Asociatia Magistratilor din Romania a trimis doua adrese la CSM si la Presedintia Romaniei, prin care solicita celor doua institutii sa faca public, pentru perioada 1991 - prezent, numarul procurorilor transferati in functii de judecator, fara ca pentru acestia sa se emita decret prezidential de numire in functia de judecator. In opinia AMR, acest mod de lucru este fundamnetal gresit pe motiv ca „Persoanele care, fiind numite de Presedintele Romaniei in functia de procuror si ulterior 'se transfera' ca judecatori, fara a mai fi numiti de seful statului in aceasta din urma calitate, nu sunt inamovibili si deci nu isi pot exercita in mod legal atributiile!” Adresele AMR survin scandalurilor publice din jurul unor dosare penale de rasunet, in care au fost depistati judecatori fara decret prezidential de numire in functie (in fapt fosti procurori transferati de CSM) si care nu au depus juramantul de judecator cerut de lege, lipsa juramantului stand sub sanctiunea nulitatii absolute a tuturor hotararilor emise. Publicam in continuare cele doua adrese ale AMR, care constituie un semnal serios de alarma la adresa regimului Traian Basescu, care a impanzit instantele cu judecatori transferati via CSM din functii de procurori.

Comisia nr. 1 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a crescut standardele de transparenta ale sistemului judiciar. La data de 28 mai 2012, membrii acestei comisii (coordonator - judecator Mona Maria Pivniceru, judecatorii Alexandru Serban, Horatius Dumbrava si reprezentantul societatii civile Georgiana Iorgulescu) au stabilit care vor fi informatiile care urmeaza a fi publicate pe site-urile instantelor si parchetelor. Acestea vor fi: CV-urile judecatorilor si procurorilor, hotararile colegiilor de conducere care vizeaza componenta completelor de judecata, precum si motivele inlocuirii unor membri din complet, dar si publicarea pe portalul instantelor a hotararilor judecatoresti motivate. Pentru punerea in practica a acestor intentii mai este nevoie doar de consultarea IT-istilor si aprobarea in Plenul CSM.

In minuta Comisiei nr.1 se arata ca s-a analizat punctul de vedere al Directiei Legislatie, Documentare si Contencios (DLDC) si s-a stabilit: „Referitor la standardizarea publicarii informatiilor pe site-urile instantelor, punctul de vedere va fi trimis Grupului de lucru pentru imbunatatirea site-urilor instantelor, care are ca obiectiv si standardizarea informatiilor de pe portalul instantelor”. CV-ul procurorilor si judecatorilor, la vedere, pe site-urile parchetelor si instantelor. (sursa: Lumea Justitiei)

Cat a fost ministru, Monica Macovei a fost ”Abramburica” Justitiei si toti magisratii stiu ce eforturi deosebite fac intr-unsistem judiciar bulversat de mofidicarile la pachet ale legilor 303, 304 si 317/2004, cand acestea au fost comasate in celebra lege 247 si adoptate prin asumarea reaspunderii guvernului. Fostul ministru al Justitiei, care altceva decat sa vorbeasca despre anticoruptie si integritate nu stie - caci faptele sunt mult mai greu de realizat! - a mintit cu nerusinare, recent, la televiziunea nationala cand a vrut sa muste din Guvernul Ponta, spunand ca USL a vrut sa cada Guvernul MRU ca sa-l scape pe Adrian Nastase pentru ca se implineste in iunie termenul de prescriptie in dosarul Trofeul Calitatii”. "Unul dintre motivele pentru care s-au grabit foarte tare cu caderea acestui guvern este ca sa-l scape pe Adrian Nastase. Vroia sa-si opreasca dosarele. in iunie se implineste termenul de prescriptie pentru dosarul Trofeul Calitatii, cel in care a luat doi ani cu suspendare la fond si acum isi amana recursul”, a delarat Macovei, intr-o maniera ce dovedeste ca una dintre obsesiile sale ramane Adrian Nastase. Astfel, Monica Macovei a savarsit un pacat major: a dezinformat opinia publica, pentru ca dosarul ”Trofeul Calitatii” nu se prescrie nicum in iunie 2012, ci pe la finele lui 2013, iar Zambaccian este o cauza in care intervine prescriptia speciala abia peste vreo sase ani. Numai ca Monica Macovei nu prea le are cu prescriptia, de vreme ce este de notorietate scandalul dintre ea si fostul procuror general Popa Cherecheanu, deaorece inspectorii din Parchetul General o prinsesera cu peste 200 de dosare nelucrate.    

Agenţia de rating Standard&Poor’s a reconfirmat, astăzi rating-ul BB+ al României pentru obligaţiunile pe termen lung emise în monedă străină şi locală precum şi rating-ul B pentru obligaţiunile pe termen scurt emise în monedă străină şi locală, cu perspectivă stabilă. Totodată evaluarea privind Transferul şi Convertibilitatea (T&C) este BBB+.
Reconfirmarea rating-ului României reflectă o redresare a economiei prin implementarea măsurilor agreate cu finanţatorii externi în cadrul Acordului Stand-By de tip preventiv, precum şi determinarea Guvernului român de a consolida stabilitatea fiscală, potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe.

Tribunalul Brasov a propus CSM-ului, iar CSM sa achieseze imediat – secretizarea totala a dosarelor din ECRISCSM a acceptat imediat aceasta formula de „curatare” a ECRIS-ului prin partile esentiale, adica fix cu dosarele in care s-au dat solutii definitive, iar plenul a hotarat, in 17.05.2012, sa-l sesizeze pe ministrul Justitiei Titus Corlatean, in calitate de administrator al portalului instantelor judecatoresti pentru elaborarea unei proceduri care sa permita stergerea sau cenzurarea datelor cu caracter personal de pe portalul instantelor judecatoresti in cazul dosarelor arhivate”. Numai ca aceasta propunere contine, in spatele motivatiei asa-zis legale, o cu totul alta tinta: prin cenzurarea acestor dosare, opinia publica nu mai ar avea acces la dosarele finalizate ale unor personaje care vor sa intre in politica locala sau chiar parlamentara, sau la altele care- chiar din sistemul judiciar fiind- nu vor sa se mai stie, printr-o simpla cautare in baza criteriului „nume”, din ECRIS, in ce dosare au fost parte (inclusiv cele ce priveau chestiuni familiale, de succesiuni sau litigii de munca). Ca atare, era firesc ca CSM sa devina imediat „partener” al unei astfel de cenzuri. Pe de alta parte, mai poate fi vorba si de alte „manevre” care se pot face pe dosare care sunt inca in stare procesuala si care – printr-o eroare, vezi Doamne, ar putea disparea din ECRIS, iar daca nimeni nu sesizeaza, dosarul ramane secret. De retinut ca sistemul ECRIS a costat statul roman milioane de euro si a fost creat in special pentru folosul justitiabililor.

BUCURESTI - Avocatul Pompiliu Bota care a infiintat incepand cu anul 2004 barouri paralele in intreaga tara, a castigat definitiv procesul penal pe care l-a avut cu Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, condusa de avocatul Gheorghe Florea. Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a stabilit, prin sentinta penala definitiva, ca solutia de NUP a procurorilor data in cazul plangerii formulate de UNBR – Gheorghe Florea, impotriva UNBR – Pompiliu Bota este legala si ca nu poate fi vorba sub nicio forma de savarsirea infractiunilor de uzurpare de calitati oficiale ori de practicarea fara drept a profesiei de avocat sau inselaciune. Judecatoria Sectorului 1 a confirmat sustinerile procurorilor potrivit carora Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat “nu contine prevederi referitoare la desfiintarea vechilor structuri si infiintarea de noi structuri ale avocatilor, inclusiv problema patrimoniului, ci reglementeaza modul de organizare si exercitare a profesiei”. In schimb, in cazul structurilor lui Bota, instanta a retinut ca acestea “nu au caracter obscur, clandestin”, iar membrii lor nu se fac vinovati de savarsirea infractiunilor reclamate de UNBR – Gheorghe Florea.

Pompiliu Bota: “Sentinta demonteaza toate acuzatiile mafiei din avocatura!”

PROXEMIS

Modificarea Directivei nr. 96 din 2003 privind impozitarea produselor energetice şi a electricităţii, ce urmează să fie dezbătută de PE, are ca obiectiv o economie cu emisii reduse de carbon şi eficace pe plan energetic.  Potrivit propunerii Comisiei Europene ce intră în dezbaterea Parlamentului, impozitele pe energie vor avea două componente: prima legată de emisiile de CO₂, iar a doua - de conţinutul energetic. Astfel, va fi introdus un nivel minim de impozitare unic pentru emisiile de CO₂, de 20 de euro/tonă în varianta CE şi de 12 euro/tonă în varianta PE, pentru toate sectoarele în care nu se aplică schema UE de comercializare a certificatelor de emisie. „Aceste sectoare, în special gospodăriile, transporturile, IMM-urile şi agricultura, vor face astfel obiectul unui impozit pe carbon”, se arată în Expunerea de motive pentru modificarea directivei.   Marea schimbare se înregistrează la impozitarea produselor energetice, care, în noua variantă, se va face în funcţie de cantitatea de energie degajată, ceea ce va recompensa eficienţa energetică. Nivelul minim de impozitare va varia de la 1 euro/GJ (n.r. – J, joule, unitate de măsură a energiei) pentru gaze naturale şi până la 9,6 euro/GJ pentru alte produse energetice.

Agricultura va beneficia în continuare de impozite reduse, dar va trebui să ţină seama de obiectivele de mediu. Statele membre vor avea libertatea de a-şi stabili propriile impozite peste limitele minime impuse de UE. Directiva revizuită ar trebui să se aplice începând cu 2013.

In contextul in care societatea romaneasca priveste cu scepticism si dispret modul in care autoritatile statului incearca sa submineze, prin orice mijloace, viata privata a cetatenilor, si in conditiile in care unul dintre fostii membri marcanti ai partidului de guvernamant, Sorin Frunzaverde, a atentionat, cu ocazia demisiei din PDL, ca Romania este un “stat politienesc”, Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a trecut peste toate aceste avertismente la pericolul in care se afla democratia si a avizat favorabil, miercuri, proiectul de Lege privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de trafic de telefonie si internet. Si asta in conditiile in care Curtea Constitutionala si-a spus cuvantul inca din 2009 in ce priveste neconstitutionalitatea proiectului de la acea data, aproape identic in continut cu cel de astazi, care a fost pritocit de catre deputatii PDL Valerian Vreme (n.n.-fost ministru al comunicatiilor) si Adrian Badulescu....Opt ONG-uri si asociatii au cerut deputatilor, in luna februarie, sa respinga noul proiect al Legii "Big Brother". Organizatiile au sustinut ca noua lege nu doar ca nu rezolva problemele de neconstitutionalitate identificate in primul proiect legislativ, ci chiar este o varianta mai periculoasa pentru drepturile cetatenilor, cu o procedura vaga si neclara de acces la date. "Amintim ca Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal a refuzat avizarea proiectului, Senatul a respins in unanimitate de voturi acest proiect de lege, iar Guvernul Romaniei a refuzat sa il sustina public. Ca atare, cerem tuturor deputatilor sa respinga aceasta propunere legislativa, iar Comisiilor desemnate pentru raportul in fond sau pentru aviz sa propuna respingerea proiectului". Semnatarii adresei, adica Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Activewatch - Asociatia de Monitorizare a Presei, Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor (ANISP), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Organizatia Romana pentru Drepturile de Utilizator (ORDU) si Asociatia Copyratul Roman si Ceata au sustinut ca daca acest proiect va deveni lege se vor restrange drepturile si libertatile cetatenesti, intrucat datele retinute inclus identitatea initiatorului si destinatarului unei comunicari, data, ora si durata unei comunicari, tipul de comunicare, echipamentul de comunicatie folosit, locatia echipamentului folosit. Combinate, aceste date pot da informatii detaliate despre viata privata a individului, retinerea datelor pentru toti utilizatorii ii transforma pe acestia automat in persoane susceptibile de savarsirea unor infractiuni, fiind afectata astfel prezumtia de nevinovatie, este afectat dreptul la viata privata nu doar al initiatorului unei comunicari, ci si al destinatarului comunicarii, acesta fiind identificat doar pentru ca a fost contactat de catre initiatorul comunicarii.

Consiliul Superior al Magistraturii a reglementat din septembrie 2000 modul in care vor fi amplasate locurile destinate procurorilor si avocatilor in salile de judecata. Prin Hotararea nr. 111 din septembrie 2000, Consiliul a adoptat „Regulamentul Privind Organizarea Salilor de Sedinta din Instantele Judecatoresti”, care prevede ca procurorii si avocatii vor sta in sala de sedinta la acelasi nivel! Daca in legatura cu usile pe care intra in sala de judecata procurorii, judecatorii si avocatii, instantele au sustinut mereu ca nu sunt suficiente intrari, cu privire la modul in care sunt construite prezidiurile instantele nu au nicio scuza pentru ca nu respecta hotararea CSM. Interesant insa, Inspectia Judiciara nu s-a preocupat niciodata de acest aspect, si in niciun control facut de inspectori nu s-a mentionat macar daca s-a verificat respectarea Hotararii CSM. Lumeajustitiei.ro va arata exact ce spune Hotararea Consiliului cu privire la locul procurorului si al avocatului si arata, totodata, ca instantele au interpretat Hotararea dupa cum le-a convenit, astfel incat procurorii sa nu fie decazuti din rangul lor de “colegi ai judecatorilor”...Hotararea CSM prevede clar ca procurorii si avocatii trebuie sa stea la acelasi nivel. Sefii de instante s-au facut ca nu vad aceste dispozitii !!

România se află într-un stadiu ireversibil al reformelor în justiţie şi are obligaţia de a continua pe acest drum, a declarat luni ,2 aprilie,ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul întâlnirii avute cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum....Potrivit unui comunicat al Ministerul Justiţiei cei doi oficiali au abordat progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte reforma Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), în perspectiva viitorului raport de ţară al Comisiei Europene. MJ precizează că oficialul german a apreciat caracterul comprehensiv al întâlnirii şi evoluţiile înregistrate în cadrul reformei sistemului judiciar. ‘Mă bucur să aflu, în cadrul întâlnirii pe care am avut-o astăzi cu ministrul Justiţiei, că România a înregistrat progrese remarcabile în domeniul Justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei. Aceste progrese, precum şi Noua Strategie Anticorupţie promovată de ministrul Predoiu reprezintă un semnal pozitiv care, cu siguranţă, va influenţa rezultatul în cadrul MCV şi al următorului raport al CE. Consecinţele pozitive ale acestor progrese se vor reflecta, pe de o parte, asupra societăţii civile, iar pe de altă parte, asupra investitorilor străini, securitatea fiind unul dintre aspectele cel mai des invocate de companiile germane atunci când se referă la condiţii prielnice pentru investiţii directe în România”, a declarat oficialul german. Gunther Krichbaum a subliniat că Germania va sprijini în continuare cooperarea cu România în domeniul Justiţiei.

Fiducia, nou-introdusă în Codul civil la 1 octombrie 2011, poate fi un model eficient de administrare şi protejare a activelor. Însă implicaţiile sale fiscale nu sunt pe deplin reglementate. Fiducia, împrumutată recent de legislaţia românească, este operaţiunea prin intermediul căreia se face un transfer de patrimoniu de la o persoană fizică sau juridică (numita constituitor) către unul sau mai multi fiduciari. Aceştia din urmă au obligaţia de a administra bunurile transferate în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Calitatea de fiduciar o pot avea doar instituţiile de credit, societăţile de investiţii sau de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de intermediere financiară, societăţile de asigurare şi reasigurare, avocaţii sau notarii publici. Fiducia are mare succes în ţările anglo-saxone, unde funcţionează sub conceptul de trust. Potrivit Mihaelei Mitroi, partener consultanţă fiscală PwC România, flexibilitatea trust-ului l-a făcut dezirabil inclusiv firmelor româneşti.

De mai multi ani, in interiorul DNA s-a format o retea de persoane legate prin interese personale, care asculta de elemente din SRI si de exponenti de la varful actualei Puteri. Acest lucru nu este o noutate pentru unii. Initial, cu unele exceptii dictate de Putere, acest grup de actiune a fost bine intentionat si a plecat pe piste reale de combatere a coruptiei, cu efecte benefice in societate. Numai ca pe parcurs, functie de interesele si jocurile politico-financiare tot mai numeroase si presante, grupul de actiune s-a transformat intr-un soi de politie politica, foarte eficient atunci cand, pe langa activitatile obisnuite ale DNA, trebuia omorat vreun dosar sau, dimpotriva, trebuia umflat careva si dus la mandat de arestare sau trimis in judecata, cu tot spectacolul mediatic de rigoare. Anii au trecut, si mai toate dosarele fabricate s-au finalizat cu achitari in instante, victime ale exceselor si abuzurilor DNA devenind atat oameni politici, oameni de afaceri, cat si magistrati.

Anul 2012 aduce pe langa alte scumpiri si unele majorari ale tarifelor notariale. Noile tarife vor fi aplicate lunile urmatoare, dupa aprobarea normelor privind onorariile pe care le vor percepe notarii publici. "Pentru anumite categorii de servicii notariale, tarifele se vor dubla si chiar tripla incepand din ianuarie 2012. Serviicile notariale din Romania sunt mai scumpe decat in majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, fiind de patru ori peste medie. Cerem retragerea intiativei legislative privind tarifele de onorarii pe care le vor percepe notarii publici in 2012", se mentioneaza intr-o petitie online impotriva maririi tarifelor notariale.Reprezentantii Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania au declarat ca "onorariile sunt in prezent nemodificate".

Modificarile, dupa luna ianuarie

Notarii publici spun insa ca, deocamdata, e vorba doar de propuneri ale organizatiilor profesionale si, in prezent, tarifele sunt nemodificate. In schimb acestia nu neaga ca "tarifele vor suferi unele mariri".

Fiducia, nou-introdusă în Codul civil la 1 octombrie 2011, poate fi un model eficient de administrare şi protejare a activelor. Însă implicaţiile sale fiscale nu sunt pe deplin reglementate. m. Fiducia, împrumutată recent de legislaţia românească, este operaţiunea prin intermediul căreia se face un transfer de patrimoniu de la o persoană fizică sau juridică (numita constituitor) către unul sau mai multi fiduciari. Aceştia din urmă au obligaţia de a administra bunurile transferate în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Calitatea de fiduciar o pot avea doar instituţiile de credit, societăţile de investiţii sau de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de intermediere financiară, societăţile de asigurare şi reasigurare, avocaţii sau notarii publici. Fiducia are mare succes în ţările anglo-saxone, unde funcţionează sub conceptul de trust. Potrivit Mihaelei Mitroi, partener consultanţă fiscală PwC România, flexibilitatea trust-ului l-a făcut dezirabil inclusiv firmelor româneşti.

Va aduceti aminte cum zicea seful DNA, Daniel Morar, la televizor, ca expertizele facute de expertii independenti nu sunt prea credibile, pentru ca acestia sunt platiti de inculpati, si, pe cale de consecinta, rapoartele de expertiza le sunt favorabile acestora, pe sistemul: clientul nostru, stapanul nostru? Ei bine, Morar a uitat sa spuna ca si la DNA se aplica sistemul cu clientul. Se pare ca o anumita doamna expert, Adriana Timofte, ca prin farmec, este abonata la expertizele financiar contabile dispuse de procurori. Cat credeti ca isi ia pentru un raport de expertiza? 120.000 lei! Din bani publici! Pana acum nu am auzit de un inculpat care sa fi platit o asemenea suma vreunui expert parte! Asa ca, domnu' Morar... mai usor cu obiectivitatea pe scari!