
Se mai propune: limitarea duratei de exercitiu a profesiei la varsta de 70 de ani si conditiei cetateniei romane pentru accesul in profesie.
Forum de discutii referitoare la legislatie si alte subiecte de interes public in Romania - Afaceri Externe; Aparare Nationala si Civila, Activitati de Justitie; International Law and Alternative Dispute Resolution (ADR ); Arbitration, Mediation and Conciliation; Research and Development - human sciences and humanities; Business Consultants; Fonduri U.E.

Vineri, 9 septembrie: Comisia Europeană lansează Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării - Comisia Europeană va lansa Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării, o supra-reţea la nivel european ce include experţii în domeniu şi actorii locali implicaţi în combaterea mişcărilor de radicalizare violente. Reţeaua va permite membrilor să schimbe şi discute bunele practici în ceea ce priveşte identificarea şi găsirea de soluţii pentru mişcările de radicalizare şi recrutare ce duc la actele de terorism. În data de 22 noiembrie 2010, Comisia a adoptat “Strategia UE de Securitate Internă în Acţiune” (IP/10/1535 şi MEMO/10/598). Prevenirea radicalizării, ce poate duce la acte de terorism, a fost identificată ca prioritate şi a fost anunţată crearea unei Reţele de Conştientizare a Radicalizării la nivelul UE.
Nimeni nu mai are nicio indoiala ca Serviciul Roman de Informatii nu e capabil sa previna marile sifonari ale banului public pe linia achizitiilor publice, desi detine o logistica impresionanta, intreaga retea nationala de ascultari si a facut recrutari masive in sistemul judiciar, in special in marile parchete. Data fiind situatia de jaf national al banului public, in toate sectoarele de activitate, ne intrebam daca mai este oare acest serviciu in slujba cetatenilor? Bunoara am aflat cu stupoare ca dimensiunile acestui serviciu, care sfideaza normele europene in materie de interceptari, au depasit orice inchipuire, ajungand la cifra record de 40.000 de angajati. Numai vorbim de costurile interceptarilor si monitorizarilor... Spre comparatie, fostul Departament al Securitatii Statului avea doar vreo 15.000 de cadre, iar in prezent MAI are circa 55.000 de angajati. Daca tot nu sunt bani la buget, de ce oare nu se fac reduceri de personal si la ineficientul SRI?
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372/27.05.2011, a fost publicata Hotararea de Guvern nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (H.G. nr. 500/2011.)
Guvernul a aprobat miercuri, 17 august Memorandumul cu tema „Initiativa Ministerului Justitiei de constituire a unei fundatii avand ca obiectiv sustinerea si promovarea principiilor dreptului, a democratiei si a statului de drept.” Iata ce spune comunicatul MJ cu privire la aparitia acestei fundatii: ”In apropierea unui moment de mare insemnatate pentru situatia sociala si economica a Romaniei – intrarea in vigoarea a Noului Cod Civil – primele actiuni ale Fundatiei se vor centra pe promovarea noilor institutii de drept privat, in scopul sustinerii unei campanii energice de promovare in spatiul public a Codului Civil si de pregatire profesionala a sistemului juridic in vederea aplicarii noilor reglementari. "In cadrul Fundatiei vor fi elaborate strategii pe termen mediu si lung, precum si actiuni de informare sistematica si sustinuta a publicului larg asupra continutului normelor juridice si de educare in scopul aplicarii acestora.
Practicianul in insolventa stagiar va primi lunar o remuneratie cel putin egala cu salariul minim pe economie . Modificarile aduse statutului privind organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventa, precum si Codului de etica profesionala si disciplina a Practicienilor in insolventa, hotarate de Congresul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa in luna mai au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. Principalele modificari vizeaza remuneratia practicianului in insolventa stagiar, venitul minim pe care trebuie sa il incaseze un practician in insolventa pentru a avea un stagiar, dar si cuantumul taxelor ce trebuie platite fie pentru examenul de dobandire a calitatii de practician in insolventa, fie pentru cel de definitivat in aceasta profesie.
A.S.D.A - Se pune de cea mai mare asociatie profesionala a avocatilor, dupa modelul celor ale magistratilor. Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor (ASDA) e pe cale de infiintare la una din instantele Capitalei si isi propune sa devina o voce cu greutate a avocatilor, a caror drepturi sa fie aparate atat in raporturile cu instantele si parchetele, cat si in raporturile cu barourile si fiscul. Printre membrii fondatori ai ASDA se numara cunoscutii avocati Daniel Fenechiu si Mihnea Stoica (consilier in Baroul Bucuresti). Asociatia promite surprize frumoase incepand cu aceasta toamna. Deocamdata e vacanta judecatoreasca...
Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media UE, raportat la puterea de cumpărare, reiese dintr-un comunicat prezentat de Eurostat. Franţa are astfel cele mai mici tarife la electricitate din UE raportat la veniturile populaţiei, precedată de Finlanda (11,45 euro), Grecia (12,75 euro) şi Marea Britanie (14,32 euro). România este pe locul al şaptelea în UE în funcţie de preţurile la electricitate la paritatea puterii de cumpărare. Cele mai ridicate tarife la energie electrică astfel calculate sunt suportate de consumatorii casnici din Ungaria (25,7 euro), Slovacia (24,7 euro) şi Germania (23,2 euro). În termeni nominali, cele mai reduse preţuri la electricitate din UE au fost înregistrate în Bulgaria (8,3 euro per 100 kWh), Estonia (10 euro), Letonia şi România (circa 10,5 euro fiecare). La polul opus se regăsesc Danemarca (27,1 euro), Germania (24,4 euro), Cipru (20,2 euro) şi Belgia (19,7 euro). Francezii beneficiază şi în cazul gazelor de preţuri mai mici decât românii raportat la venituri, de 13,96 euro, deşi tariful nominal este de 15,98 euro pe gigajoule. Raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici preţuri la gaze din UE se regăsesc în Luxembourg (10,9 euro pe gigajoule), Marea Britanie (11,6 euro), Irlanda (12,7 euro) şi Franţa (circa 14 euro), iar cele mai ridicate în Bulgaria (26,9 euro), Ungaria (25,1 euro) şi Suedia (23,8 euro). După tarifele reale, cele mai scăzute tarife la gaze pentru consumatorii casnici au fost înregistrate în România (7,7 euro pe gigajoule), Estonia (11,1 euro), Letonia (11,3 euro) şi Marea Britanie (11,7 euro). La polul opus se regăsesc Suedia (30,3 euro), Danemarca (30,1 euro), Italia (21,9 euro) şi Olanda (19,8 euro).
În mesajul rostit cu ocazia Zilei Justiţiei, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă, a afirmat că solidaritatea îi obligă pe cei din sistem să reacţioneze "la criticile nemeritate, generale şi populiste la adresa justiţiei". "Recent, preşedintele ţării a acuzat in corpore judecătorii şi procurorii, Justiţia în general, de incompetenţă şi desfăşurare de activităţi politice, de arestări nelegale şi a făcut afirmaţii foarte grave, comparând magistraţii cu cerşetorii", a spus Dumbravă. El a respins afirmaţia conform căreia "răul cel mai mare al României este, azi, Justiţia". Pe acelaşi criteriu ca şi cel invocat în sprijinul afirmaţiei făcute de preşedintele Băsescu, cel al condamnărilor României la CEDO, Dumbravă afirmă că "răul cel mai mare e în altă parte". "Cu argumente ştiinţifice şi statistice, aşa cum de altfel sunt obişnuiţi magistraţii, aş putea spune că răul cel mai mare e în altă parte, dacă luăm ca şi criteriu hotărârile date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României. Aşadar, puterea legislativă - unde intră, bineînţeles, şi preşedintele României, ca autoritate publică, din moment ce acesta promulgă legile - este responsabilă de aceste hotărâri împotriva României în proporţie de 79 la sută, puterea judecătorească în proporţie de 72,08 la sută, puterea executivă în proporţie de 58,73 la sută, Ministerul Public în proporţie de 16,78 la sută iar Curtea Constituţională de 0,34 la sută", a spus Dumbravă în discursul său.
Avocatul Pompiliu Bota care a infiintat incepand cu anul 2004 barouri paralele in intreaga tara, a castigat definitiv procesul penal pe care l-a avut cu Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, condusa de avocatul Gheorghe Florea. Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a stabilit, prin sentinta penala definitiva, ca solutia de NUP a procurorilor data in cazul plangerii formulate de UNBR – Gheorghe Florea, impotriva UNBR – Pompiliu Bota este legala si ca nu poate fi vorba sub nicio forma de savarsirea infractiunilor de uzurpare de calitati oficiale ori de practicarea fara drept a profesiei de avocat sau inselaciune. Judecatoria Sectorului 1 a confirmat sustinerile procurorilor potrivit carora Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat “nu contine prevederi referitoare la desfiintarea vechilor structuri si infiintarea de noi structuri ale avocatilor, inclusiv problema patrimoniului, ci reglementeaza modul de organizare si exercitare a profesiei”. In schimb, in cazul structurilor lui Bota, instanta a retinut ca acestea “nu au caracter obscur, clandestin”, iar membrii lor nu se fac vinovati de savarsirea infractiunilor reclamate de UNBR – Gheorghe Florea. (sursa Lumea Justitiei)
Judecătoarea Mona Pivniceru, președinta Asociației Magistraților din România (AMR), a câștigat alegerile pentru ocuparea unui loc în Consiliul Superior al magistraturii (CSM), din partea magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Pivniceru a obţinut 49 de voturi, în timp ce contracandidata sa, Gabriela Bârsan, şefa Secţiei de Contencios Administrativ a Curţii Supreme a obţinut 47 de voturi din partea colegilor. Două voturi au fost declarate nule. Astazi au loc alegerile pentru ocuparea celor trei locuri lăsate libere în CSM, după ce Curtea Constituţională a invalidat mandatele obţinute de Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea.
In sfarsit, dupa o tergiversare de cinci luni, Senatul Romaniei ales, prin vot, pe cel de-al doilea reprezentant al societatii civile in CSM. Georgiana Iorgulescu, propusa si sustinuta de Asociatia Magistratilor din Romania, Centrul de Resurse Juridice si Asociatia Pro Democratia, a intrunit cel mai mare numar de voturi favorabile (59) dintre cei cinci candidati pentru functia amintita. Lider al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu a castigat la un 10 voturi distanta de candidatul Horia Maican, care fusese pana acum sustinut de PDL, pentru ca o parte din ”nucleul dur„ al partidului aflat la Putere a renuntat la sustinerea acestuia pe ultimii metri. Georgiana Iorgulescu a primit 59 de voturi pentru, 50 de voturi impotriva si trei abtineri.
Coaliția de guvernare susținută de Președintele Băsescu este cea care blochează în Senat desemnarea celui de-al doilea membru al societății civile în CSM . Declarațiile președintelui Băsescu reprezintă o nouă formă de imixtiune și presiune inacceptabile asupra Senatului României. Devine evidentă încercarea sa de a promova în CSM persoane apropiate actualei Puteri, iar amestecul brutal atât în treburile Legislativului, cât și în cele ale puterii judecătorești pun reale semne de întrebare în legătură cu adevăratele sale intenții. Insistența cu care reclamă în scris și în declarații publice punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale și absența suspectă a oricărei reacții la tergiversarea sistematică a aplicării deciziei și a modului inacceptabil și neconstituțional prin care Guvernul a modificat legea de funcționare și cvorumul CSM prin Ordonanță de Urgență sunt dovezi în plus în legătură cu faptul că șeful statului ar putea avea o agendă alternativă. În ceea ce privește desemnarea unuia din cei doi membri ai societății civile în CSM, acesta a fost validat de către plenul Senatului în data de 15 decembrie 2010, iar decizia de a-l reconfirma nu reprezintă decât punerea în aplicare a deciziei Curții Constituționale. Pe de altă parte, vreau să-i amintesc Președintelui că tocmai partidele din coaliția pe care o susține la guvernare blochează sistematic desemnarea celui de-al doilea reprezentant, de câteva luni de zile, atât în ședințele de Birou Permanent, cât și în cele de plen. (sursa cotidianul)
Executivul UE a anunţa planuri privind combaterea corupţiei, avertizând că va numi ţările membre care au eşuat în abordarea acestei probleme, care îi costă pe contribuabilii europeni circa 120 de miliarde pe an. Comisia Europeană a acuzat guvernele UE că nu iau destul de în serios fenomenul şi a spus că un raport care evaluează răspunsul fiecărui stat faţă de corupţie le va determina să ia măsuri. “Este clar că nu există destulă determinare în rândurile politicienilor şi a factorilor de decizie de a lupta cu această infracţiune”, a spus Cecilia Malmstrom, comisarul pentru afaceri externe. “Numind şi făcând de râs (ţările în cauză), vom obţine multe”, a adăugat Malmstrom.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat, marti, noua conducere a Institutului National al Magistraturii. Astfel, judecatoarea Octavia Spineanu Matei de la Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a devenit noul director al INM, fiind secondata de judecatoarea Ana-Maria Garofil, de la Tribunalul Bucuresti. Judecatoarea Octavia Spineanu Matei a propus, in proiectul sau pentru conducerea INM, introducerea unui examen scris, in cadrul celui oral, sau introducerea unei spete de rezolvat in cadrul testelor grila, pentru a putea verifica si abilitatea concurentilor de a scrie corect in limba romana. In ceea ce priveste intrarea in magistratura a celor care au 5 ani vechime in profesii juridice, noul director al Institutului a propus crearea unei baze cu subiecte comune pentru ambele categorii. La randul sau, judecatoarea Ana-Maria Garofil a propus infiintarea unui ghid de solutionare a testelor grila, precum si a unui set/culegere de subiecte “astfel incat sa se evite situatiile in care se pot strecura probleme de drept controversate sau un enunt insuficient de clar exprimat ori echivoc ori nivele diferite de dificultate de la o sesiune de admitere la alta”.