De mai multi ani, in interiorul DNA s-a format o retea de persoane legate prin interese personale, care asculta de elemente din SRI si de exponenti de la varful actualei Puteri. Acest lucru nu este o noutate pentru unii. Initial, cu unele exceptii dictate de Putere, acest grup de actiune a fost bine intentionat si a plecat pe piste reale de combatere a coruptiei, cu efecte benefice in societate. Numai ca pe parcurs, functie de interesele si jocurile politico-financiare tot mai numeroase si presante, grupul de actiune s-a transformat intr-un soi de politie politica, foarte eficient atunci cand, pe langa activitatile obisnuite ale DNA, trebuia omorat vreun dosar sau, dimpotriva, trebuia umflat careva si dus la mandat de arestare sau trimis in judecata, cu tot spectacolul mediatic de rigoare. Anii au trecut, si mai toate dosarele fabricate s-au finalizat cu achitari in instante, victime ale exceselor si abuzurilor DNA devenind atat oameni politici, oameni de afaceri, cat si magistrati.

Anul 2012 aduce pe langa alte scumpiri si unele majorari ale tarifelor notariale. Noile tarife vor fi aplicate lunile urmatoare, dupa aprobarea normelor privind onorariile pe care le vor percepe notarii publici. "Pentru anumite categorii de servicii notariale, tarifele se vor dubla si chiar tripla incepand din ianuarie 2012. Serviicile notariale din Romania sunt mai scumpe decat in majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, fiind de patru ori peste medie. Cerem retragerea intiativei legislative privind tarifele de onorarii pe care le vor percepe notarii publici in 2012", se mentioneaza intr-o petitie online impotriva maririi tarifelor notariale.Reprezentantii Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania au declarat ca "onorariile sunt in prezent nemodificate".

Modificarile, dupa luna ianuarie

Notarii publici spun insa ca, deocamdata, e vorba doar de propuneri ale organizatiilor profesionale si, in prezent, tarifele sunt nemodificate. In schimb acestia nu neaga ca "tarifele vor suferi unele mariri".

Fiducia, nou-introdusă în Codul civil la 1 octombrie 2011, poate fi un model eficient de administrare şi protejare a activelor. Însă implicaţiile sale fiscale nu sunt pe deplin reglementate. m. Fiducia, împrumutată recent de legislaţia românească, este operaţiunea prin intermediul căreia se face un transfer de patrimoniu de la o persoană fizică sau juridică (numita constituitor) către unul sau mai multi fiduciari. Aceştia din urmă au obligaţia de a administra bunurile transferate în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Calitatea de fiduciar o pot avea doar instituţiile de credit, societăţile de investiţii sau de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de intermediere financiară, societăţile de asigurare şi reasigurare, avocaţii sau notarii publici. Fiducia are mare succes în ţările anglo-saxone, unde funcţionează sub conceptul de trust. Potrivit Mihaelei Mitroi, partener consultanţă fiscală PwC România, flexibilitatea trust-ului l-a făcut dezirabil inclusiv firmelor româneşti.

Va aduceti aminte cum zicea seful DNA, Daniel Morar, la televizor, ca expertizele facute de expertii independenti nu sunt prea credibile, pentru ca acestia sunt platiti de inculpati, si, pe cale de consecinta, rapoartele de expertiza le sunt favorabile acestora, pe sistemul: clientul nostru, stapanul nostru? Ei bine, Morar a uitat sa spuna ca si la DNA se aplica sistemul cu clientul. Se pare ca o anumita doamna expert, Adriana Timofte, ca prin farmec, este abonata la expertizele financiar contabile dispuse de procurori. Cat credeti ca isi ia pentru un raport de expertiza? 120.000 lei! Din bani publici! Pana acum nu am auzit de un inculpat care sa fi platit o asemenea suma vreunui expert parte! Asa ca, domnu' Morar... mai usor cu obiectivitatea pe scari!

Similaritati

Tribunalul din Frankfurt da marti sentinta intr-unul dintre cele mai mari procese de criminalitate economico-financiara din Germania. Pe banca acuzatilor stau sase manageri de firme care s-au ocupat cu comercializarea drepturilor asupra certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera. Volumul certificatelor tranzactionate trece de un miliard de euro. Certificatele au fost cumparate din strainatate, trecute printr-un sistem-suveica de firme din Germania si in final vandute prin Deutsche Bank. Prin ingineria financiara soldata cu returnare necuvenita de TVA, fiscul german a fost pagubit cu 230 de milioane de euro...Tilharia se aseamana cu ce se intimpla si in Romania, ceea ce ma face sa inteleg acum, de ce Secaturile care conduc aceasta tara s-au repezit sa se alinieze la dorintele Germaniei referitoare la U.E. si Zona Euro.

Reintoarcerea securitatii

Puterea reinvie Directia VI a Securitatii. PDL sustine un proiect de lege prin care ofiterii SRI sa devina organe de cercetare penala si sa lucreze cu procurorii in Parchet. Cititi si va cruciti cum populatia va putea fi urmarita prin orice mijloace. Rolul procurorilor si al serviciilor secrete au devenit din ce in ce mai puternice, mutiland incet-incet democratia in samburele existentei ei. O dictatura se bazeaza pe instituirea fricii. Pe urmarire, filaj, interceptari, in toate locurile, inclusiv in cele private. Lumeajustitei.ro a pus mana pe un proiect de lege care se afla la Parlament, in discutii pe Comisia juridica a Camerei Deputatilor si pus pe ordinea de zi a Comisiei juridice in zilele de miercuri si joi (12-13 octombrie 2011), care daca ar ajunge sa fie adoptat in forma actuala va imbogati Serviciul Roman de Informatii cu puterea de a avea ofiteri de cercetare penala care vor putea face, in echipa cu procurorul aproape orice, mai putin retinere sau arestare.Avertizam ca nicaieri in lume un serviciu secret nu se substitui unui organ de urmarire penala si nici unei instante de judecata.Constitutiile arata clar cine are dreptul sa savarseasca actul de justitie. Pentru inceput, va supunem atentiei o modificare extrem de importanta, care ar putea infiinta, in sanul Parchetului General, o structura tip Directia a VI-a a Securitatii statului, modificare sustinuta – din cate am aflat – de catre deputatul PDL Cezar Preda.

Contractul individual de munca

Incheierea contractului de munca intr-o forma benefica de ambele parti, avand in vedere viitorul muncii prestate, nu e un lucru simplu nici pentru angajator nici pentru salariati. Partile esentiale ale acestuia trebuie cunoscute, intelese si consimtite total la momentul semnarii. Legea nr. 40/2011 privind Codul muncii aduce unele precizari noi. Principalul obiect al contractului individual de munca consta in prestarea muncii de catre salariat si plata acestei munci de catre angajator. Majoritatea cazurilor de suspendare a contractului individual de munca au, de altfel, in vedere neexecutarea obiectului contractului de munca. Calitatea de salariat poate continua, contractul poate fi socotit inca in fiinta, vechimea in munca poate curge in continuare, dar daca obiectul contractului nu se executa, contractul este suspendat. De exemplu, in cazul grevei, al concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an, al absentelor nemotivate s.a.m.d. Se instituie obligatia incheierii contractului individual de munca in forma scrisa ca o cerinta ad validitatem (Legea nr 40/2011); contractul individual de munca cu durata determinata va putea fi incheiat pentru o perioada de pana la 36 de luni inclusiv (Legea nr 40/2011).

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a declarat, luni, la TVR, că, mai nou, există un alt mod de a se amâna judecarea dosarelor, contestându-se interceptările DNA. Totodată, Morar a reclamat faptul că judecătorii trimit automat la expertizare interceptările, iar oficialii Comisiei Europene - atunci când evaluaează justiţia română - se întreabă de ce se fac aceste expertize. "Pur şi simplu e libera lor apreciere (a judecătorilor-n.r.)", a afirmat Morar, potrivit căruia niciodată nu s-a demonstrat că Parchetul contraface o astfel de probă. "Mai nou nu îşi recunosc vocea (inculpaţii-n.r.), nu se mai recunosc în acele interceptări, iar din păcate judecătorii trimit aceste interceptări la expertize", a mai declarat Daniel Morar. Pocurorul şef a susţinut că, din punctul de vedere al DNA, se decide fără discernământ trimiterea la expertizare a interceptărilor, fără să se precizeze "ce anume se contestă, nu vor să vizualizeze casetele, imaginile". Sunt dosare cu 8.000 de interceptări, iar expertizarea acestora ar bloca activitatea INEC poate un an, a mai susţinut Morar.

La Inalta Curte de Casatie si Justitie colcaie coruptia

La Inalta Curte de Casatie si Justitie colcaie coruptia ; judecatorii Barsan si Pusoiu- invinuiti; trei judecatori sunt in cercetari prealabile; alti sase vor da declaratii de faptuitori. Judecatorul Gabriela Barsan, sefa Sectiei Contencios Adminsitrativ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie , si Iuliana Pusoiu , judecator la aceeasi sectie, sunt invinuite de procurorii anticoruptie ca au facut traffic de influenta pentru ca omul de afaceri Gabriel Chiriac sa castige procese. Omul de afaceri nu a fost gasit in Romania, el fiind localizat la Paris, unde domiciliaza cu familia. Alaturi de judecatoarele Gabriela Barsan si Iuluiana Pusoiu mai sunt cercetati prealabil pentru favorizarea infractorului judecatorii Corina Corbu si Nicolae Manigutiu de la Sectia Contencios, precum si un judecator de la Sectia penala; afaceristuul Chiriac este invinuit de cumparare de influenta, iar avocata acestuia, Claudia Gherbovan-Silinescu este acuzata de complicitate. De asemenea, mai sunt cercetati prealabil sase judecatori de la Sectia Contencios, spun surse judiciare, care s-ar fi pronuntat in favoarea llui Chiriac. Acest scandal zguduie temeliile Justitiei Romane deoarece survine dupa un altul in care fostul sef al sectiei civile de la Inalta Curte, Florin Costiniu, a fost trimis in judecata anul trecut, alaturi de senatorul PSD Catalin Voicu si de oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic. Atunci, prin senatorul Voicu si cu ajutorul lui Costiniu , afaceristii au facut traffic de influenta contra 260.000 de euro, pentru a castiga procese ce vizau licitatii tot la Sectia Contencios condusa de Barsan.

Comisia Europeană a adoptat, joi, noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, care prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în perioada următoare, informează un comunicat remis presei.
Liberalii din Parlamentul European spun că acest document este unul foarte important pentru viitorul ţării noastre. "Propunerea Executivului European este în mare parte favorabilă României, în măsura în care guvernul de la Bucureşti va fi capabil să respecte cerinţele impuse de Comisia Europeană. În următoarea perioadă de programare, ţara noastră va fi obligată să semneze un contract de parteneriat cu Comisia Europeană prin care se va angaja să îndeplinească obiective naţionale clare, în funcţie de priorităţile de dezvoltare şi investiţii, pentru perioada 2014-2020", a declarat coordonatoarea liberalilor în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Ramona Mănescu. Totuşi, adoptarea acestui pachet legislativ nu este o garanţie că, la un moment dat, Comisia Europeană nu-şi va putea suspenda fondurile, dacă România nu-şi respectă angajamentele.