Sunday, October 20, 2013

UE se leagă de Ucraina prin nordul României

Raţiunea modificării pare a fi dezinteresul Comisiei Europene de a se conecta cu Republica Moldova şi dorinţa realizării unei legături cu Ucraina nu prin România, ci prin Ungaria, la nord de România. Harta întregii reţele la nivel european nu prevede conexiune cu Republica Moldova.

Modificările par paradoxale cel puţin luând în consideraţie declaraţiile făcute de ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, chiar pe parcursul intâlnirii inter-ministeriale desfăşurate la Tallinn. ”Susţin crearea unor reţele de infrastructură inteligente, durabile şi pe deplin interconectate nu numai pe teritoriul Uniunii Europene, ci şi în legătură cu statele învecinate”, a spus aceasta. Ministrul Transporturilor nu a putut fi contactat ieri pentru precizări.

Pe lângă legăturile Constanţa-Bucureşti-Braşov-Timişoara-Arad şi Timişoara-Craiova, noua reţea mai prevede şi o conexiune a Bucureştiului la Dunăre.

Comisia Europeană a desenat nouă coridoare de transport pan-europene pe baza reţelei principale TEN-T care vor fi dezvoltate cu precădere în viitor. Aceste coridoare TEN-T, nu trebuie confundate cu celelalte coridoare de transport din Europa Centrală şi de Est, caz în care România este traversată de două dintre acestea (coridoarele IV şi IX).

În cazul noii politici TEN-T, România este inclusă în două din cele nouă coridoare europene, anume Rhin-Dunăre şi Orient/estul Mediteranei.

De ce e importantă reţeaua TEN-T

Finanţarea ”noii politici în domeniul infrastructurii”, anunţată zilele trecute la Tallinn de către Siim Kallas, vicepreşedintele CE, se va face cu ajutorul instrumentului ”Europe Connecting Facility”. Acesta este alimentat cu 26 miliarde euro de către CE, pe partea de transporturi. Dacă vechea reţea TEN-T părea a fi fost realizată cu generozitate, având o extindere mare, noua reţea pare a fi fost proiectată mai degrabă pe principii funcţionale.

Astfel s-a dat atenţie ştrangulărilor de trafic la nivelul coridoarelor europene şi completării segmentelor lipsă. Fiecare coridor presupune folosirea mai multor tipuri de transport pentru realizarea caracterului multi-modal al proiectului şi va traversa un număr minim de ţări. Cele nouă coridoare ce conţin 94 de noduri rutiere, feroviare, navale, 38 de aeroporturi-cheie, 15.000 de kilometri de cale ferată de înaltă viteză şi 35 proiecte de fronitieră. Coridoarele TEN-T vor trebui definitivate până în 2030, în timp ce reţeaua auxiliară va trebui terminată până în 2050. Cei 26 de miliarde de euro vor funcţiona ca un capital de pornire pentru statele membre. Finanţarea CE va trebui dublată de resurse proprii ale celor 28 de state membre.

Wednesday, October 09, 2013

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat miercuri seară la TVR că revocarea procurorului Lucian Papici de la conducerea secţiei I a DNA a creat o „vulnerabilitate” în cadrul Direcţiei. Kovesi a mai precizat că i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să o propună pe Mariana Alexandru pentru postul de şef al secţiei I, iar pe Lucian Papici în funcţia de adjunct, astfel realizându-se o rocadă între cei doi.
”Înlocuirea procurorului Papici a creat o vulnerabilitate în cadrul DNA. Nu a fost cerută recomandarea mea pentru delegarea celor doi noi şefi la secţia 1. De la înfiinţarea DNA nu s-au delegat şefi fără consultarea procurorului-şef al DNA. Domnul Niţu m-a sunat şi mi-a spus că a revocat delegarea lui Papici, fără să mă consulte. A spus că e decizia pe care şi-o asumă. Nu ni s-a explicat de ce li s-a încetat delegarea celor doi procurori”, a declarat Kovesi la TVR
Procurorul-şef al DNA a explicat că a solicitat de la bun început ca pentru funcţia de şef al secţiei I a DNA, ministrul Cazanciuc să o propună pe Mariana Alexandru, iar pe Lucian Papici pentru funcţia de adjunct.
”Pot să vă spun că am făcut o recomandare scrisă către Ministrul Justiţiei pentru procurorii Mariana Alexandru şi Lucian Papici. Legea de organizare judecătorească spune că se face în interesul serviciului adică a DNA. Cine poate face o evaluare mai bună decât şeful DNA. Legalitatea acestui ordin poate fi constatată de o instanţă de judecată sau de CSM. I-am spus ministrului Justiţiei că s-a creat o vulnerabilitate la DNA nu din cauza numelor propuse, ci din modul în care s-a realizat. Nu poţi să înlocuieşti un om de pe funcţie fără o explicaţie la opt zile după ce i-a prelungit delegarea”, a declarat Kovesi.
Şeful DNA a precizat că există o lipsă de încredere a procurorilor DNA în cei doi procurori, Iulian Bendeac şi Viorel Cerbu, delegaţi şi propuşi pentru conducerea secţiei I