor accize, emisiunea a fost o mostra de manipulare. Intrebarile ridicate la fileu, temele aranjate si subiectele probabil dinainte negociate au avut darul de a adanci suspiciunile ca TVR este controlata de partidul de guvernamant nu doar prin deciziile majoritatii membrilor Consiliului de Administratie, dar chiar prin unii angajati aflati in posturi de conducere.
Un alt subiect controversat este cel al exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie a.c. Initial, SRTV a decis organizarea unei licitatii cu valoare estimata, licitatie electronica la care nu s-a prezentat nici un competitor pana la termenul-limita (21.10.2014). Asadar, pentru ca "timpul nu mai permite repetarea procedurii de cerere de oferte", Consiliului de Administratie i se propune aprobarea unei negocieri directe fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Gurile rele, dar cunoscatoare ale tertipurilor licitatiilor publice, dadeau ca sigura aceasta repetare a licitatiei, care ar urma sa fie castigata de o firma de sondare apropiata PSD.

Andrei Muraru, membru titular al Consiliului de Administratie al SRTV

For the first time in the history of the International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID), on March 20, 2014, a proposal to disqualify an arbitrator was accepted by the two unchallenged arbitrators. The tribunal in Caratube v. Kazakhstan upheld a proposal for disqualification of fellow arbitrator Mr. Bruno Boesch. Together with two similar decisions by the Chairman of the ICSID Administrative Council, also reviewed in this Insight, this case suggests a notable change in the assessment of proposals challenging arbitrators under the ICSID Convention.
The grounds to challenge arbitrators are generally similar among different arbitration rules, and they pertain to an alleged lack of independence or impartiality. However, ICSID rules for challenging arbitrators are unusual for two main reasons. First, procedurally, the decision on a challenge is first taken by the unchallenged members of the arbitral tribunal. The more common procedure of requesting a third party to take a decision is adopted only when a sole arbitrator or a majority of the arbitral tribunal is challenged. In that case, challenges to ICSID arbitrators are decided by the Chairman of the ICSID Administrative Tribunal, who is also the President of the World Bank. Second, Article 57 of the ICSID Convention provides that a party may propose the disqualification of an arbitrator "on account of any fact indicating a manifest lack of the qualities" of impartiality or independence. This threshold to evaluate the grounds for a challenge has been criticized as too strict and difficult to meet. More common, lower thresholds allow for a challenge to arbitrators in circumstances that give rise to "justifiable doubts" as to the impartiality or independence of an arbitrator.

Replacing APER: the new Senior Management Regime and Certification Regime for banks

01 September 2014 Download PDF

Executive Summary

The FCA and PRA have begun consultation on:

• a new Senior Managers’ Regime (SMR) to replace the old Approved Persons Regime (APER), but covering a narrower range of individuals than APER;
• a new Certification Regime (CR), whereby firms would have to self-certify certain employees as ‘fit and proper’, and would apply to a wider range of individuals than APER; and
• new banking conduct rules for individuals, based on the rules in APER, but applying to almost all a firm’s employees;

all of which will apply only to banks, building societies and PRA-authorised investment firms. (See below for limits on geographical scope.) APER will be abolished in this sector, but will continue to be in place elsewhere (for the time being, at least: see also below).

The proposed regime change is extremely complicated: the result, perhaps, of combining two different systems (for PRA and FCA) into a scheme of late Byzantine intricacy. We have summarised each aspect of the consultation paper below –a high-level overview rather than an exhaustive analyis – but the highlights of the proposals are:

• the new, statutory 'Presumption of Responsibility' – or reversed burden of proof – where, if a firm has breached a regulatory requirement, the Senior Manager responsible for the area of the breach will have to satisfy the regulators that he took "reasonable steps" to prevent, stop, or remedy that breach – with the possibility of facing individual sanctions if he cannot do so; (this does not entail strict liability: what constitutes "reasonable steps" will be determined on a case-by-case basis;)
• as noted above, a greatly increased scope for the new conduct rules, which are based on (and replace) the APER rules; unlike APER, however, the new rules will apply to almost all employees of a bank, building society or PRA investment firm;
• Senior Managers will now be liable to enforcement action from three separate directions:
  • for individual breach of the conduct rules (FSMA ‘Condition A’);
  • by being “knowingly concerned” in a breach of rules by the firm (FSMA ‘Condition B’); or
  • through breaches occuring in the areas for which they are responsible (FSMA ‘Condition C’)
• Senior Managers are also liable to prosecution for the new criminal offence ‘relating to a decision causing a financial institution to fail’ (s.36 Financial Services (Banking Reform) Act 2013).

Responses to the consultation are required by Friday 31 October 2014.

Proiectul de Cod fiscal dă o nouă definiţie activităţilor independente. Astfel, conform propunerilor, veniturile din activităţi independente vor cuprinde "veniturile din activităţi economice, profesii libere şi drepturi de proprietate intelectuală". Accentul cade pe caracterul economic al activităţii. Noţiunea este decisivă atâta timp cât, în baza ei, fiscul poate să reconsidere natura veniturilor şi să modifice impozitarea.   În prezent, Codul fiscal arată că veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, din profesii libere şi din drepturi de proprietate intelectuală. În proiect, veniturile comerciale sunt înlocuite cu cele din activităţi economice. Dacă primele provin din fapte de comerţ, prestări de servicii şi practicarea unei meserii, cele din activităţi economice au ca surse producţia, comerţul şi prestările de servicii. O altă modificare vizează profesiile libere: dispare enumerarea profesiilor reglementate şi este prevăzut că sunt venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale. Implicaţiile schimbării definiţiei, nu sunt de neglijat. "Potrivit Codului fiscal (în vigoare n.r.), la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al acesteia. În baza acestor prevederi, dacă tranzacţiile nu sunt bine fundamentate, autorităţile fiscale pot reconsidera natura veniturilor", explică Andreea Steinhart, partener Contexpert. Reconsiderarea naturii veniturilor înseamnă schimbarea impozitării. De exemplu, drepturile de autor pot fi asimilate salariilor şi impuse cu toate taxele şi contribuţiile aferente acestora.  Potrivit datelor Registrului Comerţului şi alte Finanţelor, sunt înregistrate circa 350.000 de PFA, 230 mii de persoane care practică profesii libere, iar 133 mii au drepturi de proprietate intelectuală.

Societatea de brokeraj "Carpatica Invest", implicată într-un scandal privind tranzacţii neautorizate de clienţi, cercetat şi de procurorii DIICOT, pare că nu îşi va mai reveni, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a suspendat activitatea, pentru trei luni, începând din 16 mai 2014.

Conducerea intermediarului a convocat acţionarii să aprobe dizolvarea anticipată şi lichidarea voluntară a societăţii, potrivit unui anunţ publicat în Monitorul Oficial.

În luna mai, ASF ceruse "Carpatica Invest" să îşi remedieze situaţia financiară şi să atragă noi resurse de capital. Surse din piaţă ne-au spus că societatea era afectată de o poprire pe conturi, în urma acuzaţiilor făcute de clienţi privind tranzacţii efectuate de un broker al companiei, fără autorizare.

La sfârşitul lunii aprilie, procurorii DIICOT au anunţat că au derulat o operaţiune de anihilare a unei grupări infracţionale specializate în manipularea pieţei de capital.

Cazul era acelaşi relatat de ziarul BURSA, în octombrie 2012, când investitorul Andrei Anghel, şi-a acuzat brokerul de la Carpatica Invest, Ştefan Terziu, de fraudă, după ce ar fi efectuat tranzacţii neautorizate pe contul său, în baza unor acte pe care le-ar fi falsificat. Ulterior, s-a început urmărirea penală asupra a cinci suspecţi, inclusiv Ştefan Terziu. Potrivit comunicatului DIICOT din 30 aprilie, anchetatorii au ridicat de la domiciliile suspecţilor documente, sisteme informatice, dosare privind drepturile litigioase asupra proprietăţii, aflate în evidenţa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), dar descoperite la una din locaţiile percheziţionate. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), actualmente ASF, a dat amenzi de aproximativ 150.000 de lei, la Carpatica Invest, în 2012.

     După suspendarea activităţii, Carpatica Invest a putut efectua operaţiuni de depunere şi retragere de numerar în şi din conturile clienţilor şi operaţiuni de transfer al valorilor mobiliare către Secţiunea I a Depozitarului Central sau către alte conturi indicate de clienţi.
     Acţionarii SSIF-ului sunt chemaţi, pe 18 august, să aprobe numirea societăţii Fiducia, ca lichidator al Carpatica Invest, precum şi remuneraţia acesteia.
     Consiliul de Administraţie al brokerului propune ca Fiducia să primească 4.000 euro fără TVA, 8% din sumele încasate şi distribuite ca urmare a vânzării activelor corporale, 4% din sumele încasate din recuperarea creanţelor şi 2% din sumele rezultate din vânzarea activelor financiare şi lichidării sumelor existente în conturi bancare, conform documentului citat.
     De asemenea, lichidatorul ar putea fi împuternicit să analizeze responsabilitatea conducerii Carpatica Invest pentru pierderile înregistrate de societate, care au condus la capitaluri proprii de 1,57 milioane lei, la sfârşitul anului trecut, precum şi să angajeze un expert sau consultant care să facă această analiză.
     Sumele posibile rezultate din lichidare ar urma să fie distribuite acţionarilor, proporţional cu contribuţia fiecăruia la capitalul social al brokerului, potrivit convocatorului.
     Carpatica Invest a ocupat, anul trecut, locul 17 în topul brokerilor, cu o cotă de piaţă de 0,94%, intermediind tranzacţii de aproape 255,7 milioane lei la Bursa de la Bucureşti.
     La finalul anului trecut, ASF a amendat Carpatica Invest cu aproape 22.000 de lei, suma reprezentând 1% din cifra de afaceri înregistrată în 2012, din cauză că firma de brokeraj nu a completat componenţa Consiliului de Administraţie, de la două la trei persoane.
     Firma de brokeraj Carpatica Invest face parte din grupul financiar Carpatica, controlat de omul de afaceri Ilie Carabulea, care se află în arest la domiciliu, în dosarul "Carpatica Asig".
     Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.
     Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, potrivit DNA.

“Legea insolventei (nr. 85/2014) isi propune sa reuneasca aproape toata legislatia din domeniul insolventei, iar in al doilea rand, sa realizeze un tratament echitabil intre interesul debitorului si interesul creditorului”, a declarat Stan Tirnoveanu intr-un interviu realizat in studioul HotNews.ro.

• "Anterior, din cauza unor interpretari abuzive, creditorii aveau de multe ori un tratament defavorizat. O alta directie pe care o are legea insolventei este aceea ca, pentru a evita practicile abuzive, se reglementeaza clar si distinct si transpune in continutul textului de lege practicile oneste anterioare. Legea creeaza de asemenea un mediu transparent, predictibil."
• "Astfel, in noua lege, ca sa nu mai existe vreun dubiu, se stabileste ca cei care au creante curente dupa data deschiderii procedurii de insolventa, care sunt mai vechi de 60 de zile, pot cere trecerea la faliment. Astfel se produce o asanare a mediului economic..."
• "Noua lege a insolventei creeaza un mediu mult mai corect juridic comercial. Asta va duce la o asanare a celor care sunt participanti aparenti la mediul economic."
• "Daca se ajunge la reorganizare, salariatii vor fi platiti de pe pozitia a doua, dupa creditorii garantati, dar inaintea creditorului bugetar si a furnizorilor indispensabili. Daca se ajunge la faliment, salariatii sunt pe o pozitie superioara, dupa cheltuielile reprezentand continurea activitatii curente.
•  "Este utila reglementarea insolventei persoanelor fizice. Dar sunt trei chestiuni de care trebuie sa tinem cont: 1. Suntem pregatiti sa aplicam aceasta lege? 2. Avem logistica necesara unei astfel de legi? si 3. Trebuie sa avem o lege care sa fie echilibrata. Pentru ca, daca apare o lege a insolventei persoanelor fizice, o lege de spalare de datorii a persoanelor fizice, care nu are un echilibru juridic, sigur aceasta nu va fi benefica."

Noul ministru de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, consideră un "mit\'\' posibila aderare a Ucrainei la NATO şi a precizat că această problemă nu se află în prezent pe agenda discuțiilor, scrie cotidianul rus Kommersant, citat de Agerpres.   "În ceea ce privește mitul unei posibile aderări a Ucrainei la NATO, noi avem o poziție foarte clară — această problemă nu se află în prezent pe ordinea de zi'', a afirmat șeful diplomației de la Kiev, într-un interviu apărut sâmbătă în cotidianul rus Kommersant.   El a adăugat, însă, că ''agenda se poate schimba'', amintind că ''Rusia nu era membră a BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - n.r.) și acum președintele rus merge în Brazilia la summitul acestei organizații''.  Pavlo Klimkin a explicat că acest subiect legat de aderarea la NATO nu este dezbătut întrucât în societatea ucraineană și în mediul politic nu există un consens în această privință.  ''Până când nu va fi acest consens, o mișcare în această direcție (spre NATO) este imposibil de imaginat'', a afirmat ministrul ucrainean, care, potrivit agenției Unian, a avut, ieri, o întâlnire, la Bruxelles, cu secretarul general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen.  În același interviu, Klimkin a ținut să sublinieze că prioritatea politicii externe a Ucrainei este în prezent integrarea europeană, Ucraina semnând la 27 iunie, împreună cu Republica Moldova și Georgia, Acordul de Asociere la UE.  Klimkin spune că SUA nu exercită nicio influență asupra Kievului în ceea ce privește operațiunea militară din sud-estul Ucrainei. ''Când aud spunându-se că SUA ne dau nouă indicații ce să facem în țara noastră, îmi vine să zâmbesc. O singură convorbire telefonică nu poate schimba situația politică din Ucraina'', a afirmat Pavlo Klimkin, referindu-se la implicarea Washingtonului în rezolvarea crizei ucrainene.  În același timp, ministrul ucrainean a apreciat că Rusia trebuie să adopte ''toate metodele posibile si imposibile'' pentru a-i determina pe separatiștii pro-ruși din Estul Ucrainei să înceteze focul.

 

 

Trei luni de greva japoneza in instantele din intreaga Franta, fara niciun rezultat.   De aproape trei luni, in toate instantele din intreaga Franta, personalul auxiliar (grefieri, arhivari, aprozi etc) au lipite pe usi afise de protest si cer un proiect viabil de reforma a Justitiei, compatibil cu secolul XXI. Personalul de grefa solicita:

·       sa se asigure Justitiei mijloace materiale si resurse umane la inaltimea misiunii lor;

·       recunoastere profesionala, un stat pe masura si, mai ales, salarii decente;

Afisele privind aceste deziderate sunt lipite pe usile tuturor camerelor grefierilor din intantele din Paris si restul Frantei, pana la tribunalele de mare instanta si Curtea de Casatie. Mesajul protestatarilor este: “Fara personalul de grefa serviciul public de justitie nu poate functiona”. In pofida acestui protest, reactiile politice intarzie. Si asta pentru ca Justitia este privita de francezi ca un serviciu public departe de asteptari, care in raport de ce ofera nu ar trebui sa indrazneasca sa se mai planga.

Seamana teribil cu ce e la noi...Prea multa independenta si lipsa de raspundere din partea magistratilor, prea multa tovarasie intre procurori si judecatori, adunate cu reactia politica adversa de a subfinanta sistemul judiciar tocmai pentru slabele sale performante – iata reteta sistemului judiciar francez, considerat o “loterie nationala”. Cu o legislatie stufoasa, aplicata arbitrar, cu un pret foarte mare pentru justitiabilul care ajunge sa apeleze la sistemul de justitie francez, acest melanj se aseamana cu sistemul judiciar roman, care e insa mult mai prost din toate punctele de vedere. Si asta pentru ca in Franta, spre deosebire de noi, exista o cultura a Dreptului si un respect crescut fata de cetatean si valorile fundamentale, iar din punct de vedere al sediilor instantelor si parchetelor, cladirile istorice impresioneaza.  Putini stiu insa ca sistemul francez – pe care Romania l-a copiat din 2004 incoace in tentativele sale de reforma – este unul depasit, care nu prezinta mare incredere, intrucat a devenit impredictibil, greoi, si deosebit de scump, in care sub parada independentei magistratului, lipsa de raspundere predomina, iar arbitrariul e la tot pasul. Spre comparatie, sistemul judiciar roman are aceeasi soarta, chiar mai rea, intrucat pe langa metehnele intalnite si la “fratele mai mare” se adauga un volum urias de dosare si o penetrare fara precedent a serviciilor de informatii si a politicului pe zona care are in atributii numirile in marile parchete si instante.

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, săptămâna trecută, ca judecătorii și procurorii care nu au vechimea necesară numai din aceste profesii pentru a ocupa funcții de conducere în sistem să nu poată fi admiși la concursurile pentru acestea.

Ca atare, magistrații care au fost avocați înainte de a intra în sistem și care nu au vechimea doar din funcția de procuror sau judecător, nu vor avea acces la examenele în curs sau la examenele viitoare. Însă, cei care și-au început deja mandatele, nu vor putea fi revocați din funcții.

Decizia CSM afectează inclusiv concursul pentru funcții de conducere la tribunale și parchete care este în plină desfășurare, astfel, dacă există candidați cu vechime și din avocatură, vor fi considerați că nu îndeplinesc condițiile legale pentru a participa la concurs și vor fi excluși.

Consiliul Superior al Magistraturii a decis să pună deîndată în aplicare o decizie a Curții Constituționale care prevedea că nu le este recunoscut ca vechime pentru obținerea unei funcții de conducere în sistem timpul în care magistratul a fost avocat. Ca atare, chiar de la acest concurs, organizat de CSM în perioada martie-iunie 2014, pentru funcții de conducere la judecătorii, tribunale și curți de apel, dar și la parchetele aferente, magistrații care nu au vechimea necesară numai din sistem nu vor putea să își termine concursul. 99 de procurori și 133 de judecători care s-au înscris pentru acest concurs, de la multe instanțe și parchete din țară, vor fi verificați dacă, în lumina deciziei Curții Constituționale, mai îndeplinesc condițiile de vechime.

Conform CSM:"Având în vedere publicarea în Monitorul Oficial (....) a Deciziei Curții Constituționale nr. 176/2014, în ședința din 15 mai 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că magistrații care participă la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere, desfășurat în perioada 28 martie-25 iunie 2014, pentru care, la calcularea vechimii, comisia de organizare a luat în considerare vechimea în profesia de avocat, întrucât decizia CCR (...) nu era publicată la momentul analizării îndeplinirii condiției de vechime minimă legală, și care ar urma să promoveze concursul, se vor afla în situația neîndeplinirii condiției de vechime (...)"

Curtea Constituțională a ajuns să soluționeze această cauză după ce a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în fața căreia un judecător de la Judecătoria Constanța s-a declarat nemulțumit că nu a fost delegat în funcția de președinte al Secției Penale. Judecătorul a susținut că, întrucât legea prevede doar profesia de avocat ca profesie anterioară celei de magistrat, cei care au avut o altă profesie juridică în afara celei de avocat înainte de a fi magistrați sunt discriminați. Instanța în fața căreia a fost ridicată excepția, ÎCCJ, a stabilit că, într-adevăr, prevederea legală este discriminatorie și nu respectă principiul egalității, și a decis, ca atare, sesizarea CCR. „Dispozițiile criticate constituie o încălcare a principiului egalității și nediscriminării, prin instituirea unui tratament diferențiat unor cazuri egale, în lipsa unor justificări obiective și rezonabile"!

Curtea Constituțională i-a dat dreptate judecătorului care a ridicat această problemă și a constatat că, deși nu i se pot impune sistemului limitele pentru a permite sau nu admiterea unei persoane, totuși, aceste criterii nu pot să fie unele discriminatorii. În plus, Curtea arată că deși există diferențe firești între profesiile juridice, cei care au intrat în sistemul judiciar cu vechime de 5 ani au avut condiții egale, pregătire asemenea și examene la fel, prin urmare, este nedrept ca numai unora să le fie recunoscută vechimea. „Ținând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toți candidații au fost considerați egali sub aspectul profesiei și al vechimii necesare (...) este inechitabilă oferirea unui asemenea tratament privilegiat la un moment ulterior unei anumite categorii de magistrați. Nimic nu justifică apariția unei diferențieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură și cel al promovării. De vreme ce au fost declarați admiși la concursul de admitere în magistratură, nu se poate presupune decât că toți magistrații, indiferent de funcția în domeniul juridic pe care au avut-o anterior, au evoluat și s-au perfecționat în cadrul unor repere profesionale similare, neexistând niciun motiv pentru conferirea unei mai mari îndreptățiri la promovarea la instanțele sau parchetele superioare unei anumite categorii, între magistrați, pe parcursul dezvoltării profesionale, nu pot exista decat eventuale discrepanțe generate de gradul individual de pregătire, nicidecum de împrejurări particulare, anterioare admiterii în magistratură".

O problemă ce a rămas încă nesoluționată este cea privind pensia magistraților cu doar câțiva ani în magistratură, care au avut o cu totul altă profesie juridică. Mai clar, legea astăzi prevede că judecătorul care a fost 30 de ani numai în sală va avea dreptul la pensie de serviciu la fel cu un judecător care a stat 10 ani în sală și restul de 20 a fost avocat, consilier juridic etc. Discriminatorie sau nu, prevederea generează și o gaură destul de importantă la bugetul de stat, pentru că mulți dintre cei cu profesii juridice stau în sistem mai puțin de 5 ani până să se pensioneze, asta după alți 25 de ani în care au stat la bară.