Sefa CSM cere Justiţiei să interzică presei să mai scrie despre ea ?!!?

Lumeajustitiei.ro publica in premiera interceptari cutremuratoare cu presedinta CSM procuroarea Oana Haineala realizate cu mandat judecatoresc de catre DNA in 2006, interceptari care dezvaluie cum o linistea Haineala, pe atunci prim procuror la Parchetul Tribunalului Bacau, pe sefa Parchetului Judecatoriei Podu Turcului, Rita Branga: „Stai linistita, am vorbit, se rezolva!” Toate acestea in timp ce amandouaerau cercetate de DNA pentru coruptie. Daca pana acum nu ne era clar de ce Oana Haineala ne-a chemat subit in judecata in data de 18 iulie 2013 la Judecatoria Cornetu - pentru a cere interzicerea noastra, a Antenei 3 si Sursei Zilei sa mai scriem ceva de ea, precum si sa retragem de pe siteul Lumeajustitiei.ro articolul din 17.07.2013 referitor la Haineala si fosta ei subalterna Rita Branga – acum lucrurile sunt limpezi. Oana Haineala vrea sa nu se stie faptul ca in 2006 a fost cercetata penal de DNA pentru favorizarea infractorului, mai precis pentru favorizarea fostei sale subalterne care conducea pe atunci Parchetul Judecatoriei Podu Turcului. Procurorul Eugen Stoina si seful sau de atunci Irinel Paun, care conducea Sectia I a DNA au realizat o serie de interceptari ale unor convorbiri telefonice purtate pe celulare de Oana Hainea, prim procuror al PT Bacau si Rita Branga, prim procuror al PJ Podu Turcului.In aceste convorbiri, procuroarea Oana Haineala o asigura pe prietena sa Rita Branga sa stea linistita ca „se rezolva”, ca a vorbit ea cu cineva... si era foarte interesata la randul ei ce intrebari pune despre ea procurorul DNA. In final, prin ordonanta DNA din 7 decembrie 2006 emisa de procurorul Eugen Stoina in dosarul DNA 111/P/2006 i s-a dat NUP procuroarei Oana Haineala pe motiv ca „in urma cercetarilor efectuate in cauza nu s-a dovedit cu certitudine ca Schmidt Haineala Oana ar fi favorizat pe inculpata Branga Rita, cercetata pentru fapte de coruptie”. Rita Branga a fost insa trimisa in judecata si condamnata in 2007 la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru cinci infractiuni de luare de mita si una de favorizare a infractorului, sentinta ramasa definitiva.

Chiar daca actuala sefa a CSM nu a fost trimisa in judecata, din interceptarile efectuate de DNA, cu autorizatii emise de presedintele Curtii de Apel Bacau Catalin Serban, reies discutii care, sustinem noi, nu ar fi avut ce cauta intre magistrati, discutii care denota o tovarasie intre Rita Branga si Oana Haineala.

Mai grav este insa faptul ca sefa CSM, aflata in razboi cu Antena 3 si Lumeajustitiei.ro in urma unor actiuni civile intentate in instanta, si-a permis sa formuleze in urma cu zece zile o cerere de ordonanta prezidentiala pentru a interzice publicatiilor Sursa Zilei, Antena 3 si Lumeajustitiei sa mai scrie despre ea, in principal pe acest subiect legat de Rita Branga, cea care a declarat-o pe Haineala „amica” ei. In cererea depusa la Judecatoria Cornetu, Oana Haineala, presedinte al CSM si-a permis sa ne acuze ca scriem „minciuni” la adresa ei, desi toate faptele prezentate de noi sunt 100% reale!

Lumeajustitiei.ro protesteaza impotriva incercarilor de intimidare a presei folosite de Oana Haineala, prin asmutirea Inspectiei CSM impotriva adversarilor ei din instanta si tentativa de cenzura pe care o incearca la Judecatoria Cornetu!

Are voie un sef un CSM sa asmuta Inspectia CSM pe presa cu care se razboieste in instanta din luna martie 2013 si cere daune de sute de mii de euro, dupa care sa ceara in Justitie interzicerea publicarii de articole la adresa ei? Nu cumva asta seamana cu folosirea institutiei de forta impotriva presei, pentru a o impiedica sa scoata la iveala lucruri de maxim interes pentru opinia publica? Sa obtina astfel „verdicte”care sa-i foloseasca in procesele ei civile in care cere daune de sute de mii de euro?

Lumeajustitiei.ro incepe de azi publicarea de stenograme cu interceptarile realizate de DNA in cazul Rita Branga – Oana Haineala, interceptari tinute pana zi la fereala de ochii publicului. Chiar daca procurorii DNA nu au conturat fapte penale impotriva actualei sefe a CSM, judecati dvs ce moralitate are Oana Haineala functie de cum interpretati natura conversatiilor ei cu subalterna sa Rita Branga, in timp ce ambele erau cercetate penal de procurori anticoruptie, coroborate cu actiunea ei din instanta in care ii acuza pe jurnalisti ca spun minciuni, si impotriva carora cere institutirea interdictiei de a mai publica subiecte la adresa ei.

În rechizitoriul dosarului de corupţie de la Tribunalul Bucureşti, procurorii arată că judecătoarea Viorica Dinu se lăuda că poate interveni chiar şi la Curtea Supremă pentru a obţine sentinţe favorabile. Procurorii DNA susţin că Viorica Dinu şi Antoanela Costache au creat la Tribunalul Bucureşti o adevărată reţea de comercializare a sentinţelor judecătoreşti. În unele cazuri o sentinţă favorabilă înculpatului ajungea şi la peste 100.000 euro.

În rechizitoriul dosarului în care judecătoarele Viorica Dinu şi Antoanela Costache au fost trimise în judecată se menţionează că acestea au constituit o adevărată reţea de traficare pe bani a sentinţelor judecătoreşti. Procurorii notează în rechizitoriu că Viorica Dinu se lăuda în faţa intermediarilor spăgii că are acces şi la judecătorii de la Curtea Supremă şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă aceştia pentru a obţine soluţii favorabile. Unul dintre numele pomenite de judecătoarea Viorica Dinu este cel al judecătorului Iulian.

În expunerea faptelor din rechizitoriu, procurorii nu l-au identificat pe judecătorul Iulian de la Curtea Supremă, însă în opisul cu probatoriul din dosar se menţionează o declaraţie a magistratului Iulian Dragomir, judecător la secţia penală a Curţii Supreme. Judecătorul Iulian Dragomir nu a putut fi contactat pentru a-şi prezenta punctul de vedere.

"În cazuri izolate, DINU VIORICA s-a prevalat în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi de pretinsa sa influenţă asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală", se menţionează în rechizitoriul dosarului

Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că judecătoarea Dinu a făcut mai multe referiri la judecătorul Iulian de la Curtea Supremă în discuţiile purtate cu avocatul Petre Daniel, cel care era intermediarul şpăgilor. "Mai mult, inculpata DINU VIORICA s-a angajat să facă demersuri  de intervenţie, în beneficiul unuia dintre „clienţi”, inculpatului PETRE DANIEL COSTEL, pe lângă judecătorul „IULICĂ” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „... nu, mai bine tot cu IULICĂ, să mă întâlnesc cu el până atunci şi să vedem ce zice! Viorica Dinu i-a relatat avocatului Petre Daniel o discuţie mai veche dintre ea şi judecătorul Dragomir în care acesta i-a explicat că e mai bine să fie corectă pentru că "mai devreme sau mai târziu se află". "În acelaşi registru al devoalării experienţei sale în domeniul actelor de corupţie, DINU VIORICA a menţionat „ANTONELA e ...[...]... pe toată lumea, că cercul e închis şi nu se  ştie când ne cunoaştem unii cu alţii... Şi se află! Deci, eu ştiu ... eu asta am învăţat-o de... de când eram cu IULIAN. Într-o altă discuţie cu acelaşi avocat, Viorica Dinu i-a transmis acestuia că a discutat cu judecătorul Iulian, dar că acesta i-ar fi transmis că nu poate interveni în dosare. "Privitor la acelaşi dosar, a „vorbit cu IULIAN (din ansamblul discuţiei, a reieşit că acesta este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Referitor la acelaşi judecător, inculpata DINU VIORICA a susţinut „... el îşi urmăreşte rezolvările, asta... ascensiunea şi nu ştii ce! Da’ ... Măi, cred că şi-a făcut plinu’! Nu-l mai tentează”, se arată în dosar. Judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache, de la Tribunalul Bucureşti, acuzate că ar fi luat mită pentru a ajuta la eliberarea din arest a lui Dinel Nuţu şi pentru a interveni în alte dosare, au fost trimise în judecată de procurorii DNA, împreună cu alte 21 de persoane. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) - Structura Centrală a trimis în judecată 23 de persoane, printre judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache, doi grefieri şi doi avocaţi, "în legătură cu presupusa săvârşire a unor infracţiuni de corupţie judiciară şi informatice, în schimbul obţinerii de beneficii materiale.

Procurorii anticorupţie au acuzat-o pe Viorica Dinu (care şi-a dat demisia din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti) de constituire a unui grup infracţional organizat, cinci infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată şi trei infracţiuni de luare de mită. Viorica Dinu se află în arest preventiv, iar pe 27 mai a fost eliberată din funcţie prin decret semnat de preşedintele Traian Băsescu. Antonela Anemary Costache, judecător la Tribunalul Bucureşti - Secţia penală, în prezent suspendată din funcţie, a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă şi alte trei infracţiuni informatice. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată avocatul Costel Daniel Petre, din Baroul Bucureşti, arestat preventiv, pentru aderare la un grup infracţional organizat, două infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, cumpărare a influenţei, complicitate la trei infracţiuni de luare de mită, la trafic de influenţă şi la cumpărare a influenţei şi Ileana Alina Răducanu, avocat în Baroul Dolj, pentru cumpărare a influenţei, dare de mită şi complicitate la cumpărare a influenţei. Bogdan Marian Bobocel, soţul avocatei Răducanu, a fost acuzat de complicitate la cumpărare a influenţei. (sursa, gindul.ro)

Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi din Camera Deputaţilor, Camera Decizională, a avizat, în data de 20 iunie, propunerea legislativă pentru modificarea ordonanţei de urgenţă care modifică şi completează legea privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, printr-un amendament ce prevede că notarii şi avocaţii dobândesc, fără nici o formalitate, atribuţii specifice profesiei de mediator, se arată într-un comunicat de presă remis de Consiliul de Mediere.  Astfel, notarii şi avocaţii pot dobândi fără pregătire de specialitate în managementul conflictelor, comunicare, tehnici de negociere şi în teoria şi practica medierii şi fără a îndeplini condiţiile prevăzute de lege, calitatea de mediator.  Potrivit reprezentanţilor Consiliului de Mediere, amendamentul încalcă prevederile Directivei 52/2008/CE a Parlamentului European, care arată că poate deveni mediator orice persoană, indiferent de profesie, obligând în acest sens statele membre să asigure o formare iniţială şi continuă a mediatorilor, pentru a putea desfăşura o mediere eficientă, imparţială şi competentă faţă de părţi.  De asemenea, reprezentanţii consiliului mai aduc în vedere că amendamentul creează discriminare, atât raportat la celelalte profesii juridice, cât şi la profesiile nonjuridice, ceea ce conduce, în mod direct, la inechitate. "Dar, înainte de toate, amendamentul riscă să compromită însuşi actul de mediere, aducând astfel un grav prejudiciu cetăţenilor, deoarece nici avocaţii şi nici notarii nu au, prin formarea lor profesională, cunoştinţele şi abilităţile necesare conducerii profesioniste a procedurii de mediere, în absenţa unei pregătiri de specialitate cerute prin actele normative în vigoare", se mai arată în comunicat.  Adoptarea unor astfel de prevederi legislative ar conduce în plan internaţional la reacţii negative în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu doi ani, ţara noastră era monitorizată în implementarea medierii, pentru a se asigura creşterea calităţii actului de justiţie, ca urmare a degrevării sistemului judiciar de cauzele soluţionate prin mediere, concluzionează comunicatul. 

Sursa - Lumea Justitiei

Executivul a aprobat, in cadrul sedintei de Guvern din data de 26 iunie 2013, propunerea Ministerului Justitiei de modificarea a Ordonantei de urgenta privind taxele judiciare de timbru, astfel incat noile prevederi sa reglementeze situatiile si procedurile nou prevazute in Codul civil si in Codul de procedura civila. Modificarile se refera in principal la etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac. Noul proiect prevede simplificarea procedurilor premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, in sensul eliminarii timbrului judiciar si a reducerii numarului categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii. In ceea e priveste taxele fixe, intr-un comunicat de presa al Ministerului Justitiei de joi, 27 iunie 2013, se arata ca taxele fixe au fost majorate de 4,5 ori fata de cele existente. Astfel, taxa pentru cererea de recuzare sau de stramutare a fost majorata de la 4 la 100 de lei, cresterea fiind justificata prin evitarea tendintei de a fi folosita ca mijloc de tergiversare a litigiului. In ceea ce priveste taxa fixa aplicabila cu caracter general, aceasta a crescut de la 8 la 20 de lei.

Totodata, potrivit noilor modificari, de la data de 1 ianuarie 2014, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata din sumele incasate din taxe judiciare de timbru va fi de 45%, fata de 30%, cat este in prezent.

Prezentam in continuare comunicatul Ministerului Justitiei din data de 27 iunie 2013 in care

"Modificarea cadrului legal de desfasurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedura civila precum si punerea in aplicare a noilor institutii adoptate prin Codul civil, a impus revizuirea legislatiei si in materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie sa reflecte noua structura si dinamica a procesului civil, noile garantii procedurale acordate partilor pentru asigurarea unui proces echitabil precum si sa asigure acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru pregatirea personalului din sistemul justitiei. In acest sens, actul normativ reglementeaza situatii si proceduri noi prevazute in cele doua Coduri, precum etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac.

S-au simplificat formalitatile premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru, care are in acest moment valori modice de 0,15 lei; 0,50 lei, 1 leu, 3 lei; 5 lei si a carui achizitionare presupunea un efort suplimentar din partea justitiabililor si a avocatilor.

A fost redus numarul categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, facând sistemul de taxe mult mai usor de asimilat si de aplicat de catre practicieni.

Prin ordonanta de urgenta propusa spre adoptare, Ministerul Justitiei a urmarit si actualizarea taxelor judiciare fixe si corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, in conditiile in care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultima indexare in anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de stramutare; 10 lei pentru ordonanta presedintiala; 19 lei actiunea in granituire). Aceste taxe fixe au fost majorate astfel incât veniturile obtinute sa acopere, chiar daca doar partial, dar in mod real, costurile unui proces, având insa grija ca taxele sa ramâna la un nivel corespunzator situatiei economice generale, sa nu impovareze justitiabilul si sa nu constituie o piedica in exercitarea liberului acces la justitie. Ca nivel de crestere, in medie a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori; in mod cu totul izolat a existat o crestere mai mare, ca de ex. pentru cererea de recuzare sau de stramutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar aceasta crestere a avut in vedere particularitatea acestor cereri si evitarea tendintei de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului. Au fost insa prevazute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci când astfel de cereri se dovedesc justificate (se restituie ½ din taxa daca judecatorul se abtine sau daca cererea de recuzare sau de stramutare este admisa).

Taxa fixa aplicabila cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.

In paralel cu majorarea taxelor fixe dar spre deosebire de aceste, actul normativ a prevazut diminuarea taxelor stabilite procentual in functie de valoarea obiectului cererii, al caror cuantum era considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.

Alte modificari aduse prin ordonanta de urgenta se refera la:

-cresterea numarului de situatii in care se restituie taxa judiciara de timbru si reglementarea procedurii si a competentei de solutionare a cererilor de restituire;-instituirea unui sistem mai echilibrat de sanctionare in cazul unor actiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate;-stabilirea unor norme de competenta si procedura pentru valorificarea creantelor statului sau ale bugetelor locale.

Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri - precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfasurarea proceselor penale care sunt suportate de parti sau de alti participanti la proces, impozitul pe veniturile realizate din activitati desfasurate de avocati, notari publici si executori judecatoresti - se vor evidentia unitar, permitând o evaluare transparenta a incasarilor si cheltuielilor publice ale sistemului.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele incasate din taxele judiciare de timbru, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata va fi de 45%, fata de 30%, cât revine in prezent.

S-au simplificat si clarificat unele aspecte controversate din legea anterioara sau solutionate neunitar in practica judiciara; s-au valorificat solutiile unor recursuri in interesul legii precum si unele solutii doctrinare.

S-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care sa permita analize si studii de specialitate asupra veniturilor incasate si a tipurilor de cereri, care sa faciliteze urmarirea unei politici coerente, suple si adaptate nevoilor sistemului si ale justitiabililor. Instantele vor fi obligate sa completeze câmpurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate si a realizarii unor analize statistice care sa fundamenteze politici in domeniul justitiei".

LUMEA JUSTITIEI (luju.ro) - Reactie uluitoare a vicepresedintei Comisiei Europene, comisarul european pentru Justitie Viviane Reding, la problemele semnalate de europarlamentarul PNL Renate Weber cu privire la incidentele care au avut loc in CSM in ultimele luni, la abuzurile comise de ANI si DNA in cazurile judecatorilor Horatius Dumbrava si Adrian Toni Neacsu, precum si cu privire la scurgerile de informatii din dosare ori amenintarile lui Daniel Morar la adresa judecatorilor. La toate aceste probleme, Viviane Reding a ales sa raspunda intr-un limbaj de lemn, fara sa spuna ceva concret.  Intr-o scrisoare pe care i-a adresat-o lui Weber in data de 29 mai 2013, comisarul european pentru Justitie a explicat ca CSM este o institutie cruciala pentru sistemul judiciar, i-a amintat europarlamentarei PNL despre constatarile din ultuimul Raport MCV si i-a dat asigurari ca CE va monitoriza indeaproape progresele inregistrate. In final, Viviane Reding i-a multumit Renatei Weber pentru opiniile exprimate “privind situatia din Romania”.  Iata raspunsul vicepresedintei Comisiei Europene, Viviane Reding, acordat europarlamentarului Renate Weber:
 

“Stimata d-na Weber,

Va multumesc pentru scrisoarea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii din Romania. Am luat act de observatiile dumneavoastra privind evenimentele din Romania. Sunt de acord ca CSM este o institutie cruciala pentru un sistem judiciar independent, functional si responsabil. Comisia acorda o importanta deosebita acestor obiective si a verificat in mod regulat daca sunt respectate in rapoartele publicate sub Mecanimsul de Cooperare si Verificare.

Asa cum stiti, Comisia a adoptat ultimul sau raport privind Romania la data de 30 ianuarie 2013, in care a constatat ca Romania a implementat mai multe, dar nu toate recomandarile sale. In timp ce respectul pentru Constitutie si deciziile Curtii Constitutionale a fost restabilit, lipsa de respect fata de independenta sistemului juridic si instabilitatea cu care se confrunta institutiile judiciare raman o sursa de ingrijorare. Raportul stabileste evolutiile-cheie pe parcursul ultimelor sase luni in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si masurile impotriva coruptiei, mentionand capacitatea de rezistenta a instantelor si a institutiilor anticoruptie in circumstante dificile.

Va asigur ca Comisia va monitoriza indeaproape progresele inregistrate, inclusiv in ceea ce priveste respectarea independentei justitiei si a statului de drept, si va adopta un raport suplimentar asupra preocesului de reforma pana la sfarsitul acestui an.

Va multumesc inca o data pentru opiniile dumneavoastra privind situatia din Romania.

Cu stima,

Viviane Reding”.
 

Amintim ca Renate Weber i-a transmis comisarului Viviane Reding o scrisoare, la inceputul lunii martie 2013, in care vicepresedintelui Comisiei Europene mai multe probleme privind sistemul judiciar din Romania. Cu acea ocazie, Weber ii cerea Vivianei Reding sa isi exprime o pozitie oficiala in legatura cu ultimele evenimente din CSM. De asemenea, Renate Weber o intreba pe Viviane Reading de ce incidentele din Consiliul Superior al Magistraturii nu au fost reflectate in ultimul Raport MCV.

Weber ii solicita lui Reding, in aceeasi scrisoare, sa explice de ce nu a existat nicio reactie din partea Comisiei Europene in ceea ce priveste abuzurile comise de DNA si ANI impotriva judecatorilor Adrian Toni Neacsu si Horatius Dumbrava din CSM, anchetati dupa ce acestia au protestat fata de alegerea unui procuror in fruntea Consiliului.

Nu in ultimul rand, Renate Weber i-a adus aminte vicepresedintei Comisiei Europene si despre abuzurile comise de procurori in vara anului 2012, de scurgerile de informatii de la DNA sau despre momentul in care Daniel Morar a amenintat anumiti judecatori, nemultumit fiind de deciziile acestora, precizand ca va incepe urmarirea penala impotriva lor, ceea ce s-a si intamplat.

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a dat publicitatii unui studiu „DESPRE GARANTIILE PROCESULUI CIVIL. REPARTIZAREA ALEATORIE”, in care semnaleaza secretomania instaurata de CSM si o serie de instante din Romania, in privinta repartizarii aleatorii a dosarelor, principiu stabilit de Legea 303/2004 privind organizarea judiciara.    Iata materialul dat publicitatii de AMJ:

„Repartizarea aleatorie a fost gandita ca o garantie pentru un proces echitabil raportat la componenta completului de judecata. Daca am fi trait intr-o societate corecta, in care magistratii sunt mai presus de orice banuiala, probabil ca o astfel de problema nici nu s-ar fi pus. Din pacate, societatea romaneasca, cu avatarurile sale din epoca comunista, are o experienta prea trista cu Justitia, varful de lance al regimului comunist, cu judecatori care pronuntau sentinte de condamnare la moarte sau la munca silnica pe viata pentru disidenti politici, cu epurarea intregului sistemul judiciar prin excluderea atat din sistemul de invatamant, cat si din profesiile juridice a tuturor celor care nu aveau “origine sanatoasa” sau manifestau obstinatii intelectuale.  O astfel de istorie nu este de natura sa nasca incredere in Justitie, iar implicarea din ce in ce mai vizibila a serviciilor secrete la toate nivelurile sale, ca si reticenta desprinderii de vechiul sistem si de vechile metehne, au dus la conditionarea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana de acceptarea unui mecanism de cooperare si verificare (MCV) care sa permita institutiilor europene sa creioneze un nou sistem juridic, compatibil cu principiile statului de drept si cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Noi institutii au fost create sau reinventate dupa reguli noi, insa, progresiv, ele au fost deturnate de la scopul pentru care au fost infiintate, fie de guvernanti, prin elaborarea de acte normative care sa se muleze intereselor de moment ale clasei politice sau gruparilor transpartinice, fie de catre magistrati prin interpretarea subiective a procedurilor si institutiilor.  Printre acestea si repartizarea aleatorie. Ridicata la rang de principiu in Legea organizarii judiciare 304/2004, a fost implementata printr-un program informatic (Ecris) care ar fi trebuit sa automatizeze orice repartizare si sa excluda astfel factorul uman, dar care, in realitate, a fost conceput ca un sistem semiautomatizat, repartizarea facuta de computer putand fi ocolita de catre personalul auxiliar prin modalitatea de completare a unor campuri realizandu-se astfel determinarea completului ce judeca dosarul.  Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti a permis, de asemenea conducerii instantelor sa intervina ulterior repartizarii initiale si, sub diferite pretexte administrative, sa rerepartizeze dosarele in cadrul unor proceduri total netransparente justitiabililor.   Pentru lamurirea motivelor care au dus la implicarea conducerii instantelor in procesul de repartizare a cauzelor am formulat intrebari Tribunalului Bucuresti, Curtii de Apel Bucuresti si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii de Apel Brasov (pozitiile exprimate fiind atasate), insa raspunsurile au fost extrem de opace, discutiile administrative ale instantelor fiind clasificate ca nefiind de interes public sau necircumscriindu-se legii 544/2001 privind accesul la informatiile publice. Tribunalul Bucuresti, prin Presedinte, doamna Laura Andrei, a aratat ca procesele verbale ale sendintelor consiliilor de conducere privind “aspecte ale vietii organizatiei” care nu privesc opinia publica.  In acest context, suspiciunile justitiabililor privind independenta si impartialitatea magistratilor, intemeiate si pe refuzul Inspectiei Judiciare de a cerceta in mod real abuzurile sau disfunctionalitatile reclamate, ar fi trebuit sa determine Consiliul superior al Magistraturii sa isi realizeze misiunea si sa reformeze sistemul judiciar, prin intarirea garantiilor procedurale si crearea unui sistem eficient de control si angajare a raspunderii magistratilor.  Din pacate, Consiliul Superior al Magistraturii, indepartandu-se de la misiunea pentru care a fost creat, functionand ca un organism sindical, a elaborat norme care au dus la protectia unui sistem defect, lipsit de mecanisme de reglare si corectie. Astfel, art. 98 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor de judecata a prevazut ca cererea de recuzare sa fie judecata de completul imediat urmator, ceea ce a permis conducerilor instantelor sa aranjeze completele in cascada, dupa afinitati si interese.  Art. 96 ind.2 din Regulament introdus de CSM in 2011 ca urmare a propunerii Directiei Legislatie, Documentare si Contencios “referitor la modificarile Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti pentru inlaturarea practicilor de eludare a repartizarii aleatorii prin cereri repetitive” a prevazut ca “Daca se constata ca pe rolul instantei exista sau au existat cel putin doua cereri pendinte in acelasi timp, formulate de aceeasi  parte, avand acelasi obiect principal si aceeasi cauza, toate cererile aflate pe rol la momentul constatarii vor fi judecate de catre primul complet investit, chiar daca partea a renuntat la judecarea cererii aflate pe rolul acestui complet sau cererea a fost anulata ca netimbrata ori ca nesemnata”. Avind in vedere refuzul CSM de a ne comunica nota Directiei Legislatie care a dus la adoptarea acestei prevederi, sub pretextul ca nu ar fi informatie publica, nu putem sa stim ce a dus la concluzia ca depunerea mai multor cereri de catre justitiabili s-ar face pentru a eluda sistemul Ecris, insa, ce este de remarcat este ca CSM face un proces de intentie justitiabililor tocmai cu privire la disfunctionalitatile sistemului judiciar, pe care chiar acestia le-au reclamat si cu privire la care Consiliul nu a luat pana acum nici o masura (cu exceptia recentului control dispus la Tribunalul Bucuresti, control despre care nu s-a mai auzit nimic si care o sa se finalizeze cu o dezincriminare generala). CSM nu s-a grabit sa ia masuri pentru transparentizarea procesului de repartizare, a procesului decizional privind formarea si planificarea completelor de judecata, ci a considerat oportun sa completeze “dispozitiile lacunare” ale Codului de procedura civila privind litispendenta, chiar cu incalcarea principiului repartizarii aleatorii prevazute de legea 303/2004.

Daca fenomenul amintit de Directia Legislatie de la CSM este adevarat, doua probleme trebuiau a fi solutionate:

(1) care este motivul pentru care un justitiabil ar dori ca dosarul sau sa nu fie judecat de catre anumiti magistrati si

(2) de ce este privita cu suspiciune dorinta justitiabiliul de a nu fi judecat dosarul de catre anumiti magistrati?

Daca toti magistratii sunt corecti, inseamna ca solutia va fi una corecta, indiferent de judecatorul care o va da.

Daca nu toti magistratii sunt corecti, atunci aceasta suspiciune de coruptie pe care o exhiba CSM prin modificarea Regulamentului, nu ar trebui sa fie deferita organelor de cercetare penala competente pe fapte de coruptie?
Departe de a acuza justitiabilii, masura luata de CSM prin art.96 ind.2 din Regulament nu face decat sa intareasca opinia generalizat privind existenta fenomenului de coruptie la nivelul instantelor de judecata.

Strict juridic, articolul 96 ind.2 din Regulament este si nelegal deoarece incalca in mod flagrant dispozitiile legii 304/2004 si ale art.164 CPC.

Potrivit dreptului aplicabil, singura exceptie a schimbarii completului de judecata este aceea in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective. Legea nr. 304/2004 prin art. 139 alin.1 lit.b) da in competenta CSM doar fixarea unor criterii pentru asigurarea repartizarii aleatorii, dar nicidecum violarea acestui principiu prevazut de o lege organica si protejat prin art. 6 din Conventie. Mai mult, acelasi alineat apara si principiul continuitatii, nu al deposedarii de dosar, pe cale administrativa a judecatorului. Pe de alta parte, Codul de Procedura Civila, de asemenea lege organica, reglementeaza situatiile la care se refera dispozitiile art. 96 ind.2, astfel incat Regulamentul, norma inferioara, adauga la lege.“Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 15 mai 2013, prin care solicitati a vi se comunica o copie a Hotararii Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.9/18.04.2013 precum si motivele, cauzele si documentele care au stat la baza emiterii hotararii expunem urmatoarele: Asa v-a fost comunicat la data de 13 mai 2013, ne aflam in imposibilitatea de a va pune la dispozitie Hotararea nr.9/18.04.2013, in integralitatea sa, intrucat aceasta contine
si alte dispozitii de ordin administrativ in legatura cu activitatea interna a instantei. Precizam ca, hotararile Colegiului de Conducere nu se motiveaza, iar actele si documentele care stau la baza adoptarii hotararilor reprezinta acte interne ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care nu pot fi puse la dispozitia petentilor - Cu consideratie, Magistrat asistent Viorel Ciobanu”...(SURSA LUMEA JUSTITIEI)

Noul Cod Civil cuprinde dispozitii speciale referitoare la o categorie contractuala cu un istoric relativ tumultuos in peisajul legislativ romanesc - vanzarea cu optiune de rascumparare. Astfel, art. 1758 defineste aceasta varietate de vanzare ca fiind vanzarea afectata de conditie rezolutorie prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis cumparatorului.  Chiar daca denumirea este noua, institutia la care aceasta se refera nu reprezinta o premiera in dreptul roman. Vechiul Cod Civil reglementa, inca din anul 1864, in limbajul caracteristic epocii, "facultatea de rescumparare", respectiv "pactu prin cari vendetorulu isi reserva dreptulu a lua inapoi lucrulu vendutu, restituindu pretulu". Din considerente economice si sociale pe care nu le detaliam cu aceasta ocazie, vanzarea cu pact de rascumparare nu a supravietuit vreme indelungata in secolul urmator, dispozitiile Codului Civil care o reglementau fiind abrogate in anul 1931 de Legea contra cametei iar operatiunea in sine fiind sanctionata cu nulitatea absoluta.  Mult timp dupa abrogarea Legii contra cametei, doctrina si jurisprudenta romaneasca au continuat sa trateze drept nule absolut contractele de vanzare cu pact de rascumparare. Abia in anul 2000 Curtea de Apel Bucuresti constata, prin decizia civila nr. 3136/R din 05.10.2000, faptul ca, urmare a unor abrogari succesive de acte normative, contractele de vanzare cu pact de rascumparare sunt valabile.  Desi motivarea instantei nu a fost scutita de critici din partea doctrinei, decizia Curtii a reactivat in practica o institutie juridica tratata cu maxima reticenta pana la acea data. Si astfel, de cele mai multe ori in cadrul unor tranzactii complexe de fuziuni si achizitii (M&A), s-a acceptat din ce in ce mai des redactarea si incheierea contactelor de Put Option guvernate de legea romana.  Asa cum mentionam mai sus, Noul Cod Civil a ales sa reglementeze expres o institutie care in practica incepuse sa fie din nou utilizata, precum si sa stabileasca conditiile in care aceasta poate fi considerata valabila.
Preferand modelul vechiului Cod Civil in detrimentul altor modele legislative, actuala reglementare califica vanzarea cu optiune de rascumparare drept o vanzare afectata de conditie rezolutorie. Cu alte cuvinte, se ofera vanzatorului, proprietar sub conditie suspensiva, dreptul de a denunta unilateral contractul initial incheiat cu cumparatorul, proprietar sub conditie rezolutorie, iar nu dreptul de a incheia un nou contract de vanzare prin care sa redobandeasca proprietatea asupra bunului vandut.
Optiunea de rascumparare poate fi exercitata intr-o perioada limitata de timp, respectiv 5 ani. In cazul in care termenul stabilit prin contract este mai mare, acesta va fi redus de drept la durata maxima instituita de lege. Neexercitarea optiunii de rascumparare in termenul agreat atrage neindeplinirea conditiei rezolutorii si respectiv consolidarea dreptului de proprietate al cumparatorului. Conditia exercitarii optiunii de rascumparare de catre vanzator este restituirea de catre acesta a pretului primit si a cheltuielilor pentru incheierea contractului de vanzare, precum si realizarea formalitatilor de publicitate.  In practica, restituirea cheltuielilor pentru incheierea contractului de vanzare poate crea dificultati. Spre exemplu, in cazul unor tranzactii complexe, precedate de o analiza diligenta extinsa efectuata de cumparator cu privire la bunul ce urma sa fie achizitionat, cheltuielile angajate in vederea incheierii contractului pot fi substantiale. Pentru evitarea neclaritatilor cu privire la calificarea unor costuri drept cheltuieli legate de incheierea contractului de vanzare si pentru a preintampina dispute cu privire la cuantumul acestora, este recomandabil ca, in masura posibilului, partile sa pre-evalueze, prin insusi contractul de vanzare relevant, astfel de cheltuieli.

Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă prevedea şi modificarea legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

Un articol nou introdus în lege prevede ca o clauză declarată abuzivă de instanţă, în anumite condiţii, trebuie eliminată din toate contractele acelui profesionist. Sectorul bancar a fost singurul care a reacţionat la iminenţa intrării în vigoare a acestor prevederi, având în vedere că unele bănci au pierdut multe procese cu clienţii chiar pe legea 193/2000. Bancherii şi-au estimat pierderile la peste 600 de milioane de euro pe an, în cazul în care ar trebui să elimine sau să modifice unele clauze referitoare la comisioane şi dobânzi. Modificările la legea 193/2000 trebuiau să intre în vigoare cu noul Cod de procedură civilă, în data de 15 februarie, însă tremenul a fost împins până la 1 iulie, la cererea băncilor. BNR a spijinit public cauza bancherilor. Într-o conferinţă desfăşurată la BNR la începutul lunii martie, la care au participat bancheri centrali, comerciali şi avocaţii lor, Viceguvernatorul Bogdan Olteanu declara că aceste procese ar trebui să ajungă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum au insistat şi băncile comerciale. Sistemul propus de BNR şi de bancheri ar trebui implementat printr-o derogare de la actuala lege, care arată că procesele se judecă după sistemul tur-retur, cu fondul la Tribunal şi apelul la Curţile de apel. Bancherii cer, de asemenea, ca doar statul să poată iniţia astfel de acţiuni, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, nu şi asociaţiile de consumatori.

 

"Procedura pe care Comisia Europeana a recomandat-o nu a fost urmata. Cred ca asta trebuie spus clar", a declarat pentru HotNews.ro purtatorul de cuvint al Comisiei Europene, Mark Gray, referitor la procedura de numire a sefilor de la Parchetul General si DNA. "Trebuie sa ne concentram pe pasii urmatori, exista o expresie in engleza - nu trebuie sa plingem dupa laptele varsat (￢You should not cry over spilt milk￢ in original - n.red.). Cred ca asta e important si nu are rost sa ne mai uitam inapoi", a mai spus Gray, adaugind ca "urmatoarea miscare ii revine presedintelui".

"Este important sa continue procedura care da ocazia CSM sa analizeze candidatii nominalizati. In acest moment ne concentram pe acest lucru. Putem discuta ore intregi despre ce trebuia si ce nu trebuia facut in trecut, dar sintem acum unde sintem", a mai spus Mark Gray.

"Ne vom face cunoscut punctul de vedere in diferitele stadii ale procedurii de numire a sefilor de parchete, asa cum facem si acum. In cele din urma, e sarcina autoritatilor romane de a lua deciziile si de a decide cum avanseaza", a adaugat Gray.

"Astazi am avut anuntul CSM privind calendarul audierilor. Pentru Comisia Europeana, CSM are un rol clar in acest proces, potrivit legii: sa-si dea avizul pe aceste nominalizari. Comisia crede ca CSM trebuie sa aiba aceasta posibilitate. Credem ca acest lucru trebuie sa se intimple si apoi va fi rindul presedintelui sa faca urmatoarea miscare", a mai spus Mark Gray.

Purtatorul de cuvint al Comisiei Europene nu a comentat numele nominalizate de premierul Victor Ponta si nici pozitia exprimata de ambasadele SUA si Marii Britanii.

De notat ca pozitia exprimata de Comisia Europeana difera de pozitia comunicata recent de Ambasada SUA si de Ambasada Marii Britanii, care au salutat nominalizarile facute de premierul Victor Ponta la sefia Parchetului General, DNA si DIICOT.

Ambasada SUA a salutat vineri, 5 aprilie, nominalizarile facute de premierul Victor Ponta pentru functiile de conducere de la Parchetul General, DIICOT si DNA, declarandu-se "bucurosi ca s-au facut nominalizarile de procurori si ca procesul consultativ poate merge mai departe".

"Ambasada SUA a sustinut constant ca este de o importanta vitala sa se nominalizeze procurori independenti si calificati. Ne bucuram sa vedem ca s-au facut nominalizari iar procesul consultativ poate merge acum mai departe. Ii incurajam pe premier (in calitate de ministru interimar al Justitiei), pe presedinte si Consiliul Superior al Magistraturii sa continue sa colaboreze pentru a ajunge cat mai rapid posibil la un acord in ceea ce priveste aceste posturi extrem de importante", se arata in comunicatul Ambasadei.

Un mesaj similar a venit si de la Ambasada Marii Britanii, ambasadorul Martin Harris declarand pentru Mediafax ca este foarte bine ca nominalizarile au fost facute de ministrul interimar al Justitiei si ca acum avem un proces in care deciziile pot fi luate.

In plus, ambasadorul Martin Harris a declarat ca este nevoie urgenta ca aceste functii sa fie ocupate.

"Am mai spus si cu alte ocazii ca eu consider ca este chiar urgent sa fie ocupate aceste functii. Pentru ca functiile de procuror general si de procuror-sef DNA au fost vacantate deja de peste opt luni, cred, iar alte pozitii de conducere din sistem sunt neocupate chiar si de mai mult timp. Acest lucru nu este normal intr-o perioada cand Romania intreprinde reforme importante in sistemul juridic si duce si acest efort de lupta impotriva coruptiei", a afirmat Harris.

Dosarul celor două judecătoare acuzate de luare de mită pentru eliberarea lui Dinel Staicu aruncă în aer întreg sistemul judiciar. Bomba este detonată de declarația grefierului Sorin Vasilescu, care a trecut neobservată în noianul de informații privind cazul (stenograme, descinderi, acuzații etc.).Potrivit anchetatorilor, Sorin Vasilescu, în calitatea sa de grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti, a recunoscut că ar fi primit 5.000 de euro de la avocaţii Alina Ileana Răducan şi Daniel-Costel Petre pentru a manipula sistemul informatic de înregistrare a cauzelor penale, astfel încât recursul înaintat de Dinel Nuţu să fie judecat de un complet din care făceau parte şi judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu.

Dacă se va dovedi adevărată, această ipoteză demontează mitul repartiției aleatorii a dosarelor în instanță. Deci, cade unul dintre pilonii așa zisei reforme din Justiție. Odată ce se poate controla softul și trimite dosarul la un anumit complet, apare posibilitatea unor aranjamente, fie de o parte, fie de alta.

Manipularea sistemului permite controlul Justiției

Un sistem de repartizare aleatorie care poate fi maniupulat de un grefier-arhivar, ar putea fi manipulat și de conducerea instațelor, în cazurile speciale, care vizează personalități. Astfel, dosarele sunt trimise la un complet favorabil fie inculpatului, fie procurorilor.

Mai multe acuzații în acest sens au fost lansate în presă cu ocazia scandalurilor generate de interceptări-stenograme sau de arestări preventive. Jurnaliștii și avocații au vehiculat scenarii potrivit cărora procurorii au judecători favoriți, adică se adresează unor anumiți judecători, care nu resping niciodată cererile. Repartizarea aleatorie ar fi eliminat acest risc. De altfel, grefierul a fost lăsat în libertate, iar presa portocalie a evitat subiectul, mai grav chiar decât fapta așa numitelor ”judecătoare șpăgare”.

Mai mult, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde conform legii sunt judecați demnitari, există numai două complete de judecată: din unul face parte președintele instanței supreme, din celălalt, vicepreședintele. Compunerea acestor complete este întotdeauna aceeași. Prin urmare, dacă nu există repartizare aleatorie la acest nivel, ce să mai vorbim de instanțele cu grad mai mic de jurisdicție.
Și până acum, mulți avocați pledanți cred că sistemul aleatoriu de repartizare a dosarelor este doar un mit și în realitate el nu funcționează.(sursa DCnews)

Potrivit celebrului Călin Marinescu, zis Shogunul, unul dintre protagoniştii scandalului Flota, apropiat, cândva, al lui Traian Băsescu, tatăl actualului preşedinte, Dumitru Băsescu, a fost unul dintre comandanţii politici ai armatei române, pe vremea regimului comunist.

Într-un interviu acordat canalului tv on-line Nautica, preluat de ziarul Puterea, Marinescu dezvăluie că Dumitru Băsescu era comandant politic al Armatei a doua (armata era impartita atunci in patru corpuri distincte), ca şi un apropiat al legendarului general Ion Dincă, zis Teleagă, unul dintre cei mai feroci lideri comunişti, ori Vasile Milea. Acelaşi Dincă l-ar fi salvat, de altfel, pe Băsescu dintr-un scandal la Anvers, în care era anchetat de Securitate. „Era înnebunit atunci, ştiu că venise în ţară, trecuse şi prin port, pe la mine, la NAVROM, unde eram şef de Sectie a III-a - la petroliere şi mineraliere - şi m-a întrebat dacă nu-l primesc comandant pe o navă. N-a mai fost nevoie pentru că a fost numit imediat şef la Inspectoratul de Stat al Navigaţiei Civile şi a scăpat de povestea de la Anvers” , afirmă Călin Marinescu.

Este pentru prima oară când se afirmă despre tatăl lui Traian Băsescu că ar fi avut o functie atât de importantă pe vremea comuniştilor, pentru ca ofiterii politici din fruntea armatei erau, de fapt, adevaratii lideri si nu generalii adevăraţi.

Or, dacă Dumitru Băsescu a fost, într-adevăr, un lider politic de prim rang al armatei, numirea fiului său, la doar 31 de ani, la cârma unui mare petrolier, sărind peste etapa celor opt ani de pregătire prealabilă, aşa cum era procedura obişnuită, e proiectată, brusc, într-o cu totul altă lumină, remarcă site-ul corectnews. Din această postură, o asemenea ascensiune se plasează, e de la sine inteles, pe cu totul alte coordonate.

Traian Basescu a fost laconic de-a lungul timpului in ceea ce il priveste pe tatal sau, decedat in 2002.

Acum trei ani, într-un interviu acordat Inpolitics, Sergiu Nicolaescu făcea o altă dezvăluire în premieră, niciodată contrazisă de cineva, aceea că, în tinereţe fusese coleg de şcoala de ofiţeri cu tatăl lui Băsescu, iar acesta se numără nu printre tinerii interesaţi realmente de o carieră militară, ci printre politrucii trimişi de partid la şcoală dintre muncitori, cei mai mulţi cu doar patru clase la baza.

”Unii nu aveau nici măcar liceul, iar alţii făcuseră vreo patru clase, dar au ieşit ofiţeri. Ei mă cunosc, dar eu nu-i cunosc pe toţi. Erau unii cu care făceam cursuri noi, după-amiaza şi seara. Făcuseră câteva clase şi au ieşit ofiţeri. Partidul a vrut să bage cât mai mulţi muncitori. Erau şi elevi foarte buni, dar au băgat multă muncitorime. Tatăl lui Băsescu era unul dintre ei”, afirma Sergiu Nicolescu. „La acea vreme ni se spunea că suntem promoţia roşie”, mai spunea regizorul, adaugând că alte nume celebre ale respectivei generaţii fuseseră Victor Stănculescu şi Vasile Milea, ulterior şef direct al lui Dumitru Băsescu.

Istoricul şi cercetătorul Marius Oprea, autorul unei ample biografii neoficiale a lui Traian Băsescu, afirmă pentru Inpolitics, că şi pentru el informaţia lansată de Călin Marinescu este nouă: ”Nu ştiam decât că a activat în cadrul armatei, nu şi faptul că ar fi fost chiar unul dintre şefii mari ai ei, pentru că, într-adevăr, ofiţerii politicii erau adevăraţii conducători pe atunci. Funcţia exactă deţinută de Dumitru Băsescu poate fi aflată lesne cercetând dosarul lui de cadre, care se află în acest moment în arhivele militare de la Piteşti. Dar mă îndoiesc sincer că cineva ar putea scoate respectivul dosar de acolo”, a declarat istoricul.

In sanul CSM, la nivelul conducerii, se pritoceste un plan prin care rezultatele zdrobitoare din tara, privitoare la revocarea celor doi membrii al Consiliului, Alina Ghica si Cristi Vasilica Danilet, sa fie blocate printr-o motivare absurda, si anume ca CSM este cel care va trebui sa analizeze si sa fie sau nu de acord cu rezultatele votului transmis. Or, asa ar insemna inca o abatere grosolana de la interpretarea legii in spiritul si litera ei, pentru ca legea stipuleaza clar ca CSM, dupa primirea rezultatelor Adunarilor Generale dispune, adica ia act de rezultat si il executa, adica ii va revoca (intrucat votul a fost categoric pentru revocarea celor doi si intruneste toate cerintele legii). Specialistii in Drept arata ca "dispune" inseamna trecerea imediata la executarea celor hotarate de organele colegiale din tara. Veti vedea, insa, ca membrii CSM care fac corp comun cu Ghica si Danilet vor incerca din rasputeri sa rastalmaceasca legea in acest segment...Au maifacut-o si cand i-au dat statut de membru CSM cu drept de vot lui Daniel Morar si nu le-a facut nimeni nimic pana acum ca au incalcat legea!

Prin DNA se aude ca atat seful de sectie a faptelor conexe celor de coruptie, Doru Tulus, cat si Laura Oprean - interimara pusa de Daniel Morar la sefia acestei institutii - s-ar avanta in depunerea candidaturilor daca CSM ar fi cel care ar realiza, peste lege desigur, cea de-a doua procedura pentru alegerea candidatilor la functiile de procuror general al Romaniei si cea de sef al DNA. Cica cei doi ar viza postul de sef DNA, intrucat la PICCJ se pare ca insusi Danile Morar va candida, pentru ca sansele de izbanda, in fata unui CSM aservit ar fi de suta la suta.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunțat că va adopta o nouă politică de tarife şi comisioane, în vederea stimulării creşterii volumelor de tranzacţionare, pe care o va supune deciziei acţionarilor societăţii în prima Adunare Generală Extraordinară din anul 2013.

„Consiliul Bursei va propune acţionarilor BVB o nouă politică de tarife şi comisioane, care are în vedere stimularea creşterii volumelor de tranzacţionare şi apropierea BVB de bursele din regiune din punct de vedere al politicii de preţuri, asigurând astfel aderarea la cele mai bune practici internaţionale”, a declarat preşedintele BVB, Lucian Anghel.

BVB a realizat un studiu cu participanţii la piaţă cu scopul de a evalua efectele ajustării tarifelor şi comisioanelor, astfel încât beneficiile colective să contrabalanseze eforturile suplimentare pe care le implică aplicarea noii politici asupra unor companii de brokeraj, scrie Mediafax.

„Propunerea de reaşezare a tarifelor şi comisioanelor BVB este în interesul general al pieţei de capital româneşti, urmărind atât o creştere a lichidităţii acesteia pe termen mediu şi lung, cât şi a bonificării participanţilor care au o activitate ridicată pe piaţă. În plus, noua politica de tarife şi comisioane va putea îmbunătăţi predictibilitatea veniturilor BVB, reducând volatilitatea acestora”, a adăugat directorul general al BVB, Victor Cionga.

Adoptarea noii politici de către acţionarii BVB ar putea conduce la scăderea graduală a comisionului de tranzacţionare, în special pentru acţiuni, în paralel cu creşterea volumului tranzacţionat la BVB.

Noua politica de tarife şi comisioane va urmări dezvoltarea sănătoasă pe termen mediu a pieţei de capital româneşti, iar o abordare pe termen mediu a acestor măsuri devine cu atât mai necesară cu cât contextul economic internaţional se prefigurează a fi volatil şi relativ greu predictibil.

Noile tarife vor fi făcute publice şi vor deveni efective după aprobarea lor în prima Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor BVB din anul 2013.

România este condusă, din 1989, de "o clică incompetentă de escroci foşti comunişti", apreciază editorialistul Rupert Wolfe-Murray, pe blogul ziarului Huffington Post, într-un material care are titlul: "A fost revoluţia din 1989 un fals?". "Problema este că mulţi români cred astăzi că revoluţia lor nu a fost una autentică. O numesc lovitură de stat - preluarea puterii de către o clică de comunişti, comandanţi militari şi agenţi KGB. Se simt trădaţi de revoluţie, mai ales că guvernele post-1989 nu au reuşit să îmbunătăţească situaţia economică, nici să scoată populaţia din mlaştina sărăciei", explică editorialistul Rupert Wolfe-Murray în Huffington Post. "Nu există niciun dubiu în mintea mea că schimbarea de regim din 1989 a fost o revoluţie - chiar dacă a fost înscenată, iar mulţimile au fost manipulate. Prezintă toate caracteristicile unei revoluţii clasice: schimbarea totală a sistemului politic, mulţimea furioasă, câteva zile de haos, confruntări armate între facţiuni şi între clica de oportunişti care se certau pe putere. Au înlăturat, aparent, un regim puternic care avea militari, agenţi secreţi şi informatori peste tot. Iar, acum, România are un sistem democratic, oricât de nesatisfăcător ar fi acesta", adaugă editorialistul. "Ceea ce pare să se întâmple în România este că aşa-numiţii intelectuali - cei mai mulţi educaţi în timpul comunismului - cred că au fost trădaţi de revoluţia din 1989, deoarece aceasta nu a adus prosperitate şi stabilitate (România a fost condusă din 1989 de o clică incompetentă de escroci foşti comunişti). De aceea, îşi vor banii înapoi şi cred că nu a fost o revoluţie autentică. La fel ca celor mai mulţi foşti comunişti, românilor le plac teoriile conspiraţiei, iar aceasta este cea mai bună: revoluţia din 1989 a fost organizată de lideri locali din umbră împreună cu serviciile de informaţii străine. Această explicaţie le permite românilor să dea vina pe alţii (pe conspiraţionişti, pe ruşi) pentru problemele lor, aproape la fel cum scoţienii le atribuie englezilor problemele lor. Cred că este ruşinos că românii nu sunt mândri de marea realizare din 1989", încheie Rupert Wolfe-Murray.

De ce Romanii vor sa iasa din UE !!

Ce scriu ziarele din Germania:
Frankfurter Allgemeine Zeitung (centru-dreapta): "Nu trebuie facuta decat o comparatie intre declaratiile lui Ponta de acasa si cele din strainatate pentru a vedea ca isi fondeaza cariera politica pe inselaciune. Reforma constitutionala pe care prim-ministrul a promis-o inaintea alegerilor ar subjuga Curtea Constitutionala in fata parlamentului si ar slabi ultimul bastion al statului de drept. Toate progresele facute in ultimii 8 ani ar fi anulate intr-o singura lovitura. Iar Romania s-ar intoarce unde era la inceputul anilor 1990, cand Frontul Salvarii Nationale a izolat tara si a creat calea catre putere pentru o noua clasa de oligarhi penali.

• Schimbarea in Romania nu este limitata doar la incalcarile statului de drept. Are consecinte geo-politice care se vad mai clar la Washington decat la Bruxelles-ul cu vedere proasta (referirea se face la comentariul lui Hillary Clinton). Victoria USL-ului, in randul careia domina voci pro-Rusia, antieuropene si anti-occident, reprezinta un risc serios pentru o regiune care deja se confrunta cu influenta crescanda a Moscovei. Dupa Grecia, Romania este acum a doua problema acuta pentru NATO si UE in Balcani".

Süddeutsche Zeitung (centru-stanga): "Basescu este principalul vinovat pentru faptul ca tara sa este impartita in doua tabere. Din acest punct de vedere, a esuat ca presedinte. In loc sa fie un exemplu de discretie si perspectiva si sa stabileasca standardele pentru o reforma democratica, Basescu prefera deceptia si jocul. Nepotismul este de asemenea intre slabiciunile sale.

• Pe de alta parte, oponentii sai, Ponta si Antonescu, reprezinta sistemul tranzitional vechi si putred, care inca nu este dispus sa se reformeze. Ofensiva lor parlamentara din primavara, incercarea de a prelua controlul zonelor de influenta, a lasat impresia ca cei doi au o intelegere pre-democratica a guvernarii.
• Romania este tara unei calitati democratice minime si mai are multi pasi de facut catre maturitate a societatii. Ponta & co. trebuie sa fie constienti de faptul ca restul Uniunii Europene va privi cu atentie. Iar Basescu trebuie sa fie constient ca escapadele sale nu isi vor mai gasi scuze in afara granitelor.

Die Tageszeitung (inclinat spre stanga): Esecul amar al sustinatorilor presedintelui Traian Basescu la alegerile parlamentare confirma inca o data cat de nemultumiti sunt romanii cu actualul sef al statului. Social-democratii au beneficiat cel mai mult de pe urma respingerii lui Basescu. Insa liderul lor, Victor Ponta, nu ar trebui sa sarbatoareasca prea curand. Victoria sa inseamna doar ca alegatorii au optat pentru raul cel mai mic.

• O constientizare amara s-a dezvoltat in randul alegatorilor romani, din care mai putin de 43% s-au prezentat la vot: niciuna dintre tabere nu este mai buna decat cealalta in ceea ce priveste coruptia, favorurile politice sau eforturile de a isi asigura supravietuirea. Ramane de vazut cum va arata viitorul guvern si cine il va conduce. Insa un lucru este clar: lupta pentru putere in executiv va continua. Acest lucru inseamna stagnare pentru o tara care are nevoie disperata de reforme."

Publicatia financiara Handelsblatt, un articol care contrazice ceea ce spun majoritatea expertilor financiari europeni: "Estul Europei se adanceste in intuneric zilele acestea. Restul continentului este prea des concentrat numai pe problemele datoriei Greciei sau altor tari. Trebuie sa fie o adevarata lovitura politica pentru o tara membra UE precum Ungaria sau Romania pentru ca acestea sa ajunga in ziare. Vecinii nostri din est sunt ei insisi partial responsabili pentru existenta lor in umbra - produc prea rar vesti bune. Insa exact vesti bune par sa vina de la alegerile parlamentare din Romania. Alegatorii romani au pus punct luptei pentru putere care a paralizat tara luni de zile. Cu aproape 60% din voturi, au acordat victoria taberei premierului Victor Ponta. Rivalul sau, presedintele Traian Basescu, a fost pedepsit.

• Ce i-a lipsit Romaniei pana acum este un guvern mai interesat de viitorul tarii decat de a-si asigura buna-starea proprie. Daca Ponta va putea umple acest gol nu este deloc un lucru sigur. Nu a aratat aproape deloc respect pentru statul de drept in lupta sa impotriva lui Basescu. Insa exista o oportunitate. Iar Europei i-ar prinde bine un boom in zona de sud-est."