“Legea insolventei (nr. 85/2014) isi propune sa reuneasca aproape toata legislatia din domeniul insolventei, iar in al doilea rand, sa realizeze un tratament echitabil intre interesul debitorului si interesul creditorului”, a declarat Stan Tirnoveanu intr-un interviu realizat in studioul HotNews.ro.

• "Anterior, din cauza unor interpretari abuzive, creditorii aveau de multe ori un tratament defavorizat. O alta directie pe care o are legea insolventei este aceea ca, pentru a evita practicile abuzive, se reglementeaza clar si distinct si transpune in continutul textului de lege practicile oneste anterioare. Legea creeaza de asemenea un mediu transparent, predictibil."
• "Astfel, in noua lege, ca sa nu mai existe vreun dubiu, se stabileste ca cei care au creante curente dupa data deschiderii procedurii de insolventa, care sunt mai vechi de 60 de zile, pot cere trecerea la faliment. Astfel se produce o asanare a mediului economic..."
• "Noua lege a insolventei creeaza un mediu mult mai corect juridic comercial. Asta va duce la o asanare a celor care sunt participanti aparenti la mediul economic."
• "Daca se ajunge la reorganizare, salariatii vor fi platiti de pe pozitia a doua, dupa creditorii garantati, dar inaintea creditorului bugetar si a furnizorilor indispensabili. Daca se ajunge la faliment, salariatii sunt pe o pozitie superioara, dupa cheltuielile reprezentand continurea activitatii curente.
•  "Este utila reglementarea insolventei persoanelor fizice. Dar sunt trei chestiuni de care trebuie sa tinem cont: 1. Suntem pregatiti sa aplicam aceasta lege? 2. Avem logistica necesara unei astfel de legi? si 3. Trebuie sa avem o lege care sa fie echilibrata. Pentru ca, daca apare o lege a insolventei persoanelor fizice, o lege de spalare de datorii a persoanelor fizice, care nu are un echilibru juridic, sigur aceasta nu va fi benefica."

Sursa : Evenimentul zilei - excellent news ...

Echipa Facultății de Drept a Universității din București a câștigat distincții remarcabile la unul dintre cele mai prestigioase concursuri de procese simulate din lume, care a a avut loc, recent, la Hong Kong. La prima sa participare, echipa din Româna a reușit să ajungă în semi-finalele fazei de pledoarii, rezultat care o plasează în primele patru universități la nivel mondial în cadrul competiției.

Echipa Facultăţii de Drept a obţinut premii importante atât la faza scrisă, cât și la faza orală a ediției a 11-a a concursului „Willem Vis”, care s-a desfășurat la Hong Kong în perioada 1-6 aprilie 2014. Concursul de procese simulate în domeniul arbitrajului comercial internațional „Willem Vis” este cel mai mare și cel mai prestigios concurs internațional de drept privat din lume şi reunește în mod tradițional reprezentanți ai celor mai renumite universități. Competiția cuprinde o versiune desfășurată anual la Viena (aflată la a 21-a ediție) și o versiune desfășurată anual la Hong Kong (aflată la cea de-a 11-a ediție).

La faza orală, studenții români au obținut premiul de semi-finalist la categoria „David Hunter”, pentru cea mai bună echipă la rundele de pledoarii, cea mai prestigioasă categorie din cadrul concursului. În rundele orale, echipa Facultății de Drept a Universității din București a fost compusă din studenții Ștefan Dinu și Radu Văleanu.

 

În rundele generale de pledoarii, echipa s-a întâlnit cu următoarele patru echipe: Universitatea Paraná (Brazilia), Universitatea Națională Taiwan (Taiwan), Universitatea Free State (Africa de Sud) și Universitatea Georgetown (SUA). Pe baza rezultatelor obținute în rundele generale, echipa s-a calificat în rundele eliminatorii, la care au participat primele 32 de echipe din cele 99 participante la competiție. În rundele eliminatorii, studenții români au ajuns până în faza semi-finalelor, întâlnind succesiv următoarele echipe: Universitatea La Trobe (Australia), Universitatea New York (SUA), Universitatea Griffith (Australia) și Universitatea Amsterdam (Olanda). Finala a fost câștigată de Universitatea Loyola Chicago (SUA). În plus, studentul Radu Văleanu a obținut o distincție individuală la categoria „Neil Kaplan” pentru cel mai bun pledant. Locul 1 la această categorie a fost câștigat de un student de la Facultatea de Drept China-EU (China).

La faza scrisă, studenții români au obținut o distincție și la categoria „Fari Nariman” pentru cel mai bun memoriu pe seama pârâtului. Locul 1 la această categorie a fost câștigat de Facultatea de Drept China-EU (China). Echipa Facultății de Drept se pregătește acum pentru ediția de la Viena a concursului, care se va desfășura în perioada 11-17 aprilie 2014.

Membrii echipei care au reușit să obțină această peformanță excepțională sunt: Andreea Armanu, Șerban Dănescu, Ștefan Dinu (pledant), Crina Gealatu, Mihaela Gheorghe, Mihaela Gherghe, Geanina Stîngaciu și Radu Văleanu (pledant).Echipa a fost antrenată de conf. univ. dr. Răzvan Dincă, av. drd. Raluca Papadima și av. drd. Vladimir Diaconiță.

Preşedintele CSM a anunţat că legislaţia privind modul în care sunt compuse completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă, cele care pronunţă sentinţele definitive în marile dosare de corupţie, va fi modificată. O comisie a CSM lucreză la modificarea legii 304/2004 privind statutul magistratului care prevede cum sunt alese completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă. Preşedintele comisiei a declarat pentru gândul că el personal susţine menţinerea completurilor de cinci de la Curtea Supremă. Anul trecut, în iunie, Ministerul Justiţiei a propus desfiinţarea completurilor de cinci, cele care l-au condamnat pe Adrian Năstase.

Dezbaterea legată de completurile de cinci judecători a revenit în spaţiul public după cea de a doua condamnare definitivă a lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Însuşi Năstase a acuzat cele două completuri de cinci de la Curtea Supremă. ”Nu consider că cele două completuri de recurs de la ICCJ, conduse de judecătorii cenzuraţi de Băsescu (vă aduceţi aminte de refuzul său de a o numi ca preşedintă a ICCJ pe judecătoarea Bărbulescu?) pot fi identificate cu 'justiţia din România'. Ele reprezintă, din păcate, justiţia politică a lui Băsescu, un instrument de luptă, sub aparenţa justiţiei, împotriva adversarilor politici”, a precizat Năstase pe bloc într-o postare recentă.

De altfel, pe parcursul proceselor sale, Năstase a militat public pentru revenirea la celebrele completuri de 9 judecători din care făceau parte şi judecători de la secţiile civile şi comerciale alături de judecătorii de la secţia penală a Curţii Supreme.

Într-o conferinţă de presă, noul preşedinte al CSM, Adrian Bordea, a fost întrebat dacă are în ”vedere modificarea legii 202/2010 privind completurile de 5 judecatori pentru că se ridică probleme foarte mari sau semne de întrebare cu privire la imparţialitate, la repartizarea aleatorie a dosarelor”. Răspunzând la această întrebare, Bordea declara că în acest moment ”caută soluţii” pentru completurile de cinci judecători. Şeful CSM nu a explicat, însă, care ar fi aceste soluţii. Contactat de gândul, preşedintele CSM Adrian Bordea a explicat că o comisie a consiliului analizează subiectul şi că ”îndată ce concluziile comisiei vor fi cristalizate, ele vor fi publicate”.

    

Bordea nemulţumit că la ICCJ sunt doar două complete de cinci

Prezent la şedinţa de miercuri 15 ianuarie a secţiei de judecători a CSM, Bordea a fost chestionat faţă de modificările ce vizează compunerea completurilor de cinci de la Curtea Supremă. Bordea a explicat că ”legea este perfectibilă” în privinţa completurilor de cinci. Bordea a lăsat să se înţeleagă faptul că una dintre probleme ar fi existenţa a numai două completuri de cinci judecători. ”Nu, n-am spus de imparţialitate, am spus numai de repartizare aleatorie pentru că, într-adevăr, în momentul în care ai două completuri sau pică la unul sau pică la celălalt dosarul”, a precizat Bordea

Este vorba de comisia 1 a CSM condusă de judecătorul Mircea Aron, membru al CSM. Contactat de gândul, judecătorul a explicat că, într-adevăr, comisia are în analiză legile de funcţionare ale sistemului judiciar - legea 303/2004 privind statutul magistratului, 304/2004 privind organizarea judiciară. Legea 304/2004 este cea care face referire la compunerea completurilor de cinci judecători de la Curtea Supremă.

”Va exista o discuţie şi pe marginea completurilor de cinci. Noi îi vom întreba pe colegii de la Curtea Supremă, dar cred că vor dori ca sistemul actual să fie păstrat. Sigur că au apărut discuţii în spaţiul public despre cine conduce aceste completuri, adică preşedintele şi vicepreşedintele ICCJ sau dacă completurile de cinci să fie conduse de un alt judecător. Nu cred, însă, că vor dori colegii să se renunţe la completele de trei respectiv cinci”, a explicat judecătorul Mircea Aron. În opinia sa sistemul actual adică judecare pe fond de un complet de trei şi în recurs la completul de cinci este adecvat. Judecătorul a precizat că dezbaterile pe modificările legate de legea 304 ar putea fi terminate în toamna acestui an.

Completurile de cinci judecători au ajuns în atenţia publicului după intrarea în vigoare a legii Micii Reforme prin care procesele penale care se judecă pe fond, adică încep la Curtea Supremă se judecă în recurs de un complet de cinci judecători ai secţiei penale. Până atunci procesele precum cel al lui Adrian Năstase erau judecate de un complet de 9 judecători, dar care nu făceau parte exclusiv din secţia penală. Astfel se ajungea la situaţia în care un dosar penal era judecat de judecători de la secţia civilă care nu erau specialişti în drept penal. Completul de cinci judecători a devenit spaima politicienilor, în special după condamnările lui Năstase, Cătălin Voicu, Decebal Traian Remeş, etc.

Ministerul Justiţiei a propus eliminarea completurilor de cinci

În iunie 2013, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a fost la un pas să desfiinţeze completurile de cinci judecători. Mai precis, Comisia Juridică a dezbătut o serie de modificări la Codul de Procedură Penală. În Senat, s-a hotărât că de la 1 februarie 2014, la Curtea Supremă vor funcţiona mai multe completuri de cinci judecători, alese prin tragere la sorţi. La finalul anului trecut, Curtea Supremă a hotărât că pentru 2014 vor funcţiona două completuri de de cinci judecători unul condus de Livia Stanciu (preşedintele ICCJ), celălalt condus de Ionuţ Matei (vicepreşedintele instanţei).

După dezbaterile din Senat, la Camera Deputaţilor, preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu a explicat pe 25 iunie de ce e nevoie de completurile de cinci judecători, că vor fi alese prin tragere de sorţi şi că pe noul Cod de Procedură pot exista chiar şi mai mult de două astfel de completuri dar că decizia este a Curţii Supreme. Potrivit înregistrărilor sedinţei din 25 iunie 2013, membri comisiei păreau de acord cu această soluţie.

Pe 26 iunie, dezbaterile din Comisia Juridică au fost reluate. De acestă dată însă Ministerul Justiţiei a promovat pe ultima sută de metri un amendament prin care susţinea că la Curtea Supremă procesele pe fond să fie judecate de un judecător iar în recurs de un complet de trei judecători. Cu alte cuvinte se eliminau completurile de cinci judecători.

Propunerea MJ a fost susţinută de către deputatul PPDD, Luminiţa Adam. ”Nu cred că la ICCJ dosarele trebuie să mai fie judecate de completuri de trei judecători şi de cinci. Acolo ajung cauze care judecă şi la judecătorie. Nu înţeleg de ce trebuie să fie completuri de 3 şi de 5. Cum pot să judece mai bine trei sau cinci judecători faţă de unul sau completurile de trei”, a precizat în iunie 2013, deputatul PPDD. Teodor Nicolescu, deputat PNL şi secretar general al Comisiei Juridice a precizat că partidul său suţine completurile de cinci la Curtea Supremă. ”Credem că e o soluţie corectă ca la ICCJ dosarele să fie judecate în complet de cinci”, a explicat Nicolescu.

Amendamentul Ministerului Justiţiei a fost însă votat de comisie. După o jumătate de oră, membrii comisiei au revenit. Bogdan Ciucă, deputat PC şi preşedinte al comisiei a propus eliminarea amendamentului adoptat şi revenirea la forma iniţială. Astfel că în Noul Cod de Procedură Penală sunt prevăzute completurile de cinci judecători.(sursa mediafax)

Sefa CSM cere Justiţiei să interzică presei să mai scrie despre ea ?!!?

Lumeajustitiei.ro publica in premiera interceptari cutremuratoare cu presedinta CSM procuroarea Oana Haineala realizate cu mandat judecatoresc de catre DNA in 2006, interceptari care dezvaluie cum o linistea Haineala, pe atunci prim procuror la Parchetul Tribunalului Bacau, pe sefa Parchetului Judecatoriei Podu Turcului, Rita Branga: „Stai linistita, am vorbit, se rezolva!” Toate acestea in timp ce amandouaerau cercetate de DNA pentru coruptie. Daca pana acum nu ne era clar de ce Oana Haineala ne-a chemat subit in judecata in data de 18 iulie 2013 la Judecatoria Cornetu - pentru a cere interzicerea noastra, a Antenei 3 si Sursei Zilei sa mai scriem ceva de ea, precum si sa retragem de pe siteul Lumeajustitiei.ro articolul din 17.07.2013 referitor la Haineala si fosta ei subalterna Rita Branga – acum lucrurile sunt limpezi. Oana Haineala vrea sa nu se stie faptul ca in 2006 a fost cercetata penal de DNA pentru favorizarea infractorului, mai precis pentru favorizarea fostei sale subalterne care conducea pe atunci Parchetul Judecatoriei Podu Turcului. Procurorul Eugen Stoina si seful sau de atunci Irinel Paun, care conducea Sectia I a DNA au realizat o serie de interceptari ale unor convorbiri telefonice purtate pe celulare de Oana Hainea, prim procuror al PT Bacau si Rita Branga, prim procuror al PJ Podu Turcului.In aceste convorbiri, procuroarea Oana Haineala o asigura pe prietena sa Rita Branga sa stea linistita ca „se rezolva”, ca a vorbit ea cu cineva... si era foarte interesata la randul ei ce intrebari pune despre ea procurorul DNA. In final, prin ordonanta DNA din 7 decembrie 2006 emisa de procurorul Eugen Stoina in dosarul DNA 111/P/2006 i s-a dat NUP procuroarei Oana Haineala pe motiv ca „in urma cercetarilor efectuate in cauza nu s-a dovedit cu certitudine ca Schmidt Haineala Oana ar fi favorizat pe inculpata Branga Rita, cercetata pentru fapte de coruptie”. Rita Branga a fost insa trimisa in judecata si condamnata in 2007 la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru cinci infractiuni de luare de mita si una de favorizare a infractorului, sentinta ramasa definitiva.

Chiar daca actuala sefa a CSM nu a fost trimisa in judecata, din interceptarile efectuate de DNA, cu autorizatii emise de presedintele Curtii de Apel Bacau Catalin Serban, reies discutii care, sustinem noi, nu ar fi avut ce cauta intre magistrati, discutii care denota o tovarasie intre Rita Branga si Oana Haineala.

Mai grav este insa faptul ca sefa CSM, aflata in razboi cu Antena 3 si Lumeajustitiei.ro in urma unor actiuni civile intentate in instanta, si-a permis sa formuleze in urma cu zece zile o cerere de ordonanta prezidentiala pentru a interzice publicatiilor Sursa Zilei, Antena 3 si Lumeajustitiei sa mai scrie despre ea, in principal pe acest subiect legat de Rita Branga, cea care a declarat-o pe Haineala „amica” ei. In cererea depusa la Judecatoria Cornetu, Oana Haineala, presedinte al CSM si-a permis sa ne acuze ca scriem „minciuni” la adresa ei, desi toate faptele prezentate de noi sunt 100% reale!

Lumeajustitiei.ro protesteaza impotriva incercarilor de intimidare a presei folosite de Oana Haineala, prin asmutirea Inspectiei CSM impotriva adversarilor ei din instanta si tentativa de cenzura pe care o incearca la Judecatoria Cornetu!

Are voie un sef un CSM sa asmuta Inspectia CSM pe presa cu care se razboieste in instanta din luna martie 2013 si cere daune de sute de mii de euro, dupa care sa ceara in Justitie interzicerea publicarii de articole la adresa ei? Nu cumva asta seamana cu folosirea institutiei de forta impotriva presei, pentru a o impiedica sa scoata la iveala lucruri de maxim interes pentru opinia publica? Sa obtina astfel „verdicte”care sa-i foloseasca in procesele ei civile in care cere daune de sute de mii de euro?

Lumeajustitiei.ro incepe de azi publicarea de stenograme cu interceptarile realizate de DNA in cazul Rita Branga – Oana Haineala, interceptari tinute pana zi la fereala de ochii publicului. Chiar daca procurorii DNA nu au conturat fapte penale impotriva actualei sefe a CSM, judecati dvs ce moralitate are Oana Haineala functie de cum interpretati natura conversatiilor ei cu subalterna sa Rita Branga, in timp ce ambele erau cercetate penal de procurori anticoruptie, coroborate cu actiunea ei din instanta in care ii acuza pe jurnalisti ca spun minciuni, si impotriva carora cere institutirea interdictiei de a mai publica subiecte la adresa ei.

BUCURESTI - Avocatul Pompiliu Bota care a infiintat incepand cu anul 2004 barouri paralele in intreaga tara, a castigat definitiv procesul penal pe care l-a avut cu Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, condusa de avocatul Gheorghe Florea. Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a stabilit, prin sentinta penala definitiva, ca solutia de NUP a procurorilor data in cazul plangerii formulate de UNBR – Gheorghe Florea, impotriva UNBR – Pompiliu Bota este legala si ca nu poate fi vorba sub nicio forma de savarsirea infractiunilor de uzurpare de calitati oficiale ori de practicarea fara drept a profesiei de avocat sau inselaciune. Judecatoria Sectorului 1 a confirmat sustinerile procurorilor potrivit carora Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat “nu contine prevederi referitoare la desfiintarea vechilor structuri si infiintarea de noi structuri ale avocatilor, inclusiv problema patrimoniului, ci reglementeaza modul de organizare si exercitare a profesiei”. In schimb, in cazul structurilor lui Bota, instanta a retinut ca acestea “nu au caracter obscur, clandestin”, iar membrii lor nu se fac vinovati de savarsirea infractiunilor reclamate de UNBR – Gheorghe Florea.

Pompiliu Bota: “Sentinta demonteaza toate acuzatiile mafiei din avocatura!”

Contractul individual de munca

Incheierea contractului de munca intr-o forma benefica de ambele parti, avand in vedere viitorul muncii prestate, nu e un lucru simplu nici pentru angajator nici pentru salariati. Partile esentiale ale acestuia trebuie cunoscute, intelese si consimtite total la momentul semnarii. Legea nr. 40/2011 privind Codul muncii aduce unele precizari noi. Principalul obiect al contractului individual de munca consta in prestarea muncii de catre salariat si plata acestei munci de catre angajator. Majoritatea cazurilor de suspendare a contractului individual de munca au, de altfel, in vedere neexecutarea obiectului contractului de munca. Calitatea de salariat poate continua, contractul poate fi socotit inca in fiinta, vechimea in munca poate curge in continuare, dar daca obiectul contractului nu se executa, contractul este suspendat. De exemplu, in cazul grevei, al concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an, al absentelor nemotivate s.a.m.d. Se instituie obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa ca o cerinta ad validitatem (Legea nr 40/2011); contractul individual de munca cu durata determinata va putea fi incheiat pentru o perioada de pana la 36 de luni inclusiv (Legea nr 40/2011).

La Inalta Curte de Casatie si Justitie colcaie coruptia

La Inalta Curte de Casatie si Justitie colcaie coruptia ; judecatorii Barsan si Pusoiu- invinuiti; trei judecatori sunt in cercetari prealabile; alti sase vor da declaratii de faptuitori. Judecatorul Gabriela Barsan, sefa Sectiei Contencios Adminsitrativ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie , si Iuliana Pusoiu , judecator la aceeasi sectie, sunt invinuite de procurorii anticoruptie ca au facut traffic de influenta pentru ca omul de afaceri Gabriel Chiriac sa castige procese. Omul de afaceri nu a fost gasit in Romania, el fiind localizat la Paris, unde domiciliaza cu familia. Alaturi de judecatoarele Gabriela Barsan si Iuluiana Pusoiu mai sunt cercetati prealabil pentru favorizarea infractorului judecatorii Corina Corbu si Nicolae Manigutiu de la Sectia Contencios, precum si un judecator de la Sectia penala; afaceristuul Chiriac este invinuit de cumparare de influenta, iar avocata acestuia, Claudia Gherbovan-Silinescu este acuzata de complicitate. De asemenea, mai sunt cercetati prealabil sase judecatori de la Sectia Contencios, spun surse judiciare, care s-ar fi pronuntat in favoarea llui Chiriac. Acest scandal zguduie temeliile Justitiei Romane deoarece survine dupa un altul in care fostul sef al sectiei civile de la Inalta Curte, Florin Costiniu, a fost trimis in judecata anul trecut, alaturi de senatorul PSD Catalin Voicu si de oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic. Atunci, prin senatorul Voicu si cu ajutorul lui Costiniu , afaceristii au facut traffic de influenta contra 260.000 de euro, pentru a castiga procese ce vizau licitatii tot la Sectia Contencios condusa de Barsan.

Tribunalul Municipiului București, Secția a III-a civilă a judecat ieri dosarul 59.194/3/2011 prin care petentul, PDL, solicita înregistrarea modifiucărilor aduse statutului în urma Convenției din 14 mai a.c. Instanța a acceptat modificările aduse statutului și, drept, urmare, dacă în termen de 5 zile, nimeni (orice cetățean român sau instituție are dreptul) nu depune vreo contestație, noul statut va fi înscris în registrul partidelor politice. Decizia luată ieri de judecători pare la prima vedere corectă. Ea este însă viciată de o încălcare gravă a Legii partidelor politice de către Parchetul General. Conform legislației în vigoare, dacă un partid politic nu își înregistrează în termen de 30 de zile modificările aduse statutului, programului, conducerii, atunci Parchetul General trebuie să solicite Tribunalului București, radierea partidului în cauză. Deși au trecut, nu 30, ci peste 100 de zile de la expirarea termenului legal, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi nu a înaintat cererea de dizolvare. PDL a depus pe 5 septembrie !!! modificările l-a statut, deci aproximativ cu o întârziere de 112 zile. Judecătorii instanței care au avut pe rol dosarul 59.194/3/2011 ar fi putut, ținând cont de prevederile Legii partidelor politice și de întârzierea depunerii modificărilor aduse statutului să solicite un punct de vedere Parchetului General. Mai mult, o altă instanță a Secției III civile a judecat în zilele de 8 și 9 septembrie a.c. dosarul 48.885/3/2011, înregistrat pe 20 iunie la Tribunalul București, prin care o persoană fizică Viorel Ringhilescu cerea dizolvarea PDL. Instanța a respins atunci acțiunea ca fiind neîntemeiată, considerându-se că Ringhilescu nu are calitate procesuală în speță. Judecătorii au procedat corect, într-adevăr, într-un astfel de caz, doar Parchetul General are calitate procesuală, dar procurorul de ședință nu a avut vreo intervenție în acest sens, deși legea îi permitea. Tocmai ținândcont de elemente mai sus arătate, istanța ar fi fost îndriduită ca vineri să amâne dosarul 59.194/3/2011 și să solicite punctul de vedere al Parchetului General. Nu a făcut-o și din această cauză putem spune că decizia este una viciată. Sau, se adeverește ceea ce liderii PDL, Emil Boc și Ioan Oltean au afirmat public de mai multe ori: prevederile și termenii de decădere din Legea partidelor politice au „caracter de recomandare". Ceea ce pare corect, dacă ținem cont despre modul în care guvernanții respectă litera legii.

Afaceri - Dezvoltare Durabila a Romniei - 2030

Ma puteti urmari de asemenea pe canalele mele de Televiziune - on - Line cu comentarii ocazionale despre Justitie, Politica si Economie la urmatoarea adresa : http://www.freewebs.com/arbitraj/ unde va rog sa click sectiunea Video - Educational, sau la dresa : http://sites.google.com/site/romaniadezvoltaredurabila/

Dolarul a devenit se poate spune, obiectul celei mai teribile infruntari.
Se spune ca Rusia si China ar purta negocieri secrete - la care ar participa si unele tari exportatoare de petrol - in legatura cu o eventuala inlocuire a dolarului in tranzactiile lor comerciale. Nu este o problema care intereseaza doar tarile respective, avand un impact mondial.
Daca, in mod firesc, participa impreuna, in spiritul declarat al cooperarii si chiar armoniei, la reuniuni mondiale de tipul G 20 si isi fac diverse aranjamente economice si politice reciproce, exponentii vechii, in frunte cu SUA, si noii, in frunte cu China si Rusia, puteri mondiale desfasoara pe dedesubt un razboi necrutator pe taramul inarmarilor, al tehnologiilor spatiale si influentelor politice in lume si, poate chiar in prim plan, pe taram economic, indeosebi in energie, in comert, in finante.

ROMANIA -JUSTITIE - Justice and Alternative Dispute Resolution ; Arbitraj Comercial International - BUCURESTI - ROMANIA

( A D R ) CURTE ALTERNATIVA - Confidential

ALTERNATE DISPUTE RESOLUTION COURT - Arbitraj si Mediere Contractuala

Tel.: 0040-724581078 Fax: 004-021-321-6125

Contact : Mircea Halaciuga, VICEPRESEDINTE - "UNION EUROPEAN EXPERTS CHAMBERS"- and member of The International Bar Association

Global Risk Management and Crisis Resolution

PROXEMIS - Asociatia de Management a Riscurilor Globale.

PROXEMIS

Fax: 0040-21-321-6125 Cell.: 004072-4581078