Contractul individual de munca

Incheierea contractului de munca intr-o forma benefica de ambele parti, avand in vedere viitorul muncii prestate, nu e un lucru simplu nici pentru angajator nici pentru salariati. Partile esentiale ale acestuia trebuie cunoscute, intelese si consimtite total la momentul semnarii. Legea nr. 40/2011 privind Codul muncii aduce unele precizari noi. Principalul obiect al contractului individual de munca consta in prestarea muncii de catre salariat si plata acestei munci de catre angajator. Majoritatea cazurilor de suspendare a contractului individual de munca au, de altfel, in vedere neexecutarea obiectului contractului de munca. Calitatea de salariat poate continua, contractul poate fi socotit inca in fiinta, vechimea in munca poate curge in continuare, dar daca obiectul contractului nu se executa, contractul este suspendat. De exemplu, in cazul grevei, al concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an, al absentelor nemotivate s.a.m.d. Se instituie obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa ca o cerinta ad validitatem (Legea nr 40/2011); contractul individual de munca cu durata determinata va putea fi incheiat pentru o perioada de pana la 36 de luni inclusiv (Legea nr 40/2011).

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a declarat, luni, la TVR, că, mai nou, există un alt mod de a se amâna judecarea dosarelor, contestându-se interceptările DNA. Totodată, Morar a reclamat faptul că judecătorii trimit automat la expertizare interceptările, iar oficialii Comisiei Europene - atunci când evaluaează justiţia română - se întreabă de ce se fac aceste expertize. "Pur şi simplu e libera lor apreciere (a judecătorilor-n.r.)", a afirmat Morar, potrivit căruia niciodată nu s-a demonstrat că Parchetul contraface o astfel de probă. "Mai nou nu îşi recunosc vocea (inculpaţii-n.r.), nu se mai recunosc în acele interceptări, iar din păcate judecătorii trimit aceste interceptări la expertize", a mai declarat Daniel Morar. Pocurorul şef a susţinut că, din punctul de vedere al DNA, se decide fără discernământ trimiterea la expertizare a interceptărilor, fără să se precizeze "ce anume se contestă, nu vor să vizualizeze casetele, imaginile". Sunt dosare cu 8.000 de interceptări, iar expertizarea acestora ar bloca activitatea INEC poate un an, a mai susţinut Morar.

La Inalta Curte de Casatie si Justitie colcaie coruptia

La Inalta Curte de Casatie si Justitie colcaie coruptia ; judecatorii Barsan si Pusoiu- invinuiti; trei judecatori sunt in cercetari prealabile; alti sase vor da declaratii de faptuitori. Judecatorul Gabriela Barsan, sefa Sectiei Contencios Adminsitrativ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie , si Iuliana Pusoiu , judecator la aceeasi sectie, sunt invinuite de procurorii anticoruptie ca au facut traffic de influenta pentru ca omul de afaceri Gabriel Chiriac sa castige procese. Omul de afaceri nu a fost gasit in Romania, el fiind localizat la Paris, unde domiciliaza cu familia. Alaturi de judecatoarele Gabriela Barsan si Iuluiana Pusoiu mai sunt cercetati prealabil pentru favorizarea infractorului judecatorii Corina Corbu si Nicolae Manigutiu de la Sectia Contencios, precum si un judecator de la Sectia penala; afaceristuul Chiriac este invinuit de cumparare de influenta, iar avocata acestuia, Claudia Gherbovan-Silinescu este acuzata de complicitate. De asemenea, mai sunt cercetati prealabil sase judecatori de la Sectia Contencios, spun surse judiciare, care s-ar fi pronuntat in favoarea llui Chiriac. Acest scandal zguduie temeliile Justitiei Romane deoarece survine dupa un altul in care fostul sef al sectiei civile de la Inalta Curte, Florin Costiniu, a fost trimis in judecata anul trecut, alaturi de senatorul PSD Catalin Voicu si de oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic. Atunci, prin senatorul Voicu si cu ajutorul lui Costiniu , afaceristii au facut traffic de influenta contra 260.000 de euro, pentru a castiga procese ce vizau licitatii tot la Sectia Contencios condusa de Barsan.

Comisia Europeană a adoptat, joi, noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, care prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în perioada următoare, informează un comunicat remis presei.
Liberalii din Parlamentul European spun că acest document este unul foarte important pentru viitorul ţării noastre. "Propunerea Executivului European este în mare parte favorabilă României, în măsura în care guvernul de la Bucureşti va fi capabil să respecte cerinţele impuse de Comisia Europeană. În următoarea perioadă de programare, ţara noastră va fi obligată să semneze un contract de parteneriat cu Comisia Europeană prin care se va angaja să îndeplinească obiective naţionale clare, în funcţie de priorităţile de dezvoltare şi investiţii, pentru perioada 2014-2020", a declarat coordonatoarea liberalilor în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Ramona Mănescu. Totuşi, adoptarea acestui pachet legislativ nu este o garanţie că, la un moment dat, Comisia Europeană nu-şi va putea suspenda fondurile, dacă România nu-şi respectă angajamentele.

Scandalul mediatorilor a ajuns la Comisia de Abuzuri a Camerei Deputatilor si pe masa ministrului Justitiei. Secretarul de stat Gabriel Tanasescu e acuzat ca a emis un ordin abuziv! UMB sesizeaza radierea ilegala, peste noapte, a peste 1500 de mediatori.

Problemele ridicate de UMB au ajuns pe masa ministrului Catalin Predoiu, prin intermediul unui memoriu transmis in data de 29.09.2011, dar si la Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputatilor. Cea mai grava sesizare tine de modul in care, recent, Consiliul de Mediere, a carui legalitate este pusa sub semnul intrebarii din cauza expirarii mandalului si a termenului prelungit, peste lege, de a organiza noi alegeri, a emis o hotarare prin care – conform anuntului UMB - peste 1500 de mediatori au fost radiati din Tabloul mediatorilor. Drept urmare, acetia nu vor avea dreptul de a alege si nici de a candida.

Convenţia matrimonială, care în limbajul obişnuit ar fi "contractul prenupţial", este prevăzută de noul Cod civil şi prin care, practic, părţile îşi separă bunurile. Contractul prenupţial nu se suprapune identic peste reglementarea convenţiei matrimoniale.

Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunităţii legale (care era singurul permis de lege până la intrarea în vigoare a noului Cod civil), se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale: practic părţile trec de la regimul comunităţii legale la regimul comunităţii convenţionale de bunuri sau se stabilesc să aleagă regimul separaţiei de bunuri. Convenţia matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu nulitatea absolută a actului.

Tribunalul Municipiului București, Secția a III-a civilă a judecat ieri dosarul 59.194/3/2011 prin care petentul, PDL, solicita înregistrarea modifiucărilor aduse statutului în urma Convenției din 14 mai a.c. Instanța a acceptat modificările aduse statutului și, drept, urmare, dacă în termen de 5 zile, nimeni (orice cetățean român sau instituție are dreptul) nu depune vreo contestație, noul statut va fi înscris în registrul partidelor politice. Decizia luată ieri de judecători pare la prima vedere corectă. Ea este însă viciată de o încălcare gravă a Legii partidelor politice de către Parchetul General. Conform legislației în vigoare, dacă un partid politic nu își înregistrează în termen de 30 de zile modificările aduse statutului, programului, conducerii, atunci Parchetul General trebuie să solicite Tribunalului București, radierea partidului în cauză. Deși au trecut, nu 30, ci peste 100 de zile de la expirarea termenului legal, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi nu a înaintat cererea de dizolvare. PDL a depus pe 5 septembrie !!! modificările l-a statut, deci aproximativ cu o întârziere de 112 zile. Judecătorii instanței care au avut pe rol dosarul 59.194/3/2011 ar fi putut, ținând cont de prevederile Legii partidelor politice și de întârzierea depunerii modificărilor aduse statutului să solicite un punct de vedere Parchetului General. Mai mult, o altă instanță a Secției III civile a judecat în zilele de 8 și 9 septembrie a.c. dosarul 48.885/3/2011, înregistrat pe 20 iunie la Tribunalul București, prin care o persoană fizică Viorel Ringhilescu cerea dizolvarea PDL. Instanța a respins atunci acțiunea ca fiind neîntemeiată, considerându-se că Ringhilescu nu are calitate procesuală în speță. Judecătorii au procedat corect, într-adevăr, într-un astfel de caz, doar Parchetul General are calitate procesuală, dar procurorul de ședință nu a avut vreo intervenție în acest sens, deși legea îi permitea. Tocmai ținândcont de elemente mai sus arătate, istanța ar fi fost îndriduită ca vineri să amâne dosarul 59.194/3/2011 și să solicite punctul de vedere al Parchetului General. Nu a făcut-o și din această cauză putem spune că decizia este una viciată. Sau, se adeverește ceea ce liderii PDL, Emil Boc și Ioan Oltean au afirmat public de mai multe ori: prevederile și termenii de decădere din Legea partidelor politice au „caracter de recomandare". Ceea ce pare corect, dacă ținem cont despre modul în care guvernanții respectă litera legii.

Ministerul Justitiei a publicat pe site-ul institutiei o propunere de modificare a legislatiei privind activitatea notarilor publici si a activitatii notariale. Actul normativ supus dezbaterii publice de minister reglementeaza situatiile de incompatibilitate in cazul notarilor publici. Ministerul a reglementat si raspunderea disciplinara a notarilor publici, astfel ca notarii care incalca normele profesiei pot fi trasi la raspundere. Vezi in text ce alte modificari propune MJ in activitatea notarilor publici.

Se mai propune: limitarea duratei de exercitiu a profesiei la varsta de 70 de ani si conditiei cetateniei romane pentru accesul in profesie.

Vineri, 9 septembrie: Comisia Europeană lansează Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării - Comisia Europeană va lansa Reţeaua de Conştientizare a Radicalizării, o supra-reţea la nivel european ce include experţii în domeniu şi actorii locali implicaţi în combaterea mişcărilor de radicalizare violente. Reţeaua va permite membrilor să schimbe şi discute bunele practici în ceea ce priveşte identificarea şi găsirea de soluţii pentru mişcările de radicalizare şi recrutare ce duc la actele de terorism. În data de 22 noiembrie 2010, Comisia a adoptat “Strategia UE de Securitate Internă în Acţiune” (IP/10/1535 şi MEMO/10/598). Prevenirea radicalizării, ce poate duce la acte de terorism, a fost identificată ca prioritate şi a fost anunţată crearea unei Reţele de Conştientizare a Radicalizării la nivelul UE.

Eveniment:
O reuniune oficială de inaugurare a Reţelei de Conştientizare a Radicalizării va avea loc la Bruxelles, în data de 9 septembrie. În aceeaşi zi, comisarul european Cecilia Malmström va fi prezentă în sala de presă pentru a face un anunţ pe subiect, la orele 12.00 (clădirea Berlaymont).

Nimeni nu mai are nicio indoiala ca Serviciul Roman de Informatii nu e capabil sa previna marile sifonari ale banului public pe linia achizitiilor publice, desi detine o logistica impresionanta, intreaga retea nationala de ascultari si a facut recrutari masive in sistemul judiciar, in special in marile parchete. Data fiind situatia de jaf national al banului public, in toate sectoarele de activitate, ne intrebam daca mai este oare acest serviciu in slujba cetatenilor? Bunoara am aflat cu stupoare ca dimensiunile acestui serviciu, care sfideaza normele europene in materie de interceptari, au depasit orice inchipuire, ajungand la cifra record de 40.000 de angajati. Numai vorbim de costurile interceptarilor si monitorizarilor... Spre comparatie, fostul Departament al Securitatii Statului avea doar vreo 15.000 de cadre, iar in prezent MAI are circa 55.000 de angajati. Daca tot nu sunt bani la buget, de ce oare nu se fac reduceri de personal si la ineficientul SRI?

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372/27.05.2011, a fost publicata Hotararea de Guvern nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (H.G. nr. 500/2011.)
Legaturile cu alte acte normative ale Hotararea de Guvern nr. 500/2011 sunt urmatoarele:

- Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii

- Incepand cu 1 august 2011, H.G. nr. 500/2011 abroga H.G. nr. 161/2006

H.G. nr. 500/2011, intra in vigoare de la 1 August si aduce o serie de modificari importante in reglementarea registrului de evidenta al salariatilor ("Registrul") si a dosarului de personal.
Se introduc prevederi exprese privind obligatia de respectare a Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare.

Se instituie atat posibilitatea autoritatilor si institutiilor publice de a accesa date din Registru, cat si posibilitatea ITM de a accesa la bazele de date detinute de autoritati si institutii publice, in scopul combaterii muncii nedeclarate materializata prin neinregistrarea contractelor individuale de munca in Registru.

Initiativa de sifonat banii -STATUL MAFIOT

Guvernul a aprobat miercuri, 17 august Memorandumul cu tema „Initiativa Ministerului Justitiei de constituire a unei fundatii avand ca obiectiv sustinerea si promovarea principiilor dreptului, a democratiei si a statului de drept.” Iata ce spune comunicatul MJ cu privire la aparitia acestei fundatii: ”In apropierea unui moment de mare insemnatate pentru situatia sociala si economica a Romaniei – intrarea in vigoarea a Noului Cod Civil – primele actiuni ale Fundatiei se vor centra pe promovarea noilor institutii de drept privat, in scopul sustinerii unei campanii energice de promovare in spatiul public a Codului Civil si de pregatire profesionala a sistemului juridic in vederea aplicarii noilor reglementari. "In cadrul Fundatiei vor fi elaborate strategii pe termen mediu si lung, precum si actiuni de informare sistematica si sustinuta a publicului larg asupra continutului normelor juridice si de educare in scopul aplicarii acestora.

Practicianul in insolventa stagiar va primi lunar o remuneratie cel putin egala cu salariul minim pe economie . Modificarile aduse statutului privind organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventa, precum si Codului de etica profesionala si disciplina a Practicienilor in insolventa, hotarate de Congresul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa in luna mai au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. Principalele modificari vizeaza remuneratia practicianului in insolventa stagiar, venitul minim pe care trebuie sa il incaseze un practician in insolventa pentru a avea un stagiar, dar si cuantumul taxelor ce trebuie platite fie pentru examenul de dobandire a calitatii de practician in insolventa, fie pentru cel de definitivat in aceasta profesie.

A.S.D.A - Se pune de cea mai mare asociatie profesionala a avocatilor, dupa modelul celor ale magistratilor. Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor (ASDA) e pe cale de infiintare la una din instantele Capitalei si isi propune sa devina o voce cu greutate a avocatilor, a caror drepturi sa fie aparate atat in raporturile cu instantele si parchetele, cat si in raporturile cu barourile si fiscul. Printre membrii fondatori ai ASDA se numara cunoscutii avocati Daniel Fenechiu si Mihnea Stoica (consilier in Baroul Bucuresti). Asociatia promite surprize frumoase incepand cu aceasta toamna. Deocamdata e vacanta judecatoreasca...

Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media UE, raportat la puterea de cumpărare, reiese dintr-un comunicat prezentat de Eurostat. Franţa are astfel cele mai mici tarife la electricitate din UE raportat la veniturile populaţiei, precedată de Finlanda (11,45 euro), Grecia (12,75 euro) şi Marea Britanie (14,32 euro). România este pe locul al şaptelea în UE în funcţie de preţurile la electricitate la paritatea puterii de cumpărare. Cele mai ridicate tarife la energie electrică astfel calculate sunt suportate de consumatorii casnici din Ungaria (25,7 euro), Slovacia (24,7 euro) şi Germania (23,2 euro). În termeni nominali, cele mai reduse preţuri la electricitate din UE au fost înregistrate în Bulgaria (8,3 euro per 100 kWh), Estonia (10 euro), Letonia şi România (circa 10,5 euro fiecare). La polul opus se regăsesc Danemarca (27,1 euro), Germania (24,4 euro), Cipru (20,2 euro) şi Belgia (19,7 euro). Francezii beneficiază şi în cazul gazelor de preţuri mai mici decât românii raportat la venituri, de 13,96 euro, deşi tariful nominal este de 15,98 euro pe gigajoule. Raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici preţuri la gaze din UE se regăsesc în Luxembourg (10,9 euro pe gigajoule), Marea Britanie (11,6 euro), Irlanda (12,7 euro) şi Franţa (circa 14 euro), iar cele mai ridicate în Bulgaria (26,9 euro), Ungaria (25,1 euro) şi Suedia (23,8 euro). După tarifele reale, cele mai scăzute tarife la gaze pentru consumatorii casnici au fost înregistrate în România (7,7 euro pe gigajoule), Estonia (11,1 euro), Letonia (11,3 euro) şi Marea Britanie (11,7 euro). La polul opus se regăsesc Suedia (30,3 euro), Danemarca (30,1 euro), Italia (21,9 euro) şi Olanda (19,8 euro).