Wednesday, May 13, 2015

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume vor plăti amenzi de peste 5 miliarde de dolari pentru manipularea pieţei valutare, un anunţ oficial în acest sens fiind aşteptat miercuri, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), conform Agepres.  Conform acesteia, grupul britanic "Barclays" a acceptat să plătească două miliarde de lire sterline către Autoritatea de Reglementare a Pieţelor Financiare din Marea Britanie (FCA), Departamentul Justiţiei din SUA, Rezerva Federală, Agenţia americană de reglementare a pieţelor materiilor prime (CFTC) şi Departamentul Serviciilor Financiare din New York. Celelalte patru bănci au încheiat în noiembrie o înţelegere cu FCA, CFTC şi autorităţile de reglementare din Elveţia.   "JPMorgan Chase", "Royal Bank of Scotland" şi "Citigroup" ar urma să plătească, fiecare, câte un miliard de dolari Departamentului Justiţiei din SUA. Valoarea amenzii pentru banca elveţiană UBS nu se cunoaşte deocamdată.   Băncile sunt acuzate că au împărtăşit informaţii şi şi-au coordonat tranzacţiile pentru manipularea pieţei valutare într-un mod care să le favorizeze.   Cele cinci bănci şi-au făcut provizioane substanţiale pentru amenzi. 

Friday, January 16, 2015

Curtea Constituţională (CC) a decis joi, în urma unei sesizări de neconstituţionalitate, că măsura confiscării extinse prevăzută în Codul penal este posibilă doar pentru bunurile dobândite după anul 2012, respectiv de la momentul intrării în vigoare a legii care prevede această măsură.   CC a fost sesizată cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului 112, indice 1, alineatul 2, litera a) din Codul penal, unde se menţionează că în cazul "infracţiunilor privind traficul de droguri şi de precursori" este posibilă confiscare extinsă, potrivit mediafax.ro....Curtea Constituţională, "cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.112 indice 1 alin.(2) lit.a) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal", se arată în comunicatul CC.   Legea 63/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 aprilie 2012, însă intrarea în vigoare articolului asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională s-a produs abia în 2014, la momentul intrării în vigoare a Codului penal şi a celui de procedură penală.

Saturday, January 03, 2015

În 2014 Curtea Constituţională a României (CCR) a emis o serie de decizii cu impact major în funcţionarea statului. Judecătorii CCR au taxat prin deciziile lor derapajele de la principiile fundamentale făcute de Guvern, Parlament sau de către alte instituţii. Curtea Constituţională are ca principal obiectiv să verifice dacă legile emise sunt în concordanţă cu Constituţia României.
 
1. Descentralizarea lui Dragnea declarată neconstituţională
 
În 2013 guvernul Ponta şi-a asumat răspunderea pe legea descentralizării. Această lege era menită în esenţă să reformeze sistemul administrativ şi să confere instituţiilor locale o autonomie sporită faţă de instituţiile centrale. La începutul lui 2014, CCR a decis, în urma unei sesizări formulate de parlamentarii PDL, că legea este neconstituţională, criticând leguitorul pentru o listă lungă de inadvertenţe şi scăpări. Ziarul Gindul a relatat că CCR a decis să invalideze legea şi pentru că nu a existat un studiu de impact asupra transferului de atribuţii de la autorităţile centrale la cele locale. 

IMPACTUL DECIZIEI: În primul rând CCR a oprit guvernul de la iniţierea unui proces de reformă care ar fi putut produce haos în administraţie având în vedere multele erori ale legii şi lipsa de predictibilitate. În plus, în lege erau prevăzute portiţe prin care legea ANI privind conflictele de interese şi incompatibilitate era eludată. Altfel spus, directorii unori instituţii puteau scăpa de incompatibilităţi şi conflicte de interese. Mediafax mai relatat şi că, printre altele, judecătorii au descoperit că legea nu reglementa cine ar fi urmat să numească şefii palatelor copiilor, pe cei ai Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret sau pe cei Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţe, în jurul cărora s-ar fi creat şi un zid în situaţiile în care erau găsiţi incompatibili sau în conflict de interese.
O altă eroare recurentă este paralelismul legislativ. Noua lege transfera atribuţii între instituţii fără să le desfiinţeze de la vechii titulari prin abrogarea actelor normative în vigoare. Astfel, o pârtie de schi urma să fie omologată şi de consiliul local, şi de cel judeţean, prin legi paralele. În situaţii similare urmau să fie clasificarea şi declasificarea monumentelor istorice ori acordarea certificatelor de producător agricol.
În cazul plajelor, un subiect pentru care a pledat Radu Mazăre, primarul Constanţei, este neclar dacă acestea ajungeau "în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale sau numai se constituia un drept de administrare în favoarea autorităţilor administraţiei publice locale".
Legea are şi un exemplu flagrant de redactare copy-paste. La enumerarea atribuţiilor Direcţiilor judeţene pentru Tineret şi Sport, la literere o) şi ş) Guvernul a trecut acelaşi lucru. "Curtea sesizează neglijenţa nepermisă în redactarea unui act normativ cu referire directă la repetarea în cadrul aceluiaşi articol al legii a unei atribuţii a direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti", s-au revoltat judecătorii.
De asemenea, Curtea obiectează la includerea transferului acţiunilor Metrorex de la Transporturi la Primăria Capitalei sub aparenţa descentralizării şi sugerează Guvernului să o facă, dacă doreşte, prin HG.
 
2. Legea penală mai favorabilă se aplică global
 
În mai 2014 Curtea Constituţională a decis modul de aplicare a legii penale mai favorabile. CCR a decis aplicarea globală a legii penale mai favorabile. Asta înseamnă că într-o sentinţă judecătorii vor utiliza fie vechiul Cod Penal fie noul Cod Penal fără a avea posibilitatea de a amesteca prevederi din cele două legi. Decizia CCR este una extrem de importantă având în vedere că după intrarea în vigoare a noului Cod Penal nu era clar cum vor judeca magistraţii procesele atunci când trebuie să aplice legea penală mai favorabilă.
În esenţă existau două opţiuni: ori utilizau în întregime legea veche sau legea nouă ori amestecau bucăţi din cele două legi astfel încât să rezulte o lege penală mai favorabilă pentru inculpat. CCR a decis că se va aplica prima variantă adică, aplicarea globală. Aplicarea legii penale pe instituţii autonome putea duce la o favorizare nejustificată a infractorilor care puteau beneficia de reduceri de pedepse exagerate sau chiar să scape de sancţiunile legii penale.
IMPACTUL DECIZIEI: CCR a tranşat o dezbatere, despre care specialiştii spun că a fost creeată artificial de avocaţi care printr-un lobby intens au promovat principiul legii penale aplicată pe instituţii autonome. Până la decizia CCR judecătorii îşi asumau interpretarea legii şi se puteau trezi după această decizie cu situaţii în care sentinţele să fie invalidate prin acţiuni excepţionale. Apoi CCR a evitat creearea unor situaţii în care inculpaţii să fie discriminaţi pozitiv, adică exista şi riscul ca unii inculpaţi pur şi simplu să scape de dosarele penale spre exemplu prin prescrierea faptelor.
În sistem a existat o dezbatere privind două principii de drept. O parte a magistraţilor spun că legea penală trebuie aplicată integral, adică dacă unui inculpat îi este mai favorabil vechiul cod, atunci el va primi pedeapsa pentru fiecare dintre infracţiunile comise pe prevederile vechii norme penale. Alte voci din sistem susţin aplicarea pe instituţii a legii penale mai favorabile. Asta înseamnă că judecătorul să ia câte puţin din noul cod, dar şi din vechiul cod.
Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, a apărut o dezbatere în sistemul judiciar privind două concepte de aplicare a legii mai favorabile: aplicarea globală versus aplicarea pe instituţii. Aplicarea globală a legii mai favorabile înseamnă următoarele: în cazul în care există într-o perioadă scurtă de timp o schimbare a codului penal pentru fiecare speţă se va aplica în totalitate acel cod care îi este mai favorabil inculpatului.
Aplicarea legii penale pe instituţii autonome a fost definită de judecătoarea Cristina Rotaru de la Curtea Supremă astfel: „într-o speţă dată se va face o evaluare privind legea penală mai favorabilă pentru fiecare instituţie incidentă în parte şi se va dispune în consecinţă, astfel încât în aceeaşi hotărâre judecătorească vom putea regăsi dispoziţii din vechea lege penală şi din noua lege penală”.
►Definiţia legii penale mai favorabile, în viziunea CCR - aplicarea globală: Potrivit primei opinii, legea penală mai favorabilă se determină prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii mai favorabile şi, în final, aplicarea acesteia în ansamblu. Principiul care fundamentează această orientare doctrinară şi jurisprudenţială este cel conform căruia legile se compară, dar nu se combină.
►Viziunea CCR asupra legii penale mai favorabile - aplicarea pe instituţii autonome:  Susţinând această soluţie, doctrina şi jurisprudenţa au relevat că o combinare a dispoziţiilor mai favorabile dintre două legi succesive este hibridă şi duce la crearea, pe cale judecătorească, a unei a treia legi (lex tertia), consecinţă inadmisibilă, deoarece ar însemna ca organele judiciare să exercite un atribut care nu le revine, intrând în sfera de competenţă constituţională a legiuitorului.
 
3. CCR a clarificat ce înseamnă “aceeaşi funcţie” din legea ANI
 
Curtea Constituţională (CCR) a decis pe 4 iunie că, odată ce un demnitar este găsit incompatibil într-o funcţie eligibilă, el nu mai poate să ocupe nicio altă funcţie eligibilă, timp de 3 ani de la emiterea sentinţei irevocabile. Decizia a fost luată după ce deputatul PNL Steluţa Cătăniciu, fost consilier local la Cluj, găsită în conflict de interese la vremea respectivă de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI), a contestat la CCR legea ANI.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că formularea "aceeaşi funcţie" din articolul 25, alineatul 2, din Legea ANI, folosită în contextul interdicţiei de 3 ani de a mai ocupa o funcţie eligibilă, atunci când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese, se referă la toate funcţiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o la momentul verdictului respectiv.
Funcţiile eligibile, definite în articolul 1 al legii ANI, privesc toate funcţiile în care o persoană este votată şi variază de la cea de parlamentar sau europarlamentar, la primar sau consilier local. Practic, toate persoanele care au obligaţia, prin natura funcţiei, să depună declaraţie de avere şi de interese, se circumscriu acestei prevederi. Astfel, interdicţia de a mai ocupa o funcţie eligibilă, timp de 3 ani de la stabilirea unui verdict definitiv de incompatibilitate sau conflict de interese, se extinde asupra tuturor celorlalte funcţii eligibile prevăzute de lege.
EFECTUL DECIZIEI: În urma acestei decizii Parlamentul a fost obligat să supună la vot eliberarea din funcţie a senatorului Akos Mora declarat definitiv incompatibil. Înainte votului senatorul a decis să demisioneze. Astfel că CCR a stabilit că spre exemplu un şef de Consiliu Judeţean dovedit definitiv incompatibil nu va putea ocupa o funcţie de senator până când interdicţia de trei ani de zile din lege nu este consumată.
 
4. Legea Big Brother nu a oferit garanţii suficiente
 
CCR a declarat în iulie 2014 neconstituţională legea 82/2012, cunoscută drept legea "Big Brother”. Promulgată de preşedintele Băsescu în 2012 legea obliga operatori telecom să reţină timp de 6 luni date despre comunicaţiile telefonice sau electronice ale abonaţilor, pe care trebuie să le pună la dispoziţia organelor de cercetare penală, cu încuviinţarea unui judecător. Aceste date nu privesc conţinutul comunicaţiilor, ci sunt doar date tehnice care stabilesc identităţile celor care comunică, timpii în care are loc comunicaţia, locaţia etc.
Utilitatea legii, necesitatea unei asemenea legi nu fost contestată de judecătorii CCR în special luând în considerarea că serviciile de informaţii în special SRI sunt furnizori de conţinut pentru organele de cercetare penală. Ce a criticat însă CCR a fost faptul că în lege nu existau destule prevederi care să garanteze că beneficiarii legii nu vor comite abuzuri. Altfel spus legea nu prevedea un control al modului în care spre exemplu SRI colectează aceste date informatice şi ce face cu ele. Esenţial este următorul pasaj din motivarea CCR:
"Legea nu prevede criterii obiective care sa limiteze la strictul necesar numarul de persoane care au acces si pot utiliza ulterior datele pastrate, ca accesul autoritatilor nationale la datele stocate nu este conditionat, in toate cazurile, de controlul prealabil efectuat de catre o instanta sau de o entitate administrativa independenta, care sa limiteze acest acces si utilizarea lor la ceea ce este strict necesar pentru realizarea obiectivului urmarit. Garantiile legale privind utilizarea in concret a datelor retinute nu sunt suficiente si adecvate pentru a indeparta teama ca drepturile personale, de natura intima, sunt violate, asa incat manifestarea acestora sa aiba loc intr-o maniera acceptabila”- sursa: Motivarea CCR
Din partea SRI, George Maior a declarat după publicare motivării că că SRI consideră îngrijorătoare decizia CC privind declararea neconstituţională a legii de reţinere a datelor personale, arătând că Serviciul are o limitare care poate afecta activitatea în planul securităţii naţionale.
Procurorul şef al DNA a explicat la acel moment că decizia CCR nu afectează cazurile aflate în lucru după pronunţarea deciziei, dar că ar putea exista probleme legate de dosarele investigate anterior.
CCR a acordat Parlamentului un termen de 45 de zile în care să pună în acord legea. Asta însemnând că legea urma să fie amendată cu prevederile necesare pentru a oferi garanţii suficiente că autorităţie nu pot comite abuzuri. Parlamentul nu a mai reluat această lege în termenul de 45 de zile.
EFECTELE DECIZIEI: Nu există o evaluare oficială a modului în care activitatea SRI a fost afectată. În schimb din zona parchetelor există semnale că procurorii au probleme în a obţine unele date informatice. Astfel că efectul principal al legii este acela că autorităţile nu mai au acces atât de uşor date despre comunicaţiile telefonice sau electronice ale abonaţilor. Situaţia nu este însă tragică pentru serviciile de informaţii deoarece în decembrie Parlamentul a adoptat o nouă lege, legea siguranţei cibrnetice care dacă este promulgată şi trece de Curtea Constituţională le va da un acces generos în sistemele informatice.
 
5. Cartelele prepay doar cu buletinul - neconstituţional
 
CCR a invalidat în 2014 şi legea privind obligativitatea înregistrării cartelelor prepay. Legea declarată neconstituţională prevedea că persoanele care deţin o cartela telefonică prepay, precum şi cele care intenţionează să cumpere o astfel de cartelă, ar fi trebuit să se înregistreze din 2015 la operatorul de telefonie cu un act de identitate.
Din nou Curtea nu a fost împotriva unei asemenea legi, dar a constat că nu există garanţii că cetăţeanul de rând este protejat de eventuale încălcări ale autorităţiilor. Relevant este următorul pasaj din motivarea CCR: “Curtea apreciază că, deşi nici Constituţia şi nici jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu interzic stocarea preventivă, fără o ocazie anume, a datelor de trafic şi de localizare, modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet nu respectă condiţiile impuse de principiul proportionalităţii, nu ofera garanţii care să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal, aducând atingere însăşi esenţei drepturilor fundamentale referitoare la viata intimă, familiala şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare”
Acestă lege a fost atacată la CCR de către Avocatul Poporului.
Surse din parchete au explicat că decizia CCR nu este una tocmai fericită pentru că înregistarea cartelelor ar fi ajutat munca procurorilor în identificarea mai rapidă a suspecţilor.
EFECTUL DECIZIEI: În primul rând legea nu se va aplica pană ce Parlamentul nu o remediază în acord cu decizia CCR. Până atunci cartelele prepay au acelaşi regim nesupus unui control riguros. Procurorii susţin însă că dacă legea ar fi existat şi era în vigoare puteau să depisteze mult mai rapid suspecţii din dosarele penale.
 
6. Controlul judiciar invalidat de CCR, reparat de govern
 
Pe 4 decembrie Curtea Constituţională a decis că mai multe articole din Codul de Procedură Penală care privesc măsurile preventive de control judiciar, dar şi controlul judiciar pe cauţiune sunt neconstituţionale. CCR a explicat că a luat această decizie deoarece pe măsura controlului judiciar codul nu prevede un termen fix. Decizia va avea efect doar după ce va fi publicată motivarea în Monitorul Oficial. Până atunci parchetele şi procurorii vor putea să dispună măsura controlului judiciar.
Pe 10 decembrie Guvernul a adoptat o orodonanţă de de urgenţă prin care amendează Codul de Procedură Penală ca să fie în concordanţă cu solicitările Curţii Constituţionale.Guvernul a decis că procurorul poate dispune punerea sub control judiciar a suspectului numai pe o perioadă de maxim un an şi la fiecare 60 de zile măsura trebuie reînoită. În faza procesului pe fond controlul judiciar nu poate depăşi maxim 5 ani.
Ce este controlul judiciar
Controlul judiciar este o măsură privativă alternativă la arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. În cadrul controlului judiciar suspectului, adică persoane cercetată într-un dosar penal, i se poate interzice să plece din ţară, să părăsească o anumită localitate, să vorbească cu martorii din dosar. De asemenea persoana aflată sub control judiciar trebuie să se prezinte regulat la Poliţie.
Dacă Guvernul nu ar fi remediat legea şi CCR ar fi publicat motivarea atunci în unele situaţii măsurile de control judiciar pentru unii suspecţi ar fi dispărut. Este cazul spre exemplu al celor care au interdicţia de a părăsi ţara. Un exemplu celebru este cel al priamarului de Constanţa, Radu Mazăre.
 
7. Legea traseismului, declarată neconstituţională
 
Pe 17 decembrie Judecătorii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţională legea de aprobare a  ordonanţei care a permis aleşilor locali să migreze de la un partid la altul fără să îşi piardă mandatul. Pe 2 septembrie 2014 Guvernul a publicat în Monitorul Oficial, Ordonanţa de Urgenţă care le permite aleşilor locali să migreze de la un partid la altul fără să-şi piardă mandatul; OUG-ul îi vizează pe primari, pe consilierii locali/judeţeni şi pe şefii de Consilii Judeţene.
Prin acest act, aleşii locali au la dispoziţie 45 de zile în care pot să se mute de la un partid la altul. În Ordonanţa a deschis uşa spre clasicele racolări politice în buza campaniei electorale. Nu există o evaluare oficială a numărului total de primari care au migrat dar unele analize independente spun că ar fi vorba de câteva sute de cazuri.
Decizia CCR a creeat o întreagă dezbatere centrată pe întrebarea: Îşi pierd sau nu aleşii care au migrat mandatele?
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean întrebat dacă ar trebui ca aleşii locali care au migrat la alt partid să-şi piardă mandatele. ”Este o întrebare la care aştept şi eu un răspuns...de la cei care...Aţi văzut ce scrie în decizie. Ce scrie?”, a continuat Zegrean.
El a fost rugat să clarifice de către jurnalişti. ”Păi voi aţi vrea să vă lămuresc eu acum, da toţi cei care au plecat ar trebui să plece. Nu este aşa, pentru că în decizia Curţii dacă aţi fi citit-o aţi fi văzut că scrie acolo că Parlamentul prin legea de respingere a ordonanţei trebuie să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse. Este text din Constituţie, dacă nu se respectă nici Constituţia mai mult ce putem noi face?”, a spus preşedintele CC.
Astfel că interpretarea preşedintelui CCR este aceea că Parlamentul va decide ce ce întâmplă cu aceste cazuri.
Pe de altă parte există şi o altă viziune din partea societăţii civile care spune că prin intermediul unor procese deschise în intanţă aleşii locali ar putea să-şi piardă mandatele. Acest punct de vedere a fost exprimat de Laura Ştefan, ExpertForum: "Aşa cum am spus inca la momentul aprobării OUG, neconstituţionalitatea  prevederilor sale, azi confirmată de CCR, va conduce la pierderea mandatelor aleşilor locali care au migrat la alte partide. De altfel, există deja procese în curs prin care partidele de la care aleşii au plecat cer constatarea încetării mandatelor. În condiţiile declarării neconstituţionalităţii OUG, vom ajunge la alegeri pentru toate mandatele aleşilor migratori”, a declarat Laura Ştefan citată de Hotnews.ro
EFECTELE DECIZIEI: CCR nu a publicat încă motivarea din care să răzbată şi remediile legale. La fel ca în alte cazuri Parlamentul va trebui să remedieze situaţia, adică soluţia previzibilă este aceea de a da o lege de abrogare. Instanţele vor decide în final dacă primarii îşi pierd mandatele. În schimb decizia CCR întăreşte legea antimigraţie a primarilor, dar chiar şi aşa nici decizia CCR nu poate împiedica Guvernul ca în viitor să emită o ordonanţă similară.
 
8. Legea ANI, consolidată de CCR
 
CCR a decis pe 16 decembrie că un articol din legea ANI care îl vizează şi pe preşedintele Klaus Iohannis este constituţional. Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, cu majoritate de voturi, că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cazul articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 este neîntemeiată.
"Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional", prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.
Decizia CCR este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.
După decizia CC, procesele în care aleşii locali au contestat rapoartele Agenţiei Naţionale de Integritate prin care au fost declaraţi incompatibili vor fi judecate în continuare, urmând ca instanţele să decidă dacă aceste rapoarte vor fi sau nu anulate.
În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.
Decizia CCR nu tranşează însă cazul preşedintelui Iohannis. Acesta este judecat de Curtea Supremă care se va pronunţa pe speţa sa. În cazul său însă judecătorii vor analiza şi dacă imunitatea prezidenţială nu este un motiv de suspendare a cauzei. Astfel că ar putea să nu pronunţe o soluţie şi să încgheţe procesul cu ANI până când acesta îşi va consuma mandatul de preşedinete.

Tuesday, December 30, 2014

Judecatorii Alexandru Serban si Marius Tudose Badea si-au anuntat candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a inscris pentru postul de vicepresedinte al CSM, alegerile urmand sa aiba loc pe 6 ianuarie, informeaza Mediafax.
Proiectele de management ale candidatilor au fost publicate, marti, pe
site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.
Alegerile pentru functiile de conducere in CSM vor avea loc in prima sedinta de plen, care a fost programata pentru 6 ianuarie.
La sedinta din 6 ianuarie a confirmat prezenta si presedintele Klaus Iohannis, au declarat pentru Mediafax surse din cadrul CSM.
Pana in acest moment doar magistratii Alexandru Serban, Marius Tudose Badea si Bogdan Gabor si-au anuntat candidaturile.
Intre obiectivele enumerate de judecatorul Alexandru Serban in proiectul managerial se numara apararea independentei justitiei si a magistratilor, ceea ce, spune el, "presupune o reactie rapida a Consiliului impotriva oricaror atacuri si imixtiuni".
"Rapiditatea este de maxima importanta deoarece hotararea pe care o adopta plenul Consiliului in astfel de situatii, doar prin ea insasi, nu are o eficienta deosebita, neimpunand vreo sanctiune efectiva. Solutia ar fi o reactie publica imedite a conducerii Consiliului, urmata de sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a efectua verificari, iar aceste verificari sa se efectueze cu maxima celeritate", conform proiectului de management al magistratului.
In plus, Alexandru Serban sustine ca sunt necesare o serie de modificari legislative pentru ca rolul de garant al independentei justitiei pe care il are consiliul sa fie mult mai eficient.
In ceea ce il priveste pe judecatorul Marius Tudose Badea, acesta isi propune, conform proiectului de management, continuarea procesului demarat in 2011, de rationalizare a instantelor si parchetelor prin "redesenarea hartii administrative judiciare", pentru a creste eficienta si calitatea actului de justitie.
"Este necesara consolidarea atitudinii pro-active a CSM si a institutiilor sistemului judiciar roman in dialogul cu institutiile europene, prin prezentarea progreselor reale, semnificative, raportate la cele patru benchmark-uri. Componenta de cooperare trebuie sa se afirme ca proritara, lasand in plan secund aspectele de verificare", conform proiectului managerial al judecatorului.

Procurorul Bogdan Gabor, singurul candidat pentru functia de vicepresedinte al CSM, sustine, in proiectul publicat pe site-ul consiliului, ca Ministerul Justitiei ar trebui sesizat cu privire la necesitatea modificarii pachetului de legi ale justitiei.

O alta prioritate asumata de procuror este "reanalizarea si redimensionarea, impreuna cu Ministerul Public, a schemelor de personal din cadrul parchetelor, in sensul reducerii numarului de posturi de la unele parchete si alocarea acestor posturi finantate catre unitatile mari de parchet".
Magistratul propune si simplificarea bibliografiei in cadrul procedurilor de organizare a concursurilor de ocupare a functiilor de conducere din cadrul instantelor si parchetelor.
Judecatorul Alexandru Serban (39 ani) este membru al CSM din 2011 si magistrat din 1998. De-a lungul carierei sale, el a fost judecator la Judecatoria Pitesti, presedinte al Judecatoriei Sinaia, magistrat la Tibunalele Prahova si Covasna si vicepresedinte al Curtii de Apel Brasov.
Judecatorul Marius Tudose Badea (42 ani) este membru in consiliu tot din 2011. El a intrat in magistratura in 1995 si a fost judecator la Judecatoria Slatina, Judecatoria Sectorului 4 si Judecatoria Sectorului 3. In cadrul acestei ultime instante a ocupat functia de vicepresedinte, intre 1 octombrie 2000 - 1 noiembrie 2001, si pe cea de presedinte, din 1 noiembrie 2001 pana in 6 ianuarie 2011.
Procurorul Bogdan Gabor (39 de ani) si-a inceput cariera de magistrat in 1999 in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Baia Mare. Intre 2003 si 2006 a detinut functia de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, ulterior devenind prim-procuror adjunct al acestei instante. Din 2007 pana in 2010, Gabor a fost procuror al Directiei Nationale Anticoruptie Cluj. Apoi, pana in 2012, a fost procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures, iar din ianuarie 2012 a devenit membru al CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un presedinte si un vicepresedinte care nu pot face parte din aceeasi sectie. Astfel, daca unul dintre ei face parte din sectia pentru judecatori, cel de-al doilea trebuie sa fie procuror. Institutia a fost condusa in 2014 de judecatorul Adrian Bordea, in calitate de presedinte, si de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepresedinte.
In total, CSM are 19 membri. Noua judecatori si cinci procurori sunt desemnati prin alegeri organizate de adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Acestora li se adauga membrii de drept, respectiv ministrul Justitiei, procurorul general al Romaniei si presedintele instantei supreme, precum si doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei noua judecatori si cei cinci procurori.

Sunday, December 28, 2014

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, a respins ca inadmisibil , in 18 decembrie, un proiect de acord inaintat de Comisia Europeana, privind aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), dupa care functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg. In timp ce CJUE are jurisdictie doar asupra celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, conventia CEDO se aplica asupra a 47 de state, membre ale Consiliului Europei, printre care tarile UE, precum si state ca Rusia, Turcia, Azerbaidjan.
Decizia CJUE adanceste falia dintre institutiile Uniunii Europene si cele ale sistemului Consiliului Europei, in pofida faptului ca statele membre UE sunt membre si ale Consiliului Europei. Practic, statele UE se vor supune atat dreptului Uniunii Europene cat si jursprudentei CEDO.
Mergand mai departe, cetatenii statelor UE, inclusiv romanii, vor putea sa atace in contiuare deciziile instantelor romanesti si legislatia romaneasca la CEDO, dar si sa sesizeze CJUE (cu intrebari preliminare prin intermediul instantelor nationale). In schimb, cetatenii statelor membre UE (inclusiv romanii) nu vor putea reclama institiutiile Uniunii Europene si functionarea legislatiei comunitare la CEDO.
Cu toate acestea, in raport atat cu statele membre UE cat si cu institiutiile Umniunii Europene, cetatenii din statele membre UE au mai departe de partea lor un alt document care le apara drepturile: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
In anul 2000, Uniunea Europeana (prin Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia a adoptat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In 2009, Tratatul de la Lisabona i-a oferit acestei carte valoare juridica de tratat, fiind obligatorie pe intregul cuprins al UE.
Potrivit unor experti consultati de HotNews, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera cetatenilor drepturi mai mari decat conventia CEDO. Carta UE este, de asemenea, mai restructiva decat conventia CEDO pentru statele membre UE.
Avizul negativ dat de CJUE procesului de aderare a UE la CEDO pecetluieste, insa, rivalitatea intre instanta de la Luxemburg si cea de la Strasbourg. Consecinta principala asupra cetateanului european rezida in refuzul constituirii unei cai de atac in plus impotriva institutiilor UE.

Thursday, December 18, 2014


Justitia  Europeana i-a reamintit joi Marii Britanii necesitatea de a respecta regulile de libera circulatie in cadrul Uniunii Europene, apreciind ca sistemul de vize britanic pentru membrii familiei este ilegal, relateaza agentiile internationale de presa, citate de Agerpres. Libera circulatie reprezinta unul dintre "merele discordiei" la ora actuala dintre Londra si Bruxelles, in conditiile in care guvernul britanic nu ezita sa isi afiseze determinarea de a stavili afluxul de imigranti de pe teritoriul UE catre Marea Britanie.  Curtea Europeana de Justitie i-a dat dreptate unei cetatene columbiene, care traia in Spania cu sotul sau - care avea dubla cetatenie britanica si irlandeza - fiind detinatoarea unui "permis de sedere pentru membri ai familiei unui cetatean din Uniunea Europeana" eliberat de autoritatile iberice.  Femeia a contestat in 2012 dispozitiile britanice in materie de imigratie ce impuneau titularului unui astfel de permis, care dorea sa poata calatori in Marea Britanie, sa "solicite un permis de intrare valabil pentru o durata de sase luni". Un permis ce putea fi reinnoit "cu conditia ca titularul sa se deplaseze personal la misiunea diplomatica a Marii Britanii", a subliniat Curtea intr-un comunicat.  "Directiva cu privire la libera circulatie a cetatenilor Uniunii nu admite masuri care sa impiedice, cu un scop de prevenire generala, membrii familiei sa intre fara viza pe teritoriul unui stat membru", a estimat Curtea.  Statele membre nu pot adopta masuri "care sa vizeze refuzarea, anularea sau retragerea unui drept conferit" prin directiva "decat in urma unei examinari individuale a fiecarui caz". "Drept urmare, autoritatile nationale sunt obligate sa recunoasca un permis de sedere emis (...) de un alt stat membru in vederea intrarii fara viza pe teritoriul sau, atat timp cat autenticitatea respectivului permis si exactitatea datelor sale nu sunt puse la indoiala de elemente concrete", conform aceleiasi surse.

Thursday, December 11, 2014


Curtea Constituţională a decis în 13 noiembrie, cu unanimitate de voturi, că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.  "Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea a constatat că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică", arată Curtea Constituţională (CC) în motivarea deciziei.  Judecătorii constituţionali subliniază că preşedintele răspunde, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice. Excepţia de neconstituţionalitate soluţionată de CC a vizat dispoziţiile articolului 312 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană".  "Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente şi în cazul urmăririi penale declanşate împotriva persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situaţie de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituţie referitor la imunitatea Preşedintelui României", potrivit deciziei CC. In critica de neconstituţionalitate au fost invocate prevederile constituţionale din articolul 1 alineatul 5 - care consacră principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor, articolul 16, alineatele 1 şi 2 - privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, articolul 84, alineatul 2, coroborat cu articolul 72, alineatul 1 - referitor la imunitatea Preşedintelui României şi articolul 142 alineatul 1 - privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei.  Decizia Plenului CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanţei care a sesizat Curtea, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  In 20 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful statului.
Ulterior, în 24 iulie, ICCJ a respins, ca inadmisibila, plângerea formulata de Gabriela Firea referitoare la decizia procurorilor de suspendare a urmăririi penale a preşedintelui, din motive de imunitate. Decizia instanţei supreme, pronunţată în cameră de consiliu, este definitivă.
Plângerea de la ICCJ a fost depusă în 28 mai, de avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaş, după ce Parchetul instanţei supreme a decis suspendarea anchetării preşedintelui Traian Băsescu "pentru calomnie". Avocatul a arătat în cerere că imunitatea preşedintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.
Parchetul ICCJ anunţa, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.  Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că "preşedintele României se bucură de imunitate".  Scandalul Băsescu - Firea a început după ce preşedintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este "o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist". "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a spus şeful statului.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este "o şantajistă de profesie".  "Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix", a spus Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe "senatoarea şantajistă" Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.
Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest "act flagrant de intimidare a unui senator".
Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, "un mesaj fără niciun echivoc" legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.  "Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!", scria Gabriela Firea, pe Facebook.  Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea "mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului".
Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele preşedintelui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. In plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva preşedintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme. Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu. (mediafax)

Saturday, December 06, 2014

Sesizati de Judecatoria Satu-Mare – Sectia penala, magistratii Curtii Constitutionale (CCR) au analizat, joi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolelor 211-217 din Codul de procedura penala, respectiv cele care reglementeaza masurile preventive ale controlului judiciar si ale controlului judiciar pe cautiune.  Curtea Constitutionala a romaniei 350x216 CCR a hotarat: masura controlului judiciar, neconstitutionala. Decizia e definitiva!  La finele deliberarilor in aceasta privinta, magistratii CCR au hotarat ca prevederile acestor articole sunt neconstitutionale si, dupa cum se mentioneaza intr-un comunicat al institutiei, au admis, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate invocata. Totul pe motiv ca “incalca art.53 din Constitutie referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale cu raportare la libertatea individuala (art.23), la libera circulatie (art.25) si la viata intima, familiala si privata (art.26)”.   Mai precis, judecatorii Curtii Constitutionale mentioneaza faptul ca nu se prevede durata pentru care pot fi dispuse cele doua masuri preventive prevazute de noul Cod de procedura penala. “Prin urmare, Curtea a retinut ca normele de procedura penala care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune masurile preventive ale controlului judiciar si ale controlului judiciar pe cautiune pentru perioade nelimitate contravin exigentelor art.53 din Constitutie“, se mai precizeaza in comunicatul CCR.   Decizia Curtii Constitutionale este definitive.

Wednesday, December 03, 2014


Incălcarea legii, prin derogări date de pe o zi pe alta, a ajuns un obicei al Ministerului de Finanţe. - Rectificarea bugetară anunţată pentru decembrie are ca scop alocarea a 2,3 miliarde lei pentru plata titlurilor executorii obţinute în instanţă de angajaţii bugetari. Din datoriile totale faţă de propriii salariaţi, de 9,1 miliarde lei, statul a plătit 1,2 miliarde lei în 2012 şi în 2013 şi a planificat alte 2,3 miliarde lei pentru 2014. După ce a tăiat masiv de la investiţii şi fonduri europene, decizii reflectate deja de cele două rectificări din iulie, respectiv septembrie, guvernul se laudă care are resurse financiare şi vrea să achite anticipat o parte din datoriile pentru 2015. În spatele acestei decizii se află, însă, teama guvernului că anul viitor deficitul va fi la un nivel cel puţin dublu faţă de ţinta de 1,4% din PIB din cauza angajamentelor mari, luate în campania electorală.   Obligaţiile faţă de salariaţi au fost eşalonate până în 2016. Indiferent când, trebuie achitate, fiind decizii ale instanţelor de judecată. În aceste condiţii, plata în avans ar putea fi binevenită. Însă modalitatea la care recurge Ministerul de Finanţe - de a face o rectificare de buget în ultima lună a anului - încalcă legile în vigoare şi demonstrează că programarea bugetară a avut deficienţe. Cheltuielile au fost ţinute foarte strâns cu preţul renunţării la investiţii publice, cum sunt autostrăzile. Astfel, a apărut un excedent bugetar la 10 luni care este folosit acum ca justificare pentru plata în avans a drepturilor salariale.  Potrivit Legii 500/2000 privind finanţele publice, art 6 alin 1, nu sunt permise rectificări de buget după data de 30 noimebrie. Conform legii 69/2010, art 15, alin 2, se pot face cel mult două rectificări de buget pe an. Prin urmare, deşi consideră că ambele acte au adus „un plus de rigoare şi prudenţă privind conduita politicii bugetare asigurând rezultate bune în derularea execuţiilor bugetare”, Finanţele îşi dau derogare de la ambele legi invocând „riscul necorelării planificării bugetare cu execuţia bugetară” şi „riscul acumulării de sume din ce în ce mai mari prevăzute în titluri devenite executorii”.Modificările legislative peste noapte au devenit o regulă în finanţele României. Atât Codul Fiscal, cât şi legile bugetare sunt un teritoriu imprevizibil. Zeci de schimbări de taxe şi impozite sunt făcute prin ordonanţe de urgenţă. Climatul instabil creează tensiune pentru plătitorii de taxe. Deşi închiderea anului este foarte aproape, iar bugetele companiilor sunt aproape gata, necunoscuta taxelor ar putea da peste cap toate calculele.  Între timp, Ministerul de Finanţe continuă tradiţia derogărilor, excepţiilor şi improvizaţiei legislative, dovedind o lipsă cronică de planificare realistă. Cea mai recentă propunere este rectificarea bugetului din 2014, pentru a treia oară în acest an, în timp ce bugetul pentru 2015 este în aşteptare, implicit nivelul şi structura taxelor şi a impozitelor pentru anul viitor. Legea bugetară este actul fundamental al guvernării. De aceea este nevoie de claritate şi predictibilitate. Ambele sunt asumate în legislaţia care guvernează politica fiscal-bugetară, dar, din păcate, rămân pe hârtie.
 
 

Sunday, November 30, 2014

Presedintele ales Klaus Iohannis a postat, sambata, pe Facebook, un mesaj in care se refera la votul din diaspora, mentionand ca asteapta "cu maxim interes" ca Parchetul sa-si respecte obligatiile constitutionale de a apara drepturile cetatenilor si asteapta "cat mai curand" rezultatul investigatiei, potrivit Mediafax. "Dupa aproape doua saptamani de la votul istoric din 16 noiembrie, astfel de imagini imi trezesc sentimente contradictorii. Pe de o parte, sunt si astazi miscat de uimitorul val al schimbarii la care romanii din Diaspora au contribuit din plin. Pe de alta parte, sunt revoltat ca cei care i-au impiedicat pe romani sa-si exercite un drept fundamental sunt inca in functii", se arata in mesajul de pe Facebook al lui Klaus Iohannis, alaturat fiind postate o fotografie din ziua votului in diaspora, precum si un filmulet realizat la o sectie de votare din Londra.
"De asemenea, astept cu maxim interes ca Parchetul Curtii Supreme sa-si respecte obligatiile constitutionale de a apara drepturile si libertatile cetatenilor si, in consecinta, astept cat mai curand rezultatul investigatiei privind impiedicarea exercitarii drepturilor electorale de catre romanii din Diaspora", continua Iohannis.   Potrivit presedintelui ales, "Romania normala nu este doar despre viitor, ci si despre trecut, despre cum cei care au incercat sa abata societatea noastra pe drumuri atat de gresite sunt trasi la raspundere".  Procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a anuntat, in 20 noiembrie, ca dupa turul 1 al alegerilor prezidentiale a fost deschis un dosar in care a inceput urmarirea penala in rem, respectiv fata de fapta de incalcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.
"S-a inceput urmarirea penala cu privire la fapta si s-au solicitat relatii la alte autoritati. Ancheta se va desfasura in continuare (...) cu privire la fapta de impiedicare a exercitarii dreptului la vot, prevazut de articolul 385 din Codul penal", a spus Nitu, inainte de sedinta plenului CSM.
Conform Codului penal, impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Nitu a precizat ca dosarul este instrumentat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si ca, referitor la problemele de la votul din diaspora, au fost primite multe sesizari.

Wednesday, October 29, 2014

Ungaria, stat vecin României, a încercat să elimine integral acciza la palincă, dar a fost acţionată în judecată de Comisia Europeană.
Codul Fiscal al României prevede ca pentru ţuică şi rachiu din fructe, realizate în propria gospodărie şi destinate consumului propriu, producătorii să plătească o acciză de 1.000 de euro la hectolitru de alcool pur. În primăvara acestui an, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins un proiect prin care producerea băuturilor tradiţionale româneşti pentru consumul propriu, precum palinca, ţuica, horinca, rachiul de drojdie de vin, într-o cantitate maximă pe gospodărie de 100 de litri cu 100% concentraţie alcoolică era exceptată de la plata accizelor. Potrivit iniţiativei legislative, Codul Fiscal ar fi modificat astfel încât palinca, ţuica, horinca, turţul, coniacul, rachiul de drojdie de vin, cel de tescovină şi cel de fructe să fie exceptate de la plata accizelor dacă ar fi fost produse pentru consumul propriu al gospodăriilor individuale în limita unei cantităţi de cel mult 100 litri de produs/gospodărie individuală, cu o concentraţie alcoolică de 100% în volum sau în cantitate de 200 litri de distilat din fructe la 50 de grade. Iniţiativa este propusă de un grup de parlamentari PDL, UDMR, FC şi PSD, printre care se numără Roberta Anastase, Lucian Bode, Claudia Boghicevici, Gheorghe Ialomiţianu, Mircea Man, Ioan Oltean, Cezar Preda şi Gheorghe Udriște, precum şi Laszlo Borbely, Cseke Attila, Marton Arpad, Mate Andras-Levente.
Decizia finală legată de această iniţiativă aparţine Camerei Deputaţilor. La începutul anului trecut, Comisia Europeană a decis să deschidă un proces împotriva Ungariei la Curtea Europeană de Justiţie, după ce Budapesta nu s-a conformat unei cereri a CE privind renunţarea la scutirea de accize pentru băuturile distilate din fructe (palinca) produse de populaţie pentru consum propriu.
Ungaria scutise integral de la plata accizelor palinca produsă pentru consum propriu în limita a 50 de litri pe an.
Accizele pentru alcool sunt reglementate la nivelul UE pentru a evita perturbări ale concurenţei pe piaţa internă, Ungaria putând acorda o scutire de numai 50% din acciza normală pentru palinca produsă pntru consum propriu, în limita a 50 de litri anual, a transmis Comisia. În luna mai, Ponta anunţa că Guvernul a redactat materialele către Comisia Europeană pentru a primi acordul să elimine acciza la palinca produsă de către persoanele fizice, arătând că a mai fost făcută o astfel de cerere, dar nu a fost făcută "bine". În luna aprilie, comisarul UE pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a venit la Bucureşti pentru a avea un dialog cu cetăţenii români, care au dorit să afle de la el şi de ce UE le pune acciza la ţuică, Cioloş spunând însă că acciza pentru ţuică este definită printr-o legislaţie naţională, şi nu europeană.
"Există nişte principii europene vizavi de accizarea băuturilor alcoolice, dar există posibilitatea pentru produse şi băuturi alcoolice tradiţionale aplicării unor excepţii definite de legislaţia naţională (...) Toată decizia privind taxarea şi impozitarea se ia la nivel naţional, nu este politică europeană", a spus comisarul. De altfel, acesta s-a plâns de faptul că politicienii dau vina pe UE pentru anumite lucruri.
"E clasică deja atitudinea - atunci când e un rezultat pozitiv decis la Bruxelles - politicienilor acasă 'uite, am fost la Bruxelles, m-am bătut pentru ţara mea şi am obţinut cutare lucru' (...) Pe de altă parte, atunci când, tot datorită deciziilor comunitare, deci a tuturor şefilor de stat, de guvern, a miniştrilor sau a Parlamentului, un stat membru sau altul e penalizat pentru că nu a ţinut cont de anumite principii sau de anumite decizii luate colectiv, atunci cei de acasă spun 'Bruxelles ne impune, iar nu ne lasă să ne facem micii, ne impunem să vindem terenurile la străini', fără să prezinte detaliile, de unde vine decizia, cum ar fi putut evitată", a explicat Cioloş.(mediafax.ro)

Sunday, October 26, 2014

Andrei Muraru, membru titular al Consiliului de Administratie al SRTV, acuza ca la postul public de televiziune "se intampla lucruri ciudate", cu o saptamana inaintea primului tur al alegerilor prezidentiale, ce ridica suspiciuni cu privire la autonomiei si independentei editoriale a televiziunii publice. Intr-un comunicat de presa transmis duminica, Andrei Muraru prezinta drept exemple desfasurarea unei editii speciale a emisiuni "Viata Satului" - in care a fost invitat premierul Victor Ponta -  pe care o descrie drept "o mostra de manipulare", cu intrebari ridicate la fileu si teme aranjate, si faptul ca exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie ar urma sa ajunga la o firma de sondare apropiata PSD.

"Candidatul PSD la aceste alegeri prezidentiale, domnul Victor Ponta, nu a gasit de cuviinta sa participe la nici o dezbatere electorala organizata de TVR, dar asta nu l-a facut sa refuze 'invitatia' la o 'editie speciala' a emisiunii 'Viata Satului', astazi, 26 octombrie 2014, chiar de Ziua Recoltei. Probabil, a recoltei electorale, deducem noi, intrucat emisiunea a fost atat de 'speciala' incat publicitatea electorala a fost banal mascata sub o discutie despre banii agricultorilor", sustine Andrei Muraru.

Potrivit reprezentantului CA al SRTV, "emisiunea a fost o mostra de manipulare", cu "intrebarile ridicate la fileu, temele aranjate si subiectele probabil dinainte negociate au avut darul de a adanci suspiciunile ca TVR este controlata de partidul de guvernamant nu doar prin deciziile majoritatii membrilor Consiliului de Administratie, dar chiar prin unii angajati aflati in posturi de conducere".

Cel de al doilea eveniment notat de Andrei Muraru este cazul exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie. Acesta povesteste ca "initial, SRTV a decis organizarea unei licitatii cu valoare estimata, licitatie electronica la care nu s-a prezentat nici un competitor pana la termenul-limita (21.10.2014). Asadar, pentru ca 'timpul nu mai permite repetarea procedurii de cerere de oferte', Consiliului de Administratie i se propune aprobarea unei negocieri directe fara publicarea prealabila a unui anunt de participare",

Andrei Muraru sustine ca au existat zvonuri ca o noua licitatie ar urma sa fie castigata de o firma apropiata PSD: "Gurile rele, dar cunoscatoare ale tertipurilor licitatiilor publice, dadeau ca sigura aceasta repetare a licitatiei, care ar urma sa fie castigata de o firma de sondare apropiata PSD."
 
La TVR se intampla lucruri ciudate: Victor Ponta - "erou" la emisiunea "Viata satului", cu o saptamana inainte de alegeri / Exit poll-ul de la TVR ar urma sa ajunga la o firma de sondare a PSD

Cu o saptamana inainte de primul tur al alegerilor prezidentiale, la televiziunea publica se intampla lucruri ciudate. Aceste evenimente stranii nu au cum sa nu trezeasca serioase suspiciuni asupra autonomiei si independentei editoriale a televiziunii publice care, conform legii, trebuie ferita de orice ingerinta politica.

Dupa presiunile care s-au facut asupra conducerii televiziunii si care au dat nastere unui mare scandal de presa in urma cu o luna, lucurile par sa nu se fi linistit la nivelul management-ului acestei institutii. Avand in vedere aceste evolutii, ma vad obligat sa informez opinia publica asupra a doua evenimente recente.

Candidatul PSD la aceste alegeri prezidentiale, domnul Victor Ponta, nu a gasit de cuviinta sa participe la nici o dezbatere electorala organizata de TVR, dar asta nu l-a facut sa refuze "invitatia" la o "editie speciala" a emisiunii "Viata Satului", astazi, 26 octombrie 2014, chiar de Ziua Recoltei. Probabil, a recoltei electorale, deducem noi, intrucat emisiunea a fost atat de "speciala" incat publicitatea electorala a fost banal mascata sub o discutie despre banii agricultorilor. Imbracata in subiecte "sensibile" precum cuantumul fondurilor primite de fermieri, piata laptelui sau eliminarea unor accize, emisiunea a fost o mostra de manipulare. Intrebarile ridicate la fileu, temele aranjate si subiectele probabil dinainte negociate au avut darul de a adanci suspiciunile ca TVR este controlata de partidul de guvernamant nu doar prin deciziile majoritatii membrilor Consiliului de Administratie, dar chiar prin unii angajati aflati in posturi de conducere.
Un alt subiect controversat este cel al exit poll-ului pe care TVR ar urma sa il comande pentru a masura optiunile la alegerile prezidentiale din 2 si 16 noiembrie a.c. Initial, SRTV a decis organizarea unei licitatii cu valoare estimata, licitatie electronica la care nu s-a prezentat nici un competitor pana la termenul-limita (21.10.2014). Asadar, pentru ca "timpul nu mai permite repetarea procedurii de cerere de oferte", Consiliului de Administratie i se propune aprobarea unei negocieri directe fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Gurile rele, dar cunoscatoare ale tertipurilor licitatiilor publice, dadeau ca sigura aceasta repetare a licitatiei, care ar urma sa fie castigata de o firma de sondare apropiata PSD.


Andrei Muraru, membru titular al Consiliului de Administratie al SRTV

Thursday, October 02, 2014


For the first time in the history of the International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID), on March 20, 2014, a proposal to disqualify an arbitrator was accepted by the two unchallenged arbitrators. The tribunal in Caratube v. Kazakhstan upheld a proposal for disqualification of fellow arbitrator Mr. Bruno Boesch. Together with two similar decisions by the Chairman of the ICSID Administrative Council, also reviewed in this Insight, this case suggests a notable change in the assessment of proposals challenging arbitrators under the ICSID Convention.
The grounds to challenge arbitrators are generally similar among different arbitration rules, and they pertain to an alleged lack of independence or impartiality. However, ICSID rules for challenging arbitrators are unusual for two main reasons. First, procedurally, the decision on a challenge is first taken by the unchallenged members of the arbitral tribunal. The more common procedure of requesting a third party to take a decision is adopted only when a sole arbitrator or a majority of the arbitral tribunal is challenged. In that case, challenges to ICSID arbitrators are decided by the Chairman of the ICSID Administrative Tribunal, who is also the President of the World Bank. Second, Article 57 of the ICSID Convention provides that a party may propose the disqualification of an arbitrator "on account of any fact indicating a manifest lack of the qualities" of impartiality or independence. This threshold to evaluate the grounds for a challenge has been criticized as too strict and difficult to meet. More common, lower thresholds allow for a challenge to arbitrators in circumstances that give rise to "justifiable doubts" as to the impartiality or independence of an arbitrator.

Tuesday, September 02, 2014

Replacing APER: the new Senior Management Regime and Certification Regime for banks


01 September 2014 Download PDF

Executive Summary


The FCA and PRA have begun consultation on:

  • a new Senior Managers’ Regime (SMR) to replace the old Approved Persons Regime (APER), but covering a narrower range of individuals than APER;
  • a new Certification Regime (CR), whereby firms would have to self-certify certain employees as ‘fit and proper’, and would apply to a wider range of individuals than APER; and
  • new banking conduct rules for individuals, based on the rules in APER, but applying to almost all a firm’s employees;

all of which will apply only to banks, building societies and PRA-authorised investment firms. (See below for limits on geographical scope.) APER will be abolished in this sector, but will continue to be in place elsewhere (for the time being, at least: see also below).

The proposed regime change is extremely complicated: the result, perhaps, of combining two different systems (for PRA and FCA) into a scheme of late Byzantine intricacy. We have summarised each aspect of the consultation paper below –a high-level overview rather than an exhaustive analyis – but the highlights of the proposals are:

  • the new, statutory 'Presumption of Responsibility' – or reversed burden of proof – where, if a firm has breached a regulatory requirement, the Senior Manager responsible for the area of the breach will have to satisfy the regulators that he took "reasonable steps" to prevent, stop, or remedy that breach – with the possibility of facing individual sanctions if he cannot do so; (this does not entail strict liability: what constitutes "reasonable steps" will be determined on a case-by-case basis;)
  • as noted above, a greatly increased scope for the new conduct rules, which are based on (and replace) the APER rules; unlike APER, however, the new rules will apply to almost all employees of a bank, building society or PRA investment firm;
  • Senior Managers will now be liable to enforcement action from three separate directions:
    • for individual breach of the conduct rules (FSMA ‘Condition A’);
    • by being “knowingly concerned” in a breach of rules by the firm (FSMA ‘Condition B’); or
    • through breaches occuring in the areas for which they are responsible (FSMA ‘Condition C’)
  • Senior Managers are also liable to prosecution for the new criminal offence ‘relating to a decision causing a financial institution to fail’ (s.36 Financial Services (Banking Reform) Act 2013).

Responses to the consultation are required by Friday 31 October 2014.

Wednesday, August 06, 2014

Proiectul de Cod fiscal dă o nouă definiţie activităţilor independente. Astfel, conform propunerilor, veniturile din activităţi independente vor cuprinde "veniturile din activităţi economice, profesii libere şi drepturi de proprietate intelectuală". Accentul cade pe caracterul economic al activităţii. Noţiunea este decisivă atâta timp cât, în baza ei, fiscul poate să reconsidere natura veniturilor şi să modifice impozitarea.   În prezent, Codul fiscal arată că veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, din profesii libere şi din drepturi de proprietate intelectuală. În proiect, veniturile comerciale sunt înlocuite cu cele din activităţi economice. Dacă primele provin din fapte de comerţ, prestări de servicii şi practicarea unei meserii, cele din activităţi economice au ca surse producţia, comerţul şi prestările de servicii. O altă modificare vizează profesiile libere: dispare enumerarea profesiilor reglementate şi este prevăzut că sunt venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale. Implicaţiile schimbării definiţiei, nu sunt de neglijat. "Potrivit Codului fiscal (în vigoare n.r.), la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al acesteia. În baza acestor prevederi, dacă tranzacţiile nu sunt bine fundamentate, autorităţile fiscale pot reconsidera natura veniturilor", explică Andreea Steinhart, partener Contexpert. Reconsiderarea naturii veniturilor înseamnă schimbarea impozitării. De exemplu, drepturile de autor pot fi asimilate salariilor şi impuse cu toate taxele şi contribuţiile aferente acestora.  Potrivit datelor Registrului Comerţului şi alte Finanţelor, sunt înregistrate circa 350.000 de PFA, 230 mii de persoane care practică profesii libere, iar 133 mii au drepturi de proprietate intelectuală.