Thursday, December 18, 2014


Justitia  Europeana i-a reamintit joi Marii Britanii necesitatea de a respecta regulile de libera circulatie in cadrul Uniunii Europene, apreciind ca sistemul de vize britanic pentru membrii familiei este ilegal, relateaza agentiile internationale de presa, citate de Agerpres. Libera circulatie reprezinta unul dintre "merele discordiei" la ora actuala dintre Londra si Bruxelles, in conditiile in care guvernul britanic nu ezita sa isi afiseze determinarea de a stavili afluxul de imigranti de pe teritoriul UE catre Marea Britanie.  Curtea Europeana de Justitie i-a dat dreptate unei cetatene columbiene, care traia in Spania cu sotul sau - care avea dubla cetatenie britanica si irlandeza - fiind detinatoarea unui "permis de sedere pentru membri ai familiei unui cetatean din Uniunea Europeana" eliberat de autoritatile iberice.  Femeia a contestat in 2012 dispozitiile britanice in materie de imigratie ce impuneau titularului unui astfel de permis, care dorea sa poata calatori in Marea Britanie, sa "solicite un permis de intrare valabil pentru o durata de sase luni". Un permis ce putea fi reinnoit "cu conditia ca titularul sa se deplaseze personal la misiunea diplomatica a Marii Britanii", a subliniat Curtea intr-un comunicat.  "Directiva cu privire la libera circulatie a cetatenilor Uniunii nu admite masuri care sa impiedice, cu un scop de prevenire generala, membrii familiei sa intre fara viza pe teritoriul unui stat membru", a estimat Curtea.  Statele membre nu pot adopta masuri "care sa vizeze refuzarea, anularea sau retragerea unui drept conferit" prin directiva "decat in urma unei examinari individuale a fiecarui caz". "Drept urmare, autoritatile nationale sunt obligate sa recunoasca un permis de sedere emis (...) de un alt stat membru in vederea intrarii fara viza pe teritoriul sau, atat timp cat autenticitatea respectivului permis si exactitatea datelor sale nu sunt puse la indoiala de elemente concrete", conform aceleiasi surse.

Thursday, December 11, 2014


Curtea Constituţională a decis în 13 noiembrie, cu unanimitate de voturi, că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.  "Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea a constatat că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică", arată Curtea Constituţională (CC) în motivarea deciziei.  Judecătorii constituţionali subliniază că preşedintele răspunde, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice. Excepţia de neconstituţionalitate soluţionată de CC a vizat dispoziţiile articolului 312 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană".  "Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente şi în cazul urmăririi penale declanşate împotriva persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situaţie de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituţie referitor la imunitatea Preşedintelui României", potrivit deciziei CC. In critica de neconstituţionalitate au fost invocate prevederile constituţionale din articolul 1 alineatul 5 - care consacră principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor, articolul 16, alineatele 1 şi 2 - privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, articolul 84, alineatul 2, coroborat cu articolul 72, alineatul 1 - referitor la imunitatea Preşedintelui României şi articolul 142 alineatul 1 - privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei.  Decizia Plenului CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanţei care a sesizat Curtea, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  In 20 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful statului.
Ulterior, în 24 iulie, ICCJ a respins, ca inadmisibila, plângerea formulata de Gabriela Firea referitoare la decizia procurorilor de suspendare a urmăririi penale a preşedintelui, din motive de imunitate. Decizia instanţei supreme, pronunţată în cameră de consiliu, este definitivă.
Plângerea de la ICCJ a fost depusă în 28 mai, de avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaş, după ce Parchetul instanţei supreme a decis suspendarea anchetării preşedintelui Traian Băsescu "pentru calomnie". Avocatul a arătat în cerere că imunitatea preşedintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.
Parchetul ICCJ anunţa, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.  Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că "preşedintele României se bucură de imunitate".  Scandalul Băsescu - Firea a început după ce preşedintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este "o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist". "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a spus şeful statului.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este "o şantajistă de profesie".  "Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix", a spus Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe "senatoarea şantajistă" Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.
Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest "act flagrant de intimidare a unui senator".
Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, "un mesaj fără niciun echivoc" legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.  "Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!", scria Gabriela Firea, pe Facebook.  Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea "mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului".
Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele preşedintelui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. In plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva preşedintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme. Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu. (mediafax)

Saturday, December 06, 2014

Sesizati de Judecatoria Satu-Mare – Sectia penala, magistratii Curtii Constitutionale (CCR) au analizat, joi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolelor 211-217 din Codul de procedura penala, respectiv cele care reglementeaza masurile preventive ale controlului judiciar si ale controlului judiciar pe cautiune.  Curtea Constitutionala a romaniei 350x216 CCR a hotarat: masura controlului judiciar, neconstitutionala. Decizia e definitiva!  La finele deliberarilor in aceasta privinta, magistratii CCR au hotarat ca prevederile acestor articole sunt neconstitutionale si, dupa cum se mentioneaza intr-un comunicat al institutiei, au admis, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate invocata. Totul pe motiv ca “incalca art.53 din Constitutie referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale cu raportare la libertatea individuala (art.23), la libera circulatie (art.25) si la viata intima, familiala si privata (art.26)”.   Mai precis, judecatorii Curtii Constitutionale mentioneaza faptul ca nu se prevede durata pentru care pot fi dispuse cele doua masuri preventive prevazute de noul Cod de procedura penala. “Prin urmare, Curtea a retinut ca normele de procedura penala care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune masurile preventive ale controlului judiciar si ale controlului judiciar pe cautiune pentru perioade nelimitate contravin exigentelor art.53 din Constitutie“, se mai precizeaza in comunicatul CCR.   Decizia Curtii Constitutionale este definitive.

Wednesday, December 03, 2014


Incălcarea legii, prin derogări date de pe o zi pe alta, a ajuns un obicei al Ministerului de Finanţe. - Rectificarea bugetară anunţată pentru decembrie are ca scop alocarea a 2,3 miliarde lei pentru plata titlurilor executorii obţinute în instanţă de angajaţii bugetari. Din datoriile totale faţă de propriii salariaţi, de 9,1 miliarde lei, statul a plătit 1,2 miliarde lei în 2012 şi în 2013 şi a planificat alte 2,3 miliarde lei pentru 2014. După ce a tăiat masiv de la investiţii şi fonduri europene, decizii reflectate deja de cele două rectificări din iulie, respectiv septembrie, guvernul se laudă care are resurse financiare şi vrea să achite anticipat o parte din datoriile pentru 2015. În spatele acestei decizii se află, însă, teama guvernului că anul viitor deficitul va fi la un nivel cel puţin dublu faţă de ţinta de 1,4% din PIB din cauza angajamentelor mari, luate în campania electorală.   Obligaţiile faţă de salariaţi au fost eşalonate până în 2016. Indiferent când, trebuie achitate, fiind decizii ale instanţelor de judecată. În aceste condiţii, plata în avans ar putea fi binevenită. Însă modalitatea la care recurge Ministerul de Finanţe - de a face o rectificare de buget în ultima lună a anului - încalcă legile în vigoare şi demonstrează că programarea bugetară a avut deficienţe. Cheltuielile au fost ţinute foarte strâns cu preţul renunţării la investiţii publice, cum sunt autostrăzile. Astfel, a apărut un excedent bugetar la 10 luni care este folosit acum ca justificare pentru plata în avans a drepturilor salariale.  Potrivit Legii 500/2000 privind finanţele publice, art 6 alin 1, nu sunt permise rectificări de buget după data de 30 noimebrie. Conform legii 69/2010, art 15, alin 2, se pot face cel mult două rectificări de buget pe an. Prin urmare, deşi consideră că ambele acte au adus „un plus de rigoare şi prudenţă privind conduita politicii bugetare asigurând rezultate bune în derularea execuţiilor bugetare”, Finanţele îşi dau derogare de la ambele legi invocând „riscul necorelării planificării bugetare cu execuţia bugetară” şi „riscul acumulării de sume din ce în ce mai mari prevăzute în titluri devenite executorii”.Modificările legislative peste noapte au devenit o regulă în finanţele României. Atât Codul Fiscal, cât şi legile bugetare sunt un teritoriu imprevizibil. Zeci de schimbări de taxe şi impozite sunt făcute prin ordonanţe de urgenţă. Climatul instabil creează tensiune pentru plătitorii de taxe. Deşi închiderea anului este foarte aproape, iar bugetele companiilor sunt aproape gata, necunoscuta taxelor ar putea da peste cap toate calculele.  Între timp, Ministerul de Finanţe continuă tradiţia derogărilor, excepţiilor şi improvizaţiei legislative, dovedind o lipsă cronică de planificare realistă. Cea mai recentă propunere este rectificarea bugetului din 2014, pentru a treia oară în acest an, în timp ce bugetul pentru 2015 este în aşteptare, implicit nivelul şi structura taxelor şi a impozitelor pentru anul viitor. Legea bugetară este actul fundamental al guvernării. De aceea este nevoie de claritate şi predictibilitate. Ambele sunt asumate în legislaţia care guvernează politica fiscal-bugetară, dar, din păcate, rămân pe hârtie.
 
 

Sunday, November 30, 2014

Presedintele ales Klaus Iohannis a postat, sambata, pe Facebook, un mesaj in care se refera la votul din diaspora, mentionand ca asteapta "cu maxim interes" ca Parchetul sa-si respecte obligatiile constitutionale de a apara drepturile cetatenilor si asteapta "cat mai curand" rezultatul investigatiei, potrivit Mediafax. "Dupa aproape doua saptamani de la votul istoric din 16 noiembrie, astfel de imagini imi trezesc sentimente contradictorii. Pe de o parte, sunt si astazi miscat de uimitorul val al schimbarii la care romanii din Diaspora au contribuit din plin. Pe de alta parte, sunt revoltat ca cei care i-au impiedicat pe romani sa-si exercite un drept fundamental sunt inca in functii", se arata in mesajul de pe Facebook al lui Klaus Iohannis, alaturat fiind postate o fotografie din ziua votului in diaspora, precum si un filmulet realizat la o sectie de votare din Londra.
"De asemenea, astept cu maxim interes ca Parchetul Curtii Supreme sa-si respecte obligatiile constitutionale de a apara drepturile si libertatile cetatenilor si, in consecinta, astept cat mai curand rezultatul investigatiei privind impiedicarea exercitarii drepturilor electorale de catre romanii din Diaspora", continua Iohannis.   Potrivit presedintelui ales, "Romania normala nu este doar despre viitor, ci si despre trecut, despre cum cei care au incercat sa abata societatea noastra pe drumuri atat de gresite sunt trasi la raspundere".  Procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a anuntat, in 20 noiembrie, ca dupa turul 1 al alegerilor prezidentiale a fost deschis un dosar in care a inceput urmarirea penala in rem, respectiv fata de fapta de incalcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.
"S-a inceput urmarirea penala cu privire la fapta si s-au solicitat relatii la alte autoritati. Ancheta se va desfasura in continuare (...) cu privire la fapta de impiedicare a exercitarii dreptului la vot, prevazut de articolul 385 din Codul penal", a spus Nitu, inainte de sedinta plenului CSM.
Conform Codului penal, impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Nitu a precizat ca dosarul este instrumentat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si ca, referitor la problemele de la votul din diaspora, au fost primite multe sesizari.

Wednesday, October 29, 2014

Ungaria, stat vecin României, a încercat să elimine integral acciza la palincă, dar a fost acţionată în judecată de Comisia Europeană.
Codul Fiscal al României prevede ca pentru ţuică şi rachiu din fructe, realizate în propria gospodărie şi destinate consumului propriu, producătorii să plătească o acciză de 1.000 de euro la hectolitru de alcool pur. În primăvara acestui an, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins un proiect prin care producerea băuturilor tradiţionale româneşti pentru consumul propriu, precum palinca, ţuica, horinca, rachiul de drojdie de vin, într-o cantitate maximă pe gospodărie de 100 de litri cu 100% concentraţie alcoolică era exceptată de la plata accizelor. Potrivit iniţiativei legislative, Codul Fiscal ar fi modificat astfel încât palinca, ţuica, horinca, turţul, coniacul, rachiul de drojdie de vin, cel de tescovină şi cel de fructe să fie exceptate de la plata accizelor dacă ar fi fost produse pentru consumul propriu al gospodăriilor individuale în limita unei cantităţi de cel mult 100 litri de produs/gospodărie individuală, cu o concentraţie alcoolică de 100% în volum sau în cantitate de 200 litri de distilat din fructe la 50 de grade. Iniţiativa este propusă de un grup de parlamentari PDL, UDMR, FC şi PSD, printre care se numără Roberta Anastase, Lucian Bode, Claudia Boghicevici, Gheorghe Ialomiţianu, Mircea Man, Ioan Oltean, Cezar Preda şi Gheorghe Udriște, precum şi Laszlo Borbely, Cseke Attila, Marton Arpad, Mate Andras-Levente.
Decizia finală legată de această iniţiativă aparţine Camerei Deputaţilor. La începutul anului trecut, Comisia Europeană a decis să deschidă un proces împotriva Ungariei la Curtea Europeană de Justiţie, după ce Budapesta nu s-a conformat unei cereri a CE privind renunţarea la scutirea de accize pentru băuturile distilate din fructe (palinca) produse de populaţie pentru consum propriu.
Ungaria scutise integral de la plata accizelor palinca produsă pentru consum propriu în limita a 50 de litri pe an.
Accizele pentru alcool sunt reglementate la nivelul UE pentru a evita perturbări ale concurenţei pe piaţa internă, Ungaria putând acorda o scutire de numai 50% din acciza normală pentru palinca produsă pntru consum propriu, în limita a 50 de litri anual, a transmis Comisia. În luna mai, Ponta anunţa că Guvernul a redactat materialele către Comisia Europeană pentru a primi acordul să elimine acciza la palinca produsă de către persoanele fizice, arătând că a mai fost făcută o astfel de cerere, dar nu a fost făcută "bine". În luna aprilie, comisarul UE pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a venit la Bucureşti pentru a avea un dialog cu cetăţenii români, care au dorit să afle de la el şi de ce UE le pune acciza la ţuică, Cioloş spunând însă că acciza pentru ţuică este definită printr-o legislaţie naţională, şi nu europeană.
"Există nişte principii europene vizavi de accizarea băuturilor alcoolice, dar există posibilitatea pentru produse şi băuturi alcoolice tradiţionale aplicării unor excepţii definite de legislaţia naţională (...) Toată decizia privind taxarea şi impozitarea se ia la nivel naţional, nu este politică europeană", a spus comisarul. De altfel, acesta s-a plâns de faptul că politicienii dau vina pe UE pentru anumite lucruri.
"E clasică deja atitudinea - atunci când e un rezultat pozitiv decis la Bruxelles - politicienilor acasă 'uite, am fost la Bruxelles, m-am bătut pentru ţara mea şi am obţinut cutare lucru' (...) Pe de altă parte, atunci când, tot datorită deciziilor comunitare, deci a tuturor şefilor de stat, de guvern, a miniştrilor sau a Parlamentului, un stat membru sau altul e penalizat pentru că nu a ţinut cont de anumite principii sau de anumite decizii luate colectiv, atunci cei de acasă spun 'Bruxelles ne impune, iar nu ne lasă să ne facem micii, ne impunem să vindem terenurile la străini', fără să prezinte detaliile, de unde vine decizia, cum ar fi putut evitată", a explicat Cioloş.(mediafax.ro)

Sunday, October 26, 2014

Andrei Muraru, membru titular al Consiliului de Administratie al SRTV, acuza ca la postul public de televiziune "se intampla lucruri ciudate", cu o saptamana inaintea primului tur al alegerilor prezidentiale, ce ridica suspiciuni cu privire la autonomiei si independentei editoriale a televiziunii publice. Intr-un comunicat de presa transmis duminica, Andrei Muraru prezinta drept exemple desfasurarea unei editii speciale a emisiuni "Viata Satului" - in care a fost invitat premierul Victor Ponta -  pe care o descrie drept "o mostra de manipulare", cu intrebari ridicate la fileu si teme aranjate, si faptul ca exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie ar urma sa ajunga la o firma de sondare apropiata PSD.

"Candidatul PSD la aceste alegeri prezidentiale, domnul Victor Ponta, nu a gasit de cuviinta sa participe la nici o dezbatere electorala organizata de TVR, dar asta nu l-a facut sa refuze 'invitatia' la o 'editie speciala' a emisiunii 'Viata Satului', astazi, 26 octombrie 2014, chiar de Ziua Recoltei. Probabil, a recoltei electorale, deducem noi, intrucat emisiunea a fost atat de 'speciala' incat publicitatea electorala a fost banal mascata sub o discutie despre banii agricultorilor", sustine Andrei Muraru.

Potrivit reprezentantului CA al SRTV, "emisiunea a fost o mostra de manipulare", cu "intrebarile ridicate la fileu, temele aranjate si subiectele probabil dinainte negociate au avut darul de a adanci suspiciunile ca TVR este controlata de partidul de guvernamant nu doar prin deciziile majoritatii membrilor Consiliului de Administratie, dar chiar prin unii angajati aflati in posturi de conducere".

Cel de al doilea eveniment notat de Andrei Muraru este cazul exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie. Acesta povesteste ca "initial, SRTV a decis organizarea unei licitatii cu valoare estimata, licitatie electronica la care nu s-a prezentat nici un competitor pana la termenul-limita (21.10.2014). Asadar, pentru ca 'timpul nu mai permite repetarea procedurii de cerere de oferte', Consiliului de Administratie i se propune aprobarea unei negocieri directe fara publicarea prealabila a unui anunt de participare",

Andrei Muraru sustine ca au existat zvonuri ca o noua licitatie ar urma sa fie castigata de o firma apropiata PSD: "Gurile rele, dar cunoscatoare ale tertipurilor licitatiilor publice, dadeau ca sigura aceasta repetare a licitatiei, care ar urma sa fie castigata de o firma de sondare apropiata PSD."
 
La TVR se intampla lucruri ciudate: Victor Ponta - "erou" la emisiunea "Viata satului", cu o saptamana inainte de alegeri / Exit poll-ul de la TVR ar urma sa ajunga la o firma de sondare a PSD

Cu o saptamana inainte de primul tur al alegerilor prezidentiale, la televiziunea publica se intampla lucruri ciudate. Aceste evenimente stranii nu au cum sa nu trezeasca serioase suspiciuni asupra autonomiei si independentei editoriale a televiziunii publice care, conform legii, trebuie ferita de orice ingerinta politica.

Dupa presiunile care s-au facut asupra conducerii televiziunii si care au dat nastere unui mare scandal de presa in urma cu o luna, lucurile par sa nu se fi linistit la nivelul management-ului acestei institutii. Avand in vedere aceste evolutii, ma vad obligat sa informez opinia publica asupra a doua evenimente recente.

Candidatul PSD la aceste alegeri prezidentiale, domnul Victor Ponta, nu a gasit de cuviinta sa participe la nici o dezbatere electorala organizata de TVR, dar asta nu l-a facut sa refuze "invitatia" la o "editie speciala" a emisiunii "Viata Satului", astazi, 26 octombrie 2014, chiar de Ziua Recoltei. Probabil, a recoltei electorale, deducem noi, intrucat emisiunea a fost atat de "speciala" incat publicitatea electorala a fost banal mascata sub o discutie despre banii agricultorilor. Imbracata in subiecte "sensibile" precum cuantumul fondurilor primite de fermieri, piata laptelui sau eliminarea unor accize, emisiunea a fost o mostra de manipulare. Intrebarile ridicate la fileu, temele aranjate si subiectele probabil dinainte negociate au avut darul de a adanci suspiciunile ca TVR este controlata de partidul de guvernamant nu doar prin deciziile majoritatii membrilor Consiliului de Administratie, dar chiar prin unii angajati aflati in posturi de conducere.
Un alt subiect controversat este cel al exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie a.c. Initial, SRTV a decis organizarea unei licitatii cu valoare estimata, licitatie electronica la care nu s-a prezentat nici un competitor pana la termenul-limita (21.10.2014). Asadar, pentru ca "timpul nu mai permite repetarea procedurii de cerere de oferte", Consiliului de Administratie i se propune aprobarea unei negocieri directe fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Gurile rele, dar cunoscatoare ale tertipurilor licitatiilor publice, dadeau ca sigura aceasta repetare a licitatiei, care ar urma sa fie castigata de o firma de sondare apropiata PSD.


Andrei Muraru, membru titular al Consiliului de Administratie al SRTV

Thursday, October 02, 2014


For the first time in the history of the International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID), on March 20, 2014, a proposal to disqualify an arbitrator was accepted by the two unchallenged arbitrators. The tribunal in Caratube v. Kazakhstan upheld a proposal for disqualification of fellow arbitrator Mr. Bruno Boesch. Together with two similar decisions by the Chairman of the ICSID Administrative Council, also reviewed in this Insight, this case suggests a notable change in the assessment of proposals challenging arbitrators under the ICSID Convention.
The grounds to challenge arbitrators are generally similar among different arbitration rules, and they pertain to an alleged lack of independence or impartiality. However, ICSID rules for challenging arbitrators are unusual for two main reasons. First, procedurally, the decision on a challenge is first taken by the unchallenged members of the arbitral tribunal. The more common procedure of requesting a third party to take a decision is adopted only when a sole arbitrator or a majority of the arbitral tribunal is challenged. In that case, challenges to ICSID arbitrators are decided by the Chairman of the ICSID Administrative Tribunal, who is also the President of the World Bank. Second, Article 57 of the ICSID Convention provides that a party may propose the disqualification of an arbitrator "on account of any fact indicating a manifest lack of the qualities" of impartiality or independence. This threshold to evaluate the grounds for a challenge has been criticized as too strict and difficult to meet. More common, lower thresholds allow for a challenge to arbitrators in circumstances that give rise to "justifiable doubts" as to the impartiality or independence of an arbitrator.

Tuesday, September 02, 2014

Replacing APER: the new Senior Management Regime and Certification Regime for banks


01 September 2014 Download PDF

Executive Summary


The FCA and PRA have begun consultation on:

  • a new Senior Managers’ Regime (SMR) to replace the old Approved Persons Regime (APER), but covering a narrower range of individuals than APER;
  • a new Certification Regime (CR), whereby firms would have to self-certify certain employees as ‘fit and proper’, and would apply to a wider range of individuals than APER; and
  • new banking conduct rules for individuals, based on the rules in APER, but applying to almost all a firm’s employees;

all of which will apply only to banks, building societies and PRA-authorised investment firms. (See below for limits on geographical scope.) APER will be abolished in this sector, but will continue to be in place elsewhere (for the time being, at least: see also below).

The proposed regime change is extremely complicated: the result, perhaps, of combining two different systems (for PRA and FCA) into a scheme of late Byzantine intricacy. We have summarised each aspect of the consultation paper below –a high-level overview rather than an exhaustive analyis – but the highlights of the proposals are:

  • the new, statutory 'Presumption of Responsibility' – or reversed burden of proof – where, if a firm has breached a regulatory requirement, the Senior Manager responsible for the area of the breach will have to satisfy the regulators that he took "reasonable steps" to prevent, stop, or remedy that breach – with the possibility of facing individual sanctions if he cannot do so; (this does not entail strict liability: what constitutes "reasonable steps" will be determined on a case-by-case basis;)
  • as noted above, a greatly increased scope for the new conduct rules, which are based on (and replace) the APER rules; unlike APER, however, the new rules will apply to almost all employees of a bank, building society or PRA investment firm;
  • Senior Managers will now be liable to enforcement action from three separate directions:
    • for individual breach of the conduct rules (FSMA ‘Condition A’);
    • by being “knowingly concerned” in a breach of rules by the firm (FSMA ‘Condition B’); or
    • through breaches occuring in the areas for which they are responsible (FSMA ‘Condition C’)
  • Senior Managers are also liable to prosecution for the new criminal offence ‘relating to a decision causing a financial institution to fail’ (s.36 Financial Services (Banking Reform) Act 2013).

Responses to the consultation are required by Friday 31 October 2014.

Wednesday, August 06, 2014

Proiectul de Cod fiscal dă o nouă definiţie activităţilor independente. Astfel, conform propunerilor, veniturile din activităţi independente vor cuprinde "veniturile din activităţi economice, profesii libere şi drepturi de proprietate intelectuală". Accentul cade pe caracterul economic al activităţii. Noţiunea este decisivă atâta timp cât, în baza ei, fiscul poate să reconsidere natura veniturilor şi să modifice impozitarea.   În prezent, Codul fiscal arată că veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, din profesii libere şi din drepturi de proprietate intelectuală. În proiect, veniturile comerciale sunt înlocuite cu cele din activităţi economice. Dacă primele provin din fapte de comerţ, prestări de servicii şi practicarea unei meserii, cele din activităţi economice au ca surse producţia, comerţul şi prestările de servicii. O altă modificare vizează profesiile libere: dispare enumerarea profesiilor reglementate şi este prevăzut că sunt venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale. Implicaţiile schimbării definiţiei, nu sunt de neglijat. "Potrivit Codului fiscal (în vigoare n.r.), la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al acesteia. În baza acestor prevederi, dacă tranzacţiile nu sunt bine fundamentate, autorităţile fiscale pot reconsidera natura veniturilor", explică Andreea Steinhart, partener Contexpert. Reconsiderarea naturii veniturilor înseamnă schimbarea impozitării. De exemplu, drepturile de autor pot fi asimilate salariilor şi impuse cu toate taxele şi contribuţiile aferente acestora.  Potrivit datelor Registrului Comerţului şi alte Finanţelor, sunt înregistrate circa 350.000 de PFA, 230 mii de persoane care practică profesii libere, iar 133 mii au drepturi de proprietate intelectuală.

Wednesday, July 23, 2014

Societatea de brokeraj "Carpatica Invest", implicată într-un scandal privind tranzacţii neautorizate de clienţi, cercetat şi de procurorii DIICOT, pare că nu îşi va mai reveni, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a suspendat activitatea, pentru trei luni, începând din 16 mai 2014.
Conducerea intermediarului a convocat acţionarii să aprobe dizolvarea anticipată şi lichidarea voluntară a societăţii, potrivit unui anunţ publicat în Monitorul Oficial.
În luna mai, ASF ceruse "Carpatica Invest" să îşi remedieze situaţia financiară şi să atragă noi resurse de capital. Surse din piaţă ne-au spus că societatea era afectată de o poprire pe conturi, în urma acuzaţiilor făcute de clienţi privind tranzacţii efectuate de un broker al companiei, fără autorizare.
La sfârşitul lunii aprilie, procurorii DIICOT au anunţat că au derulat o operaţiune de anihilare a unei grupări infracţionale specializate în manipularea pieţei de capital.
Cazul era acelaşi relatat de ziarul BURSA, în octombrie 2012, când investitorul Andrei Anghel, şi-a acuzat brokerul de la Carpatica Invest, Ştefan Terziu, de fraudă, după ce ar fi efectuat tranzacţii neautorizate pe contul său, în baza unor acte pe care le-ar fi falsificat. Ulterior, s-a început urmărirea penală asupra a cinci suspecţi, inclusiv Ştefan Terziu. Potrivit comunicatului DIICOT din 30 aprilie, anchetatorii au ridicat de la domiciliile suspecţilor documente, sisteme informatice, dosare privind drepturile litigioase asupra proprietăţii, aflate în evidenţa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), dar descoperite la una din locaţiile percheziţionate. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), actualmente ASF, a dat amenzi de aproximativ 150.000 de lei, la Carpatica Invest, în 2012.
     După suspendarea activităţii, Carpatica Invest a putut efectua operaţiuni de depunere şi retragere de numerar în şi din conturile clienţilor şi operaţiuni de transfer al valorilor mobiliare către Secţiunea I a Depozitarului Central sau către alte conturi indicate de clienţi.
     Acţionarii SSIF-ului sunt chemaţi, pe 18 august, să aprobe numirea societăţii Fiducia, ca lichidator al Carpatica Invest, precum şi remuneraţia acesteia.
     Consiliul de Administraţie al brokerului propune ca Fiducia să primească 4.000 euro fără TVA, 8% din sumele încasate şi distribuite ca urmare a vânzării activelor corporale, 4% din sumele încasate din recuperarea creanţelor şi 2% din sumele rezultate din vânzarea activelor financiare şi lichidării sumelor existente în conturi bancare, conform documentului citat.
     De asemenea, lichidatorul ar putea fi împuternicit să analizeze responsabilitatea conducerii Carpatica Invest pentru pierderile înregistrate de societate, care au condus la capitaluri proprii de 1,57 milioane lei, la sfârşitul anului trecut, precum şi să angajeze un expert sau consultant care să facă această analiză.
     Sumele posibile rezultate din lichidare ar urma să fie distribuite acţionarilor, proporţional cu contribuţia fiecăruia la capitalul social al brokerului, potrivit convocatorului.
     Carpatica Invest a ocupat, anul trecut, locul 17 în topul brokerilor, cu o cotă de piaţă de 0,94%, intermediind tranzacţii de aproape 255,7 milioane lei la Bursa de la Bucureşti.
     La finalul anului trecut, ASF a amendat Carpatica Invest cu aproape 22.000 de lei, suma reprezentând 1% din cifra de afaceri înregistrată în 2012, din cauză că firma de brokeraj nu a completat componenţa Consiliului de Administraţie, de la două la trei persoane.
     Firma de brokeraj Carpatica Invest face parte din grupul financiar Carpatica, controlat de omul de afaceri Ilie Carabulea, care se află în arest la domiciliu, în dosarul "Carpatica Asig".
     Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.
     Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, potrivit DNA.

Tuesday, July 22, 2014

“Legea insolventei (nr. 85/2014) isi propune sa reuneasca aproape toata legislatia din domeniul insolventei, iar in al doilea rand, sa realizeze un tratament echitabil intre interesul debitorului si interesul creditorului”, a declarat Stan Tirnoveanu intr-un interviu realizat in studioul HotNews.ro.
  • "Anterior, din cauza unor interpretari abuzive, creditorii aveau de multe ori un tratament defavorizat. O alta directie pe care o are legea insolventei este aceea ca, pentru a evita practicile abuzive, se reglementeaza clar si distinct si transpune in continutul textului de lege practicile oneste anterioare. Legea creeaza de asemenea un mediu transparent, predictibil."
  • "Astfel, in noua lege, ca sa nu mai existe vreun dubiu, se stabileste ca cei care au creante curente dupa data deschiderii procedurii de insolventa, care sunt mai vechi de 60 de zile, pot cere trecerea la faliment. Astfel se produce o asanare a mediului economic..."
  • "Noua lege a insolventei creeaza un mediu mult mai corect juridic comercial. Asta va duce la o asanare a celor care sunt participanti aparenti la mediul economic."
  • "Daca se ajunge la reorganizare, salariatii vor fi platiti de pe pozitia a doua, dupa creditorii garantati, dar inaintea creditorului bugetar si a furnizorilor indispensabili. Daca se ajunge la faliment, salariatii sunt pe o pozitie superioara, dupa cheltuielile reprezentand continurea activitatii curente.
  •  "Este utila reglementarea insolventei persoanelor fizice. Dar sunt trei chestiuni de care trebuie sa tinem cont: 1. Suntem pregatiti sa aplicam aceasta lege? 2. Avem logistica necesara unei astfel de legi? si 3. Trebuie sa avem o lege care sa fie echilibrata. Pentru ca, daca apare o lege a insolventei persoanelor fizice, o lege de spalare de datorii a persoanelor fizice, care nu are un echilibru juridic, sigur aceasta nu va fi benefica."

Saturday, July 19, 2014

 
Ewald Nowotny, membru în consiliul director al Băncii Centrale Europene (BCE), a cerut astăzi Ungariei să fie atentă la necesităţile economiei sale când va "împovăra" băncile cu o nouă rundă de pierderi, inclusiv subsidiarele creditorilor austrieci, informează Bloomberg. Nowotny (în acelaşi timp, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei - OeNB) a identificat Ungaria drept una dintre "zonele cu probleme" pentru creditorii austrieci, printre cei mai mari în fostele state comuniste din Europa. Oficialul austriac a avertizat că această "expunere majoră" a creditorilor, incluzând Erste Group Bank AG, Raiffeisen Bank International AG (RBI) şi UniCredit Bank Austria AG, ar putea face din Ungaria "o problemă mult mai sensibilă" chiar decât Ucraina. "Problemele sunt mai degrabă politice decât economice. Sperăm că Executivul de la Budapesta va înţelege că este în propriul său interes să aibă un sistem bancar solid", a mai spus Nowotny. Acţiunile Erste Group au scăzut astăzi cu 3% la bursa austriacă. Grupul estimează costuri de până la 300 milioane euro după aplicarea noilor reglementări. Săptămâna trecută, Erste avertiza că va înregistra pierderi-record în acest an, de până la 1,6 miliarde euro. La rândul ei, Raiffeisen a evaluat valoarea costurilor rezultate din noua legislaţie la 120-160 milioane euro. Bank Austria (divizia din Europa Centrală şi de Est a UniCredit) calculează încă impactul noii legislaţii, dar se aşteaptă să fie profitabilă în Ungaria anului 2014. În ciuda acestor condiţii, Nowotny susţine: "Expansiunea băncilor austriece în Europa de Est, în state dintre care cele mai multe au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar înainte de Primul Război Mondial, este benefică pe termen lung. Încă mai cred că angajamentul creditorilor austrieci în Europa de Est este o poveste de succes. În toţi aceşti ani, băncile din Austria, per ansamblu, au fost profitabile în Europa Centrală şi de Est, ceea ce nu se poate spune despre alte regiuni de pe glob". Creditele în valută acordate de băncile austriece în regiune continuă să se ridice la peste 74 miliarde euro (101 miliarde dolari), dar instituţiile de credit încep să modifice această tendinţă, a explicat recent Ewald Nowotny. Pe de altă parte, în această săptămână, Andreas Ittner, adjunctul guvernatorului Nowotny, a dezminţit speculaţiile potrivit cărora ar fi mai bine dacă bănci precum Erste, Raiffeisen Bank International sau Bank Austria (divizie a UniCredit) ar părăsi regiunea. Oficialul a adăugat: "Nu cred că a sosit momentul pentru majoritatea băncilor să ia în considerare astfel de scenarii; poate doar în puţine ţări. Din contră: în multe ţări, ratele de creştere ar urma să fie mai ridicate decât cele din Europa Occidentală". Raportul de stabilitate financiară publicat de OeNB transmite că indicele de adecvare a capitalului la principalii trei creditori austrieci se ridică la 11,4%, în timp ce la competitorii europeni rata este de 13,6%, iar la cele active în Europa Centrală şi de Est se cifrează la 12,7%. Andreas Ittner consideră că Erste Bank pare cea mai expusă dintre băncile austriece la măsurile ce urmează să fie adoptate în Ungaria, deşi susţine că impactul acestora nu va fi atât de sever ca deciziile similare adoptate de Budapesta în 2011. În decembrie, băncile din Ungaria va trebui să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută, a anunţat sâmbătă preşedintele grupului parlamentar al formaţiunii guvernamentale Fidesz, Antal Rogan, adăugând că Guvernul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni. Parlamentul ungar a adoptat recent un proiect de lege destinat sprijinirii persoanelor care au luat un credit în valută. Banca Centrală estimează că iniţiativa legislativă ar putea provoca sectorului financiar costuri de 600-900 miliarde forinţi (2,6-3,9 miliarde dolari). Legea anulează practica folosirii unor cursuri de schimb diferite pentru eliberarea şi rambursarea creditelor în valută. Băncile vor fi nevoite să recalculeze spread-urile pe baza cursului de schimb al OeNB. În plus, legea declară ilegală creşterea în mod unilateral a dobânzilor şi a comisioanelor din contractele de credit. Băncile austriece (în special Bank Austria, Erste Group şi RBI) sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.
Un judecător federal din California a decis că pedeapsa cu moartea prevăzută în legislaţia acestui stat este neconstituţională, deoarece amânarea şi incertitudinile care planează asupra executării pedepsei violează al optulea amendament al Constituţiei SUA, care interzice pedepsele crude şi neobişnuite, scrie Time.
Decizia a fost considerată total neobişnuită de mai mulţi experţi şi profesori de drept americani. “Este pentru prima data din 1970 când opinia unui judecător face referire nu la un caz individual, ci la pedeapsa cu moartea în general”, spune Hadar Aviram, profesor de drept la University of California Hastings.
“Desigur, procurorii vor arăta că verdictul nu are efect automat, invalidând pedeapsa cu moartea în alte cazuri care au fost soluţionate astfel sau în care se aşteaptă un verdict identic”, arată Elisabeth Semel, de la Berkeley University.
Judecătorul Cormac Carney, numit de o administraţie republicană a SUA, a anulat verdictul de condamnare la moarte, în 1995, al lui Ernest Jones, găsit vinovat de violarea şi uciderea mamei iubitei sale. Judecătorul şi-a argumentat decizia în nu mai puţin de 29 de pagini, făcând o critică foarte detaliata pedepsei cu moartea.
“Sistemul disfuncţional al pedepsei cu moartea din California a dus şi va continua să ducă la amânări ale executării pedepsei ce nu pot fi prevăzute. Într-adevăr, pentru mulţi condamnaţi, amânările datorate sistemului au făcut ca pedeapsa să devină atât de puţin probabilă, încât pedeapsa capitală decisă de juriu se transforma în ceva ce niciun juriu raţional nu ar putea impune: închisoare pe viaţă cu o probabilitate redusă a aplicării pedepsei capitale”, scrie judecătorul federal.
Decizia judecătorului Carney va duce la lansarea unei mişcări pentru un referendum privind abolirea pedepsei cu moartea, consideră Time. Totodata, guvernatorul Californiei va trebui sa reevalueze modul în care funcţionează sistemul penitenciar, în special în privinţa aplicării pedepsei capitale.

Saturday, July 12, 2014

Noul ministru de externe de la Kiev, Pavlo Klimkin, consideră un "mit\'\' posibila aderare a Ucrainei la NATO şi a precizat că această problemă nu se află în prezent pe agenda discuțiilor, scrie cotidianul rus Kommersant, citat de Agerpres.   "În ceea ce privește mitul unei posibile aderări a Ucrainei la NATO, noi avem o poziție foarte clară — această problemă nu se află în prezent pe ordinea de zi'', a afirmat șeful diplomației de la Kiev, într-un interviu apărut sâmbătă în cotidianul rus Kommersant.   El a adăugat, însă, că ''agenda se poate schimba'', amintind că ''Rusia nu era membră a BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - n.r.) și acum președintele rus merge în Brazilia la summitul acestei organizații''.  Pavlo Klimkin a explicat că acest subiect legat de aderarea la NATO nu este dezbătut întrucât în societatea ucraineană și în mediul politic nu există un consens în această privință.  ''Până când nu va fi acest consens, o mișcare în această direcție (spre NATO) este imposibil de imaginat'', a afirmat ministrul ucrainean, care, potrivit agenției Unian, a avut, ieri, o întâlnire, la Bruxelles, cu secretarul general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen.  În același interviu, Klimkin a ținut să sublinieze că prioritatea politicii externe a Ucrainei este în prezent integrarea europeană, Ucraina semnând la 27 iunie, împreună cu Republica Moldova și Georgia, Acordul de Asociere la UE.  Klimkin spune că SUA nu exercită nicio influență asupra Kievului în ceea ce privește operațiunea militară din sud-estul Ucrainei. ''Când aud spunându-se că SUA ne dau nouă indicații ce să facem în țara noastră, îmi vine să zâmbesc. O singură convorbire telefonică nu poate schimba situația politică din Ucraina'', a afirmat Pavlo Klimkin, referindu-se la implicarea Washingtonului în rezolvarea crizei ucrainene.  În același timp, ministrul ucrainean a apreciat că Rusia trebuie să adopte ''toate metodele posibile si imposibile'' pentru a-i determina pe separatiștii pro-ruși din Estul Ucrainei să înceteze focul.