Convenţia matrimonială, care în limbajul obişnuit ar fi "contractul prenupţial", este prevăzută de noul Cod civil şi prin care, practic, părţile îşi separă bunurile. Contractul prenupţial nu se suprapune identic peste reglementarea convenţiei matrimoniale.

Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunităţii legale (care era singurul permis de lege până la intrarea în vigoare a noului Cod civil), se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale: practic părţile trec de la regimul comunităţii legale la regimul comunităţii convenţionale de bunuri sau se stabilesc să aleagă regimul separaţiei de bunuri. Convenţia matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu nulitatea absolută a actului.

Tribunalul Municipiului București, Secția a III-a civilă a judecat ieri dosarul 59.194/3/2011 prin care petentul, PDL, solicita înregistrarea modifiucărilor aduse statutului în urma Convenției din 14 mai a.c. Instanța a acceptat modificările aduse statutului și, drept, urmare, dacă în termen de 5 zile, nimeni (orice cetățean român sau instituție are dreptul) nu depune vreo contestație, noul statut va fi înscris în registrul partidelor politice. Decizia luată ieri de judecători pare la prima vedere corectă. Ea este însă viciată de o încălcare gravă a Legii partidelor politice de către Parchetul General. Conform legislației în vigoare, dacă un partid politic nu își înregistrează în termen de 30 de zile modificările aduse statutului, programului, conducerii, atunci Parchetul General trebuie să solicite Tribunalului București, radierea partidului în cauză. Deși au trecut, nu 30, ci peste 100 de zile de la expirarea termenului legal, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi nu a înaintat cererea de dizolvare. PDL a depus pe 5 septembrie !!! modificările l-a statut, deci aproximativ cu o întârziere de 112 zile. Judecătorii instanței care au avut pe rol dosarul 59.194/3/2011 ar fi putut, ținând cont de prevederile Legii partidelor politice și de întârzierea depunerii modificărilor aduse statutului să solicite un punct de vedere Parchetului General. Mai mult, o altă instanță a Secției III civile a judecat în zilele de 8 și 9 septembrie a.c. dosarul 48.885/3/2011, înregistrat pe 20 iunie la Tribunalul București, prin care o persoană fizică Viorel Ringhilescu cerea dizolvarea PDL. Instanța a respins atunci acțiunea ca fiind neîntemeiată, considerându-se că Ringhilescu nu are calitate procesuală în speță. Judecătorii au procedat corect, într-adevăr, într-un astfel de caz, doar Parchetul General are calitate procesuală, dar procurorul de ședință nu a avut vreo intervenție în acest sens, deși legea îi permitea. Tocmai ținândcont de elemente mai sus arătate, istanța ar fi fost îndriduită ca vineri să amâne dosarul 59.194/3/2011 și să solicite punctul de vedere al Parchetului General. Nu a făcut-o și din această cauză putem spune că decizia este una viciată. Sau, se adeverește ceea ce liderii PDL, Emil Boc și Ioan Oltean au afirmat public de mai multe ori: prevederile și termenii de decădere din Legea partidelor politice au „caracter de recomandare". Ceea ce pare corect, dacă ținem cont despre modul în care guvernanții respectă litera legii.

Ministerul Justitiei a publicat pe site-ul institutiei o propunere de modificare a legislatiei privind activitatea notarilor publici si a activitatii notariale. Actul normativ supus dezbaterii publice de minister reglementeaza situatiile de incompatibilitate in cazul notarilor publici. Ministerul a reglementat si raspunderea disciplinara a notarilor publici, astfel ca notarii care incalca normele profesiei pot fi trasi la raspundere. Vezi in text ce alte modificari propune MJ in activitatea notarilor publici.

Se mai propune: limitarea duratei de exercitiu a profesiei la varsta de 70 de ani si conditiei cetateniei romane pentru accesul in profesie.

Vineri, 9 septembrie: Comisia Europeană lansează Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării - Comisia Europeană va lansa Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării, o supra-reţea la nivel european ce include experţii în domeniu şi actorii locali implicaţi în combaterea mişcărilor de radicalizare violente. Reţeaua va permite membrilor să schimbe şi discute bunele practici în ceea ce priveşte identificarea şi găsirea de soluţii pentru mişcările de radicalizare şi recrutare ce duc la actele de terorism. În data de 22 noiembrie 2010, Comisia a adoptat “Strategia UE de Securitate Internă în Acţiune” (IP/10/1535 şi MEMO/10/598). Prevenirea radicalizării, ce poate duce la acte de terorism, a fost identificată ca prioritate şi a fost anunţată crearea unei Reţele de Conştientizare a Radicalizării la nivelul UE.

Eveniment:
O reuniune oficială de inaugurare a Reţelei de Conştientizare a Radicalizării va avea loc la Bruxelles, în data de 9 septembrie. În aceeaşi zi, comisarul european Cecilia Malmström va fi prezentă în sala de presă pentru a face un anunţ pe subiect, la orele 12.00 (clădirea Berlaymont).

Nimeni nu mai are nicio indoiala ca Serviciul Roman de Informatii nu e capabil sa previna marile sifonari ale banului public pe linia achizitiilor publice, desi detine o logistica impresionanta, intreaga retea nationala de ascultari si a facut recrutari masive in sistemul judiciar, in special in marile parchete. Data fiind situatia de jaf national al banului public, in toate sectoarele de activitate, ne intrebam daca mai este oare acest serviciu in slujba cetatenilor? Bunoara am aflat cu stupoare ca dimensiunile acestui serviciu, care sfideaza normele europene in materie de interceptari, au depasit orice inchipuire, ajungand la cifra record de 40.000 de angajati. Numai vorbim de costurile interceptarilor si monitorizarilor... Spre comparatie, fostul Departament al Securitatii Statului avea doar vreo 15.000 de cadre, iar in prezent MAI are circa 55.000 de angajati. Daca tot nu sunt bani la buget, de ce oare nu se fac reduceri de personal si la ineficientul SRI?