Wednesday, December 30, 2015

Se pare ca exista doua Justitii paralele in Romania! Pe de o parte, in ultima vreme, s-a putut lesne observa ca la instantele de fond judecatorii dau dovada de tot mai multa clementa, preferand sa recurga la achitari sau sa dicteze pedepse la limita de jos a prevederilor legale. In schimb, aceleasi dosare ajunse pe masa magistratilor de la instantele superioare, fara a se aduce pe parcurs niciun fel de probe suplimentare, sunt judecate cu o cu totul alta masura. Astfel ca, de obicei, inculpatii care au scapat cu usurinta la primele instante, se trezesc acum ca primesc pedepse care se apropie de cele maxime. Asa ca una din doua: ori magistratii de la fond sunt prea „moi”, ori cei de la instantele superioare  depasesc orice limita cu severitatea lor! Este evident ca, ceva trebuie facut pentru „uniformizarea” masurilor cu care sunt judecate aceleasi dosare. In prezent, ce-i drept, de multe ori DNA-ul a inclinat balanta prin anchetele realizate, care au demonstrat ca, nu de putine ori, „maleabilitatea” judecatorilor de la instantele de fond s-a datorat „atentiilor” in bani sau in natura primite de la inculpati. Cu toate acestea, ramane totusi un mare semn de intrebare cum de a ajuns sa nu  mai gasesti practic un proces in care magistratii de la instante diferite sa nu interpreteze cat de cat la fel prevederile legale. Nu doar confruntarile „fratricide” dintre judecatori, purtate prin emiterea de decizii care se bat cap in cap, risca sa ameninte credibilitatea Justitiei. Pentru ca, de departe, cea mai crancena confruntare interna se poarta, de cativa ani buni, intre procurori si judecatori. Ce-i drept, sunt si cazuri in care si unii si altii, impreuna cu ofiteri de politie, fac parte din aceleasi „circuite” care au intrat deja sub vizorul DNA. Insa si in aceste cazuri cei implicati in influentele retele subterane specializate in traficul de influenta opun o darza rezistenta colegilor din afara „fratiilor”. Insa confruntarea dintre cele doua „caste” se duce mai ales la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Asa ca deja se trag sfori la greu pentru a se stabili cine va asigura conducerea viitorului CSM: un judecator sau un procuror. Iar agitatia creata in justitie in jurul acestui subiect fierbinte nu tine doar de orgoliul celor implicati, ci are o miza cu mult mai mare: controlul Inspectiei Judiciare. Pana in acest moment, cei de la Inspectia Judiciara mai mult s-au prefacut ca lucreaza. Astfel ca, in ciuda evidentelor, nu au deranjat niciodata pe nimeni. Desi, in nenumarate cazuri, sesizarile unor alte institutii si structuri contineau chiar indicii clare si probe privind adevaratele motive, in afara legii, ale deciziilor luate de unii magistrati. Insa Inspectia Judiciara s-a transformat intr-un „cimitir al elefantilor”, care a facut mai mult rau decat bine, protejand nu de putine ori „circuitele” despre care vorbeam. Iata insa ca, din informatiile pe care le avem, acest lucru se va schimba radical. Si „nodul gordian” al pasivitatii Inspectiei Judiciare va fi taiat, indiferent de cine va veni in fruntea CSM. Pentru ca o cerinta expresa a celor care monitorizeaza activitatea Justitiei de la noi este tocmai cea de a reda Inspectiei Judiciare rolul pe care trebuie sa-l joace, acela de factor activ in depistarea, deconspirarea si destructurarea „retelelor” subterane de magistrati corupti.

Sunday, November 15, 2015


BUCURESTI - Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, astăzi, echipa de miniştri, într-o conferință de presă, la Camera Deputaților.  Astfel, lista membrilor Guvernului propusă de Dacian Cioloş este:
     Vicepremier şi Ministrul Economiei: Costin Grigore Borc
     Vicepremier şi Ministrul Dezvoltării: Vasile Dâncu
     Ministrul Afacerilor Externe: Lazăr Comănescu
     Ministrul Afacerilor Interne: Petre Tobă
     Ministrul Agriculturii: Achim Irimescu
     Ministrul Apărării Naţionale: Mihnea Motoc
     Ministrul Culturii: Vlad Alexandrescu
     Ministrul Energiei: Victor Vlad Grigorescu
     Ministrul Educaţiei: Adrian Curaj
     Ministrul Finanţelor Publice: Anca Paliu Dragu
     Ministrul Fondurilor Europene: Aura Carmen Răducu
     Ministrul Justiţiei: Dna Pruna Alexandra Raluca
     Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Cristiana Paşca Palmer
     Ministrul Muncii: Claudia Anca Moarcăş
     Ministrul pentru Societatea Informaţională: Marius Raul Bostan
     Ministrul Sănătăţii: Patriciu Achimas - Cadariu
     Ministrul Tineretului și Sportului: Elisabeta Lipă
     Ministrul Transporturilor: Marian Costescu
     Ministrul pentru Dialog Social: Violeta Alexandru
     Şeful Cancelariei Primului Ministru: Ioan Dragoş Tudorache
     Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Preturindeni: Dan Stoenescu
     Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Societatea Civilă: Cristian Ciprian Bucur.
 

Friday, October 30, 2015

Ceea ce se întâmplă în Portugalia nu este decât o nouă etapă a marşului forţat al Europei către o societate lipsită de legitimitate democratică, marş justificat, însă, tocmai prin apelarea neîntreruptă la principiile democratice.  Negocierile cu socialiştii au eşuat, iar aceştia s-au mişcat rapid pentru a forma o coaliţie de stânga alături de comunişti şi un alt partid de stânga, formaţiunea ad-hoc dispunând de o majoritate de 50,7% în Parlament. Liderul socialist Antonio Costa a cerut, în aceste condiţii, numirea ca prim-ministru, dar preşedintele Anibal Cavaco Silva a refuzat.   În urma refuzului preşedintelui, Ambrose Evans-Pritchard scrie în The Telegraph că "zona euro a trecut Rubiconul prin interzicerea accesului la putere a stângii". Acesta este primul caz în care partidelor eurosceptice li se neagă dreptul de formare a guvernului, interdicţie justificată prin interesul naţional, după cum mai scrie jurnalistul bri¬tanic. "Acesta este cel mai rău moment pentru o schimbare radicală a fundaţiilor democraţiei noastre", a justificat Cavaco Silva decizia de a cere tot fostului premier să formeze noul guvern.   În opinia preşedintelui, "după marile sacrificii din ultimii ani este datoria mea să fac tot ceea ce este posibil astfel încât să nu transmitem semnale false instituţiilor financiare, investitorilor şi pieţelor". Ce ar mai fi de spus, când voinţa poporului, cel puţin conform definiţiei democraţiei încă acceptată la nivel european, a ajuns să fie considerată "semnal fals" pentru instituţiile financiare şi pieţe?   Antonio Costa a declarat că decizia preşedintelui reprezintă o gravă greşeală, deoarece "este inacceptabilă uzurparea puterilor exclusive ale parlamentului", şi a anunţat un vot de neîncredere la prezentarea noului guvern în forul legislativ.   Ana Catarina Mendes, parlamentar şi purtător de cuvânt al Partidului Socialist, a declarat pentru Reuters că "noul guvern nu are niciun viitor şi este conştient de acest lucru", deoarece "nu dispune de o minimă capacitate de a interacţiona cu societatea".     "Cavaco Silva îşi foloseşte puterea pentru a impune o agendă ideologică reacţionară, în interesul creditorilor şi a instituţiilor zonei euro, iar totul se face, cu o remarcabilă impertinenţă, în numele apărării democraţiei", este verdictul lui Ambrose Evans-Pritchard.  Poate că socialiştii şi aliaţii lor vor bloca revenirea la putere a blocului de centru-dreapta sau poate că guvernul minoritar va depăşi moţiunea de cenzură în urma unor "jocuri" politice justificate prin interesul naţional, însă niciuna dintre cele două blocuri politice nu vor putea să voteze împotriva matematicii implacabile a datoriilor.

Thursday, October 22, 2015

ROMANIA  va fi obligată să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere până la transpunerea integrală a Legii privind rezoluţia bancară, ce presupune inclusiv aplicarea bail-in-ului (procedură care prevede inclusiv confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme), după cum reiese dintr-un comunicat al Comisiei Europene.  Acesta arată că CE a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netranspunerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD), precizând: "Sesizarea Curţii implică cel puţin impunerea unei penalităţi zilnice cu titlu cominatoriu până când se realizează transpunerea integrală. Cuantumul acestor sancţiuni este calculat în aşa fel încât să se ia în considerare capacitatea de plată, durata şi gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză. Comisia poate decide să retragă această cauză în condiţiile în care un stat membru pune în aplicare normele UE respective".  Potrivit specialiştilor din domeniul juridic, Comisia Europeană este îndreptăţită să aplice astfel de penalităţi.  Printre altele, comunicatul CE mai subliniază: "Această directivă (2014/59/UE) este un element central al cadrului de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare. De asemenea, directiva este un document important pentru Uniunea bancară a UE. Noile norme introduse prin BRRD oferă autorităţilor naţionale instrumentele şi competenţele necesare pentru a atenua şi a gestiona dificultăţile majore sau falimentul băncilor şi ale marilor firme de investiţii din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a se garanta faptul că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească, în vederea menţinerii stabilităţii financiare, pentru băncile aflate în dificultate. În acest sens, ele prevăd, printre altele, ca acţionarii şi creditorii băncilor să îşi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de «recapitalizare internă». Este extrem de important ca aceste norme să fie în vigoare în toate statele membre".  Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. La data de 28 mai 2015, Comisia Europeană a trimis un aviz motivat unui număr de 11 state membre ale UE, solicitându-le să transpună BRRD. Întrucât în şase state membre ale UE noile norme nu au fost transpuse integral, Curtea a fost sesizată cu privire la nerespectarea acestei obligaţii de către statele în cauză". Neimplementarea legii care prevede şi aplicarea bail-in-ului pentru salvarea băncilor cu probleme riscă să pună sub semnul întrebării credibilitatea Uniunii Bancare, ne-au declarat, în urmă cu o lună, unele surse europene.  Acestea apreciau, atunci, că situaţia actuală referitoare la transpunerea în legislaţiile naţionale a Directivei Europene care priveşte rezoluţia bancară este "nesatisfăcătoare, cauzând incertitudini legislative şi implicând riscuri politice şi legale în cazul în care băncile ar întâmpina dificultăţi". Romania se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.  În luna mai, Comisia Europeană a cerut de la 11 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Franţa, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia, România şi Suedia) implementarea în totalitate a legii menţionate mai sus. "Cererea a fost făcută sub forma unei opinii motivate, care reprezintă a doua fază a procedurii de infringement a UE.  Din mai, unele ţări au făcut anumiţi paşi ca să se asigure că sunt în linie cu reglementările UE privind Directiva Europeană referitoare la rezoluţie şi restructurare. Altele nu au făcut acest lucru", ne-au mai spus sursele citate.  Acestea au adăugat că ţările care au transpus în totalitate reglementările UE în legislaţia naţională sunt Austria, Germania, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Letonia, Estonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Portugalia, Danemarca şi Bulgaria, cele care au implementat parţial această lege fiind Belgia, Spania, Cipru, Malta, Ţările de Jos, Slovenia şi Franţa.  Aşadar, România nu se află printre ţările, menţionate de oficialii europeni, care au deja o lege completă sau parţială în domeniul rezoluţiei bancare.  Ministerul nostru de finanţe a transmis spre dezbatere Parlamentului un proiect legislativ realizat de Banca Naţională a României (BNR) care priveşte crearea unui Fond de rezoluţie bancară.   Analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că un astfel de proiect legislativ nu a fost aprobat până acum pentru că ar fi neconstituţional, acesta urmând să vizeze şi aplicarea bail-in-ului.  Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR ne-a precizat, la începutul lunii iunie: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".  Ordonanţa 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului spune că a doua măsură de stabilizare a unei bănci prevede posibilitatea participării Fondului de Garantare a Depozitelor în calitate de acţionar al instituţiei respective.  Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.   Urgentarea adoptării "atât de întârziatei legislaţii din sectorul financiar" - referitoare la închiderea băncilor, garantarea depozitelor, supravegherea macroprudenţială şi la obligaţiunile garantate - va contribui la întărirea cadrului legal actual şi la alinierea acestuia la bunele practici internaţionale, consideră oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI).  La închiderea vizitei pe care a făcut-o zilele trecute ţării noastre, şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter, a declarat: "Sectorul bancar se găseşte cu un pas mai aproape de revigorarea intermedierii. Acest domeniu a făcut faţă cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an şi continuă să menţină rezerve suficiente de capital şi de lichidităţi. Pe măsură ce bilanţurile s-au consolidat şi redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În acelaşi timp, menţinerea unor rezerve puternice va fi esenţială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile".  În ceea ce priveşte modernizarea regimului insolvenţei din ţara noastră, procesul avansează, este de părere oficialul FMI, subliniind că misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislaţie secundară, pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvenţa personală.  Sursa - ziarul bursa.

Sunday, October 11, 2015

O decizie recentă a Curții Constituționale privitoare la Codul penal a provocat multe comentarii critice. S-a remarcat, de pildă, că prin noua interpretare a conflictului de interese, primul-ministru Victor Ponta sau fostul primar de la Constanța Radu Mazăre scapă de o parte din acuzațiile care le-au fost aduse. Și nu doar ei, ci și alții care au fost acuzați că ar fi creat avantaje unor foști parteneri de afaceri. Decizia CCR ar prezenta prin urmare o mulțime de inconveniente și ar pune frână luptei împotriva corupției. (v. RL, Ondine Gherguț)  Chiar dacă din punct de vedere strict tehnic aceste observații sunt corecte, decizia Curții Constituționale ar trebui mai curând salutată, căci ea împiedică săvârșirea unor abuzuri. În anumite cazuri, Codul penal putea fi eficient, dar în altele lăsa loc unor acțiuni absurde și excesive.  Este vorba de Art.301 alin.(1) din Codul penal, referitor la conflictul de interese în cazul unui funcționar public, prin care se interzice acestuia să decidă în beneficiul cuiva cu care s-a aflat ”în raporturi comerciale”. Curtea a apreciat însă că formularea e vagă și alunecoasă, fiind de natură ”a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese” (CCR, comunicat de presă).  Dacă parchetul află că un primar a acordat un contract firmei la care a fost acționar, va trebui să abandoneze cazul în lipsă de temeiuri legale. Prin urmare e adevărat că, prin noua interpretare a legii, procurorii pierd un instrument folositor. Dar procurorii nu au decât un rol limitat în înfăptuirea justiției. O bună interpretare a legii este aceea care îngrădește cât mai mult cu putință posibilitatea unui abuz chiar dacă în felul acesta rămân nepedepsiți unii dintre cei vinovați. Acesta este prețul. Cu alte cuvinte, ar fi bine să ne ferim ca legile anticorupție să semene cu raidurile aviatice care înregistrează tot mai multe ”pagube colaterale”. Căci, pe măsură ce victimile inocente devin tot mai numeroase, te întrebi dacă prețul intransigenței merită să fie plătit.  Mai există însă un argument major împotriva acestei interpretări a conflictului de interese. ”Raporturile comerciale” care sunt incriminate de Codul penal nu acoperă decât o mică parte din aria relațiilor subiective care ar putea vicia o decizie publică. Dintr-o pudoare ușor de înțeles, legiuitorul nu a enumerat între situațiile condamnabile pe cele erotice, or probabil că nu există nimic mai frecvent decât favorurile făcute amantei sau amantului. Am ales relațiile erotice deoarece ele sunt, în sensul lor propriu și figurat, cea mai puternică expresie a acelei subiectivității umane de natură să deturneze o decizie rațională. Și dacă lucrurile stau așa (și așa stau!), legea penală românească este și oarbă și incisivă, exact ca o dronă prost ghidată. E mai bine cum a decis CCR care a limitat conflictul de interese la sfera familiei, păstrându-se într-o zonă strict controlabilă.  Dar probabil că nu pudoarea, ci altul va fi fost motivul principal pentru care legiuitorul nu a cuprins în sfera conflictului de interese relațiile erotice. Dacă ar fi intrat pe acest teren, ar fi încălcat dreptul la intimitate. Or aici se află contradicția în care se zbate justițiarul liberal. Ambiția lui este să-i prindă și să-i condamne pe aceia care se abat de la criteriile obiective și măsurabile ale unei decizii din sfera politicii publice, dar fără să tulbure sfera intimității. Atâta doar că orice deturnare a obiectivității este, prin definiție, subiectivă și egoistă, ținând cu necesitate de sfera intimității. Relațiile erotice - de orice fel ar fi ele - sunt epitomul însuși al conflictului de interese.  Prin urmare, dacă legea nu poate intra în toate ascunzișurile vieții omenești, este mai bine să rămână în zonele clare și perfect controlabile. Orice incursiune punitivă în sfera subiectivității riscă să se transforme într-un abuz. (DW)

Tuesday, September 15, 2015

Michael Hudson, profesor la University of Missouri, spune că pentru prima dată după anul 2008 intrăm într-o etapă de deflaţie a datoriilor ... Ce reprezintă vârtejul din pieţele finanicare din ultimele săptămâni? Este o nouă etapă de deflaţie a datoriilor caracterizată de incapacitatea de a plăti creditele şi repudierea acestora, spune Michael Hudson, profesor la University of Missouri şi fost executiv la banca newyorkeză Chase Manhattan. Este rezultatul a ceea ce nu s-a făcut până la capăt în anul 2008, a declarat acesta într-o intervenţie televizată pentru Russia Today. Pentru cea mai mare parte a americanilor este înrădăcinată ideea că Wall Street-ul şi sectorul financiar fac parte din economia reală şi contribuie la avansul economic. Revenirea din ultimii şapte ani a fost pe această bază a activităţii sporite în finanţe, asigurări şi real estate. De fapt, a fost o iluzie întrucât economia nu a crescut deloc.  Ce s-a întâmplat a fost, de fapt, un nou influx de credit. Companiile listate pe Bursa de la New York au făcut răscumpărări ale propriilor acţiuni cu bani împrumutaţi cu 0,1% şi creaţi de industria financiară. Acum, acţiunile cad din nou la pământ, iar aceleaşi corporaţii se văd cu o pierdere de 10% la nivelul capitalizărilor bursiere. Este elementul fundamental pe termen lung cel care amendează aceste măsuri pe termen scurt, mai zice Hudson.  Sistemul se ţine prin fraudă -- Este un context în care întregul sistem de credit tinde să genereze randamente pe hârtie, chiar dacă acest lucru se întâmplă prin fraudă sau prin spolierea participanţilor la economia reală. Când lucra, în anii '60, la Chase Manhattan băncile, într-adevăr, câştigau exact aşa cum îşi imaginează oamenii că fac şi astăzi: se împrumută cu dobânzi mai joase prin depozite şi plasează la randamente mai ridicate prin credit. Acum, însă, acestea crează credite-gunoi ("junk") - despre care ştiu că nu pot fi plătite - pe care le plasează apoi altor fraieri cum ar fi case de economii din Germania sau fonduri de pensii. Este un sistem care a fost legalizat de la mandatul la şefia băncii centrale a SUA a lui Alan Greenspan şi până în prezent. "Sectorul de fraudă este acum parte a sectorului financiar", a afirmat Hudson care recent a lansat cartea "Uciderea gazdei. Cum paraziţii financiari şi datoriile distrug economia globală" ("Killing the Host. How Financial Parasites and Debt Destroy the Global Economy").  Lumea ca o imensă închisoare a datornicilor -- Lumea ar putea fi şi altfel decât este astăzi, cu băncile în centrul economiei. Spre exemplu, ar putea să nu fie ca în prezent în SUA unde plata dobânzilor este deductibilă la taxe. "Subvenţionăm îndatorarea în detrimentul investiţiei în equity", a sintetizat profesorul american de economie. În opinia sa, acum majoritatea oamenilor trăiesc pentru bănci, deşi nu ar trebui ca lucrurile să stea aşa. Nici măcar nu trebuie să existe închisori ale datornicilor; este de ajuns faptul că se admite că un creditor poate urmări toată viaţa un debitor luându-i o parte din venituri. Aceasta este o servitute a datornicilor după modelul celei din Antichitate şi Evul Mediu. Nu eşti legat de pământ, te poţi muta oriunde, dar trebuie să-ţi plăteşti stăpânul-creditor. Hudson aminteşte cât de înrădăcinat este sistemul: fără studii realizate pe credit nu îţi poţi găsi de muncă, iar tinerii îşi încep viaţa activă înglodaţi în datorii.

Wednesday, July 15, 2015

Inculpatul-premier Victor Ponta are averea sub sechestru asigurător, pus de procurorii DNA pentru a se recupera prejudicii totale de peste 260.000 de lei, produse bugetului public prin 17 infracțiuni de fals, prin spălare de bani și prin complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.  Faptele penale imputate de procurorii DNA au fost săvârșite de Victor Ponta în calitate de avocat, în perioada 2007-2008, în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care este inculpat și apropiatul său Dan Șova.  Pe scurt, Șova i-a determinat pe directorii complexurilor energetice Turceni și Rovinari să încheie cu casa sa de avocatură (SCA Șova și Asociații) contracte de asistență juridică nelegale. Din banii primiți, Șova i-a dat mare parte lui Ponta în contul unor prestații fictive, spun procurorii.   Premierul a refuzat luni să dea declarații în fața procurorilor, deși în urmă cu o lună îi acuza pe anchetatori că au început urmărirea sa penală fără a fi audiat, cu toate că procurorii au respectat noua procedură penală așa cum a fost amendată legea veche sub coordonarea lui Ponta. La ieșirea de la DNA, Ponta a evitat să spună că nu a vrut să dea declarații, menționând doar că va merge din nou la DNA în august, după finalizarea expertizei dispuse de procurori.   Reamintim că în luna iunie, când s-a început urmărirea sa penală, șeful Guvernului a refuzat să dea declarații scrise la DNA invocând faptul că vrea să studieze dosarul. La scurt timp a plecat la Jocurile Europene de la Baku (boicotate de liderii UE). Iar de acolo, fără a-l anunța pe președintele țării, a zburat direct în Turcia, cu avionul președintelui Recep Erdogan, pentru a se opera la genunchi. Absența din țară poate fi interpretată și ca strategia premierului de a atenua scandalul penal.

Friday, June 05, 2015

Comunicatul DNA. referitor la Victor Ponta - Premierul Romaniei:

Comunicatul DNA.  referitor la Victor Ponta - Premierul Romaniei:
În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 494/VIII/3 din 13 martie 2015, privind presupuse acte asimilate corupției săvârșite la companiile energetice Turceni și Rovinari în legătură cu încheierea unor contracte de asistență juridică, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
1.Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni)
- complicitate la evaziune fiscală în formă continuată
- spălarea banilor
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la cele două complexe energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Șova Dan-Coman și a persoanelor din sfera sa relațională.
La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Șova și Asociații, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.
În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt:
La data de 30.08.2007, între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.
Prin act adițional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel.
Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.
Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.
Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.
Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.
Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.
Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008.
Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Șova și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte.
Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București.
În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați.
Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA „Șova și Asociații”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.
Suspectului Ponta Victor-Viorel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile anterior descrise, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
2.În aceeași cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel și sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcția sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Șova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.
Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei și 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenții fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârșit infracțiunile de conflict de interese a îndeplinit funcția de prim-ministru.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Premierul Victor Ponta a ajuns, vineri dimineaţă, la DNA, însoţit de un avocat, declarând că a fost citat pentru ora 11.00, pentru a da declaraţii într-un dosar, fără a preciza despre ce este vorba.
"Domnul procuror Cheşeru m-a chemat la ora 11,00. La final vă spunem de ce şi cum", le-a declarat Ponta jurnaliştilor înainte să intre în sediul DNA.
În contextul în care astăzi a fost depusă moţiunea de cenzură, Victor Ponta a postat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: "E foarte bine că PNL-PDL depun azi moţiunea de cenzură! Într-o ţară democratică europeană bătălia politica se duce în Parlament (nu la DNA sau pe siteuri)! Majoritatea actuală este unită şi are proiecte importante de realizat în perioada următoare - Cod Fiscal, Legea Salarizarii,etc."

Wednesday, May 13, 2015

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume vor plăti amenzi de peste 5 miliarde de dolari pentru manipularea pieţei valutare, un anunţ oficial în acest sens fiind aşteptat miercuri, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), conform Agepres.  Conform acesteia, grupul britanic "Barclays" a acceptat să plătească două miliarde de lire sterline către Autoritatea de Reglementare a Pieţelor Financiare din Marea Britanie (FCA), Departamentul Justiţiei din SUA, Rezerva Federală, Agenţia americană de reglementare a pieţelor materiilor prime (CFTC) şi Departamentul Serviciilor Financiare din New York. Celelalte patru bănci au încheiat în noiembrie o înţelegere cu FCA, CFTC şi autorităţile de reglementare din Elveţia.   "JPMorgan Chase", "Royal Bank of Scotland" şi "Citigroup" ar urma să plătească, fiecare, câte un miliard de dolari Departamentului Justiţiei din SUA. Valoarea amenzii pentru banca elveţiană UBS nu se cunoaşte deocamdată.   Băncile sunt acuzate că au împărtăşit informaţii şi şi-au coordonat tranzacţiile pentru manipularea pieţei valutare într-un mod care să le favorizeze.   Cele cinci bănci şi-au făcut provizioane substanţiale pentru amenzi. 

Friday, January 16, 2015

Curtea Constituţională (CC) a decis joi, în urma unei sesizări de neconstituţionalitate, că măsura confiscării extinse prevăzută în Codul penal este posibilă doar pentru bunurile dobândite după anul 2012, respectiv de la momentul intrării în vigoare a legii care prevede această măsură.   CC a fost sesizată cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului 112, indice 1, alineatul 2, litera a) din Codul penal, unde se menţionează că în cazul "infracţiunilor privind traficul de droguri şi de precursori" este posibilă confiscare extinsă, potrivit mediafax.ro....Curtea Constituţională, "cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.112 indice 1 alin.(2) lit.a) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal", se arată în comunicatul CC.   Legea 63/2012 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 aprilie 2012, însă intrarea în vigoare articolului asupra căruia s-a pronunţat Curtea Constituţională s-a produs abia în 2014, la momentul intrării în vigoare a Codului penal şi a celui de procedură penală.

Saturday, January 03, 2015

În 2014 Curtea Constituţională a României (CCR) a emis o serie de decizii cu impact major în funcţionarea statului. Judecătorii CCR au taxat prin deciziile lor derapajele de la principiile fundamentale făcute de Guvern, Parlament sau de către alte instituţii. Curtea Constituţională are ca principal obiectiv să verifice dacă legile emise sunt în concordanţă cu Constituţia României.
 
1. Descentralizarea lui Dragnea declarată neconstituţională
 
În 2013 guvernul Ponta şi-a asumat răspunderea pe legea descentralizării. Această lege era menită în esenţă să reformeze sistemul administrativ şi să confere instituţiilor locale o autonomie sporită faţă de instituţiile centrale. La începutul lui 2014, CCR a decis, în urma unei sesizări formulate de parlamentarii PDL, că legea este neconstituţională, criticând leguitorul pentru o listă lungă de inadvertenţe şi scăpări. Ziarul Gindul a relatat că CCR a decis să invalideze legea şi pentru că nu a existat un studiu de impact asupra transferului de atribuţii de la autorităţile centrale la cele locale. 

IMPACTUL DECIZIEI: În primul rând CCR a oprit guvernul de la iniţierea unui proces de reformă care ar fi putut produce haos în administraţie având în vedere multele erori ale legii şi lipsa de predictibilitate. În plus, în lege erau prevăzute portiţe prin care legea ANI privind conflictele de interese şi incompatibilitate era eludată. Altfel spus, directorii unori instituţii puteau scăpa de incompatibilităţi şi conflicte de interese. Mediafax mai relatat şi că, printre altele, judecătorii au descoperit că legea nu reglementa cine ar fi urmat să numească şefii palatelor copiilor, pe cei ai Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret sau pe cei Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţe, în jurul cărora s-ar fi creat şi un zid în situaţiile în care erau găsiţi incompatibili sau în conflict de interese.
O altă eroare recurentă este paralelismul legislativ. Noua lege transfera atribuţii între instituţii fără să le desfiinţeze de la vechii titulari prin abrogarea actelor normative în vigoare. Astfel, o pârtie de schi urma să fie omologată şi de consiliul local, şi de cel judeţean, prin legi paralele. În situaţii similare urmau să fie clasificarea şi declasificarea monumentelor istorice ori acordarea certificatelor de producător agricol.
În cazul plajelor, un subiect pentru care a pledat Radu Mazăre, primarul Constanţei, este neclar dacă acestea ajungeau "în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale sau numai se constituia un drept de administrare în favoarea autorităţilor administraţiei publice locale".
Legea are şi un exemplu flagrant de redactare copy-paste. La enumerarea atribuţiilor Direcţiilor judeţene pentru Tineret şi Sport, la literere o) şi ş) Guvernul a trecut acelaşi lucru. "Curtea sesizează neglijenţa nepermisă în redactarea unui act normativ cu referire directă la repetarea în cadrul aceluiaşi articol al legii a unei atribuţii a direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti", s-au revoltat judecătorii.
De asemenea, Curtea obiectează la includerea transferului acţiunilor Metrorex de la Transporturi la Primăria Capitalei sub aparenţa descentralizării şi sugerează Guvernului să o facă, dacă doreşte, prin HG.
 
2. Legea penală mai favorabilă se aplică global
 
În mai 2014 Curtea Constituţională a decis modul de aplicare a legii penale mai favorabile. CCR a decis aplicarea globală a legii penale mai favorabile. Asta înseamnă că într-o sentinţă judecătorii vor utiliza fie vechiul Cod Penal fie noul Cod Penal fără a avea posibilitatea de a amesteca prevederi din cele două legi. Decizia CCR este una extrem de importantă având în vedere că după intrarea în vigoare a noului Cod Penal nu era clar cum vor judeca magistraţii procesele atunci când trebuie să aplice legea penală mai favorabilă.
În esenţă existau două opţiuni: ori utilizau în întregime legea veche sau legea nouă ori amestecau bucăţi din cele două legi astfel încât să rezulte o lege penală mai favorabilă pentru inculpat. CCR a decis că se va aplica prima variantă adică, aplicarea globală. Aplicarea legii penale pe instituţii autonome putea duce la o favorizare nejustificată a infractorilor care puteau beneficia de reduceri de pedepse exagerate sau chiar să scape de sancţiunile legii penale.
IMPACTUL DECIZIEI: CCR a tranşat o dezbatere, despre care specialiştii spun că a fost creeată artificial de avocaţi care printr-un lobby intens au promovat principiul legii penale aplicată pe instituţii autonome. Până la decizia CCR judecătorii îşi asumau interpretarea legii şi se puteau trezi după această decizie cu situaţii în care sentinţele să fie invalidate prin acţiuni excepţionale. Apoi CCR a evitat creearea unor situaţii în care inculpaţii să fie discriminaţi pozitiv, adică exista şi riscul ca unii inculpaţi pur şi simplu să scape de dosarele penale spre exemplu prin prescrierea faptelor.
În sistem a existat o dezbatere privind două principii de drept. O parte a magistraţilor spun că legea penală trebuie aplicată integral, adică dacă unui inculpat îi este mai favorabil vechiul cod, atunci el va primi pedeapsa pentru fiecare dintre infracţiunile comise pe prevederile vechii norme penale. Alte voci din sistem susţin aplicarea pe instituţii a legii penale mai favorabile. Asta înseamnă că judecătorul să ia câte puţin din noul cod, dar şi din vechiul cod.
Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, a apărut o dezbatere în sistemul judiciar privind două concepte de aplicare a legii mai favorabile: aplicarea globală versus aplicarea pe instituţii. Aplicarea globală a legii mai favorabile înseamnă următoarele: în cazul în care există într-o perioadă scurtă de timp o schimbare a codului penal pentru fiecare speţă se va aplica în totalitate acel cod care îi este mai favorabil inculpatului.
Aplicarea legii penale pe instituţii autonome a fost definită de judecătoarea Cristina Rotaru de la Curtea Supremă astfel: „într-o speţă dată se va face o evaluare privind legea penală mai favorabilă pentru fiecare instituţie incidentă în parte şi se va dispune în consecinţă, astfel încât în aceeaşi hotărâre judecătorească vom putea regăsi dispoziţii din vechea lege penală şi din noua lege penală”.
►Definiţia legii penale mai favorabile, în viziunea CCR - aplicarea globală: Potrivit primei opinii, legea penală mai favorabilă se determină prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii mai favorabile şi, în final, aplicarea acesteia în ansamblu. Principiul care fundamentează această orientare doctrinară şi jurisprudenţială este cel conform căruia legile se compară, dar nu se combină.
►Viziunea CCR asupra legii penale mai favorabile - aplicarea pe instituţii autonome:  Susţinând această soluţie, doctrina şi jurisprudenţa au relevat că o combinare a dispoziţiilor mai favorabile dintre două legi succesive este hibridă şi duce la crearea, pe cale judecătorească, a unei a treia legi (lex tertia), consecinţă inadmisibilă, deoarece ar însemna ca organele judiciare să exercite un atribut care nu le revine, intrând în sfera de competenţă constituţională a legiuitorului.
 
3. CCR a clarificat ce înseamnă “aceeaşi funcţie” din legea ANI
 
Curtea Constituţională (CCR) a decis pe 4 iunie că, odată ce un demnitar este găsit incompatibil într-o funcţie eligibilă, el nu mai poate să ocupe nicio altă funcţie eligibilă, timp de 3 ani de la emiterea sentinţei irevocabile. Decizia a fost luată după ce deputatul PNL Steluţa Cătăniciu, fost consilier local la Cluj, găsită în conflict de interese la vremea respectivă de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI), a contestat la CCR legea ANI.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că formularea "aceeaşi funcţie" din articolul 25, alineatul 2, din Legea ANI, folosită în contextul interdicţiei de 3 ani de a mai ocupa o funcţie eligibilă, atunci când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese, se referă la toate funcţiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o la momentul verdictului respectiv.
Funcţiile eligibile, definite în articolul 1 al legii ANI, privesc toate funcţiile în care o persoană este votată şi variază de la cea de parlamentar sau europarlamentar, la primar sau consilier local. Practic, toate persoanele care au obligaţia, prin natura funcţiei, să depună declaraţie de avere şi de interese, se circumscriu acestei prevederi. Astfel, interdicţia de a mai ocupa o funcţie eligibilă, timp de 3 ani de la stabilirea unui verdict definitiv de incompatibilitate sau conflict de interese, se extinde asupra tuturor celorlalte funcţii eligibile prevăzute de lege.
EFECTUL DECIZIEI: În urma acestei decizii Parlamentul a fost obligat să supună la vot eliberarea din funcţie a senatorului Akos Mora declarat definitiv incompatibil. Înainte votului senatorul a decis să demisioneze. Astfel că CCR a stabilit că spre exemplu un şef de Consiliu Judeţean dovedit definitiv incompatibil nu va putea ocupa o funcţie de senator până când interdicţia de trei ani de zile din lege nu este consumată.
 
4. Legea Big Brother nu a oferit garanţii suficiente
 
CCR a declarat în iulie 2014 neconstituţională legea 82/2012, cunoscută drept legea "Big Brother”. Promulgată de preşedintele Băsescu în 2012 legea obliga operatori telecom să reţină timp de 6 luni date despre comunicaţiile telefonice sau electronice ale abonaţilor, pe care trebuie să le pună la dispoziţia organelor de cercetare penală, cu încuviinţarea unui judecător. Aceste date nu privesc conţinutul comunicaţiilor, ci sunt doar date tehnice care stabilesc identităţile celor care comunică, timpii în care are loc comunicaţia, locaţia etc.
Utilitatea legii, necesitatea unei asemenea legi nu fost contestată de judecătorii CCR în special luând în considerarea că serviciile de informaţii în special SRI sunt furnizori de conţinut pentru organele de cercetare penală. Ce a criticat însă CCR a fost faptul că în lege nu existau destule prevederi care să garanteze că beneficiarii legii nu vor comite abuzuri. Altfel spus legea nu prevedea un control al modului în care spre exemplu SRI colectează aceste date informatice şi ce face cu ele. Esenţial este următorul pasaj din motivarea CCR:
"Legea nu prevede criterii obiective care sa limiteze la strictul necesar numarul de persoane care au acces si pot utiliza ulterior datele pastrate, ca accesul autoritatilor nationale la datele stocate nu este conditionat, in toate cazurile, de controlul prealabil efectuat de catre o instanta sau de o entitate administrativa independenta, care sa limiteze acest acces si utilizarea lor la ceea ce este strict necesar pentru realizarea obiectivului urmarit. Garantiile legale privind utilizarea in concret a datelor retinute nu sunt suficiente si adecvate pentru a indeparta teama ca drepturile personale, de natura intima, sunt violate, asa incat manifestarea acestora sa aiba loc intr-o maniera acceptabila”- sursa: Motivarea CCR
Din partea SRI, George Maior a declarat după publicare motivării că că SRI consideră îngrijorătoare decizia CC privind declararea neconstituţională a legii de reţinere a datelor personale, arătând că Serviciul are o limitare care poate afecta activitatea în planul securităţii naţionale.
Procurorul şef al DNA a explicat la acel moment că decizia CCR nu afectează cazurile aflate în lucru după pronunţarea deciziei, dar că ar putea exista probleme legate de dosarele investigate anterior.
CCR a acordat Parlamentului un termen de 45 de zile în care să pună în acord legea. Asta însemnând că legea urma să fie amendată cu prevederile necesare pentru a oferi garanţii suficiente că autorităţie nu pot comite abuzuri. Parlamentul nu a mai reluat această lege în termenul de 45 de zile.
EFECTELE DECIZIEI: Nu există o evaluare oficială a modului în care activitatea SRI a fost afectată. În schimb din zona parchetelor există semnale că procurorii au probleme în a obţine unele date informatice. Astfel că efectul principal al legii este acela că autorităţile nu mai au acces atât de uşor date despre comunicaţiile telefonice sau electronice ale abonaţilor. Situaţia nu este însă tragică pentru serviciile de informaţii deoarece în decembrie Parlamentul a adoptat o nouă lege, legea siguranţei cibrnetice care dacă este promulgată şi trece de Curtea Constituţională le va da un acces generos în sistemele informatice.
 
5. Cartelele prepay doar cu buletinul - neconstituţional
 
CCR a invalidat în 2014 şi legea privind obligativitatea înregistrării cartelelor prepay. Legea declarată neconstituţională prevedea că persoanele care deţin o cartela telefonică prepay, precum şi cele care intenţionează să cumpere o astfel de cartelă, ar fi trebuit să se înregistreze din 2015 la operatorul de telefonie cu un act de identitate.
Din nou Curtea nu a fost împotriva unei asemenea legi, dar a constat că nu există garanţii că cetăţeanul de rând este protejat de eventuale încălcări ale autorităţiilor. Relevant este următorul pasaj din motivarea CCR: “Curtea apreciază că, deşi nici Constituţia şi nici jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu interzic stocarea preventivă, fără o ocazie anume, a datelor de trafic şi de localizare, modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet nu respectă condiţiile impuse de principiul proportionalităţii, nu ofera garanţii care să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal, aducând atingere însăşi esenţei drepturilor fundamentale referitoare la viata intimă, familiala şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare”
Acestă lege a fost atacată la CCR de către Avocatul Poporului.
Surse din parchete au explicat că decizia CCR nu este una tocmai fericită pentru că înregistarea cartelelor ar fi ajutat munca procurorilor în identificarea mai rapidă a suspecţilor.
EFECTUL DECIZIEI: În primul rând legea nu se va aplica pană ce Parlamentul nu o remediază în acord cu decizia CCR. Până atunci cartelele prepay au acelaşi regim nesupus unui control riguros. Procurorii susţin însă că dacă legea ar fi existat şi era în vigoare puteau să depisteze mult mai rapid suspecţii din dosarele penale.
 
6. Controlul judiciar invalidat de CCR, reparat de govern
 
Pe 4 decembrie Curtea Constituţională a decis că mai multe articole din Codul de Procedură Penală care privesc măsurile preventive de control judiciar, dar şi controlul judiciar pe cauţiune sunt neconstituţionale. CCR a explicat că a luat această decizie deoarece pe măsura controlului judiciar codul nu prevede un termen fix. Decizia va avea efect doar după ce va fi publicată motivarea în Monitorul Oficial. Până atunci parchetele şi procurorii vor putea să dispună măsura controlului judiciar.
Pe 10 decembrie Guvernul a adoptat o orodonanţă de de urgenţă prin care amendează Codul de Procedură Penală ca să fie în concordanţă cu solicitările Curţii Constituţionale.Guvernul a decis că procurorul poate dispune punerea sub control judiciar a suspectului numai pe o perioadă de maxim un an şi la fiecare 60 de zile măsura trebuie reînoită. În faza procesului pe fond controlul judiciar nu poate depăşi maxim 5 ani.
Ce este controlul judiciar
Controlul judiciar este o măsură privativă alternativă la arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. În cadrul controlului judiciar suspectului, adică persoane cercetată într-un dosar penal, i se poate interzice să plece din ţară, să părăsească o anumită localitate, să vorbească cu martorii din dosar. De asemenea persoana aflată sub control judiciar trebuie să se prezinte regulat la Poliţie.
Dacă Guvernul nu ar fi remediat legea şi CCR ar fi publicat motivarea atunci în unele situaţii măsurile de control judiciar pentru unii suspecţi ar fi dispărut. Este cazul spre exemplu al celor care au interdicţia de a părăsi ţara. Un exemplu celebru este cel al priamarului de Constanţa, Radu Mazăre.
 
7. Legea traseismului, declarată neconstituţională
 
Pe 17 decembrie Judecătorii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţională legea de aprobare a  ordonanţei care a permis aleşilor locali să migreze de la un partid la altul fără să îşi piardă mandatul. Pe 2 septembrie 2014 Guvernul a publicat în Monitorul Oficial, Ordonanţa de Urgenţă care le permite aleşilor locali să migreze de la un partid la altul fără să-şi piardă mandatul; OUG-ul îi vizează pe primari, pe consilierii locali/judeţeni şi pe şefii de Consilii Judeţene.
Prin acest act, aleşii locali au la dispoziţie 45 de zile în care pot să se mute de la un partid la altul. În Ordonanţa a deschis uşa spre clasicele racolări politice în buza campaniei electorale. Nu există o evaluare oficială a numărului total de primari care au migrat dar unele analize independente spun că ar fi vorba de câteva sute de cazuri.
Decizia CCR a creeat o întreagă dezbatere centrată pe întrebarea: Îşi pierd sau nu aleşii care au migrat mandatele?
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean întrebat dacă ar trebui ca aleşii locali care au migrat la alt partid să-şi piardă mandatele. ”Este o întrebare la care aştept şi eu un răspuns...de la cei care...Aţi văzut ce scrie în decizie. Ce scrie?”, a continuat Zegrean.
El a fost rugat să clarifice de către jurnalişti. ”Păi voi aţi vrea să vă lămuresc eu acum, da toţi cei care au plecat ar trebui să plece. Nu este aşa, pentru că în decizia Curţii dacă aţi fi citit-o aţi fi văzut că scrie acolo că Parlamentul prin legea de respingere a ordonanţei trebuie să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse. Este text din Constituţie, dacă nu se respectă nici Constituţia mai mult ce putem noi face?”, a spus preşedintele CC.
Astfel că interpretarea preşedintelui CCR este aceea că Parlamentul va decide ce ce întâmplă cu aceste cazuri.
Pe de altă parte există şi o altă viziune din partea societăţii civile care spune că prin intermediul unor procese deschise în intanţă aleşii locali ar putea să-şi piardă mandatele. Acest punct de vedere a fost exprimat de Laura Ştefan, ExpertForum: "Aşa cum am spus inca la momentul aprobării OUG, neconstituţionalitatea  prevederilor sale, azi confirmată de CCR, va conduce la pierderea mandatelor aleşilor locali care au migrat la alte partide. De altfel, există deja procese în curs prin care partidele de la care aleşii au plecat cer constatarea încetării mandatelor. În condiţiile declarării neconstituţionalităţii OUG, vom ajunge la alegeri pentru toate mandatele aleşilor migratori”, a declarat Laura Ştefan citată de Hotnews.ro
EFECTELE DECIZIEI: CCR nu a publicat încă motivarea din care să răzbată şi remediile legale. La fel ca în alte cazuri Parlamentul va trebui să remedieze situaţia, adică soluţia previzibilă este aceea de a da o lege de abrogare. Instanţele vor decide în final dacă primarii îşi pierd mandatele. În schimb decizia CCR întăreşte legea antimigraţie a primarilor, dar chiar şi aşa nici decizia CCR nu poate împiedica Guvernul ca în viitor să emită o ordonanţă similară.
 
8. Legea ANI, consolidată de CCR
 
CCR a decis pe 16 decembrie că un articol din legea ANI care îl vizează şi pe preşedintele Klaus Iohannis este constituţional. Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, cu majoritate de voturi, că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cazul articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 este neîntemeiată.
"Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional", prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.
Decizia CCR este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.
După decizia CC, procesele în care aleşii locali au contestat rapoartele Agenţiei Naţionale de Integritate prin care au fost declaraţi incompatibili vor fi judecate în continuare, urmând ca instanţele să decidă dacă aceste rapoarte vor fi sau nu anulate.
În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.
Decizia CCR nu tranşează însă cazul preşedintelui Iohannis. Acesta este judecat de Curtea Supremă care se va pronunţa pe speţa sa. În cazul său însă judecătorii vor analiza şi dacă imunitatea prezidenţială nu este un motiv de suspendare a cauzei. Astfel că ar putea să nu pronunţe o soluţie şi să încgheţe procesul cu ANI până când acesta îşi va consuma mandatul de preşedinete.

Tuesday, December 30, 2014

Judecatorii Alexandru Serban si Marius Tudose Badea si-au anuntat candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a inscris pentru postul de vicepresedinte al CSM, alegerile urmand sa aiba loc pe 6 ianuarie, informeaza Mediafax.
Proiectele de management ale candidatilor au fost publicate, marti, pe
site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.
Alegerile pentru functiile de conducere in CSM vor avea loc in prima sedinta de plen, care a fost programata pentru 6 ianuarie.
La sedinta din 6 ianuarie a confirmat prezenta si presedintele Klaus Iohannis, au declarat pentru Mediafax surse din cadrul CSM.
Pana in acest moment doar magistratii Alexandru Serban, Marius Tudose Badea si Bogdan Gabor si-au anuntat candidaturile.
Intre obiectivele enumerate de judecatorul Alexandru Serban in proiectul managerial se numara apararea independentei justitiei si a magistratilor, ceea ce, spune el, "presupune o reactie rapida a Consiliului impotriva oricaror atacuri si imixtiuni".
"Rapiditatea este de maxima importanta deoarece hotararea pe care o adopta plenul Consiliului in astfel de situatii, doar prin ea insasi, nu are o eficienta deosebita, neimpunand vreo sanctiune efectiva. Solutia ar fi o reactie publica imedite a conducerii Consiliului, urmata de sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a efectua verificari, iar aceste verificari sa se efectueze cu maxima celeritate", conform proiectului de management al magistratului.
In plus, Alexandru Serban sustine ca sunt necesare o serie de modificari legislative pentru ca rolul de garant al independentei justitiei pe care il are consiliul sa fie mult mai eficient.
In ceea ce il priveste pe judecatorul Marius Tudose Badea, acesta isi propune, conform proiectului de management, continuarea procesului demarat in 2011, de rationalizare a instantelor si parchetelor prin "redesenarea hartii administrative judiciare", pentru a creste eficienta si calitatea actului de justitie.
"Este necesara consolidarea atitudinii pro-active a CSM si a institutiilor sistemului judiciar roman in dialogul cu institutiile europene, prin prezentarea progreselor reale, semnificative, raportate la cele patru benchmark-uri. Componenta de cooperare trebuie sa se afirme ca proritara, lasand in plan secund aspectele de verificare", conform proiectului managerial al judecatorului.

Procurorul Bogdan Gabor, singurul candidat pentru functia de vicepresedinte al CSM, sustine, in proiectul publicat pe site-ul consiliului, ca Ministerul Justitiei ar trebui sesizat cu privire la necesitatea modificarii pachetului de legi ale justitiei.

O alta prioritate asumata de procuror este "reanalizarea si redimensionarea, impreuna cu Ministerul Public, a schemelor de personal din cadrul parchetelor, in sensul reducerii numarului de posturi de la unele parchete si alocarea acestor posturi finantate catre unitatile mari de parchet".
Magistratul propune si simplificarea bibliografiei in cadrul procedurilor de organizare a concursurilor de ocupare a functiilor de conducere din cadrul instantelor si parchetelor.
Judecatorul Alexandru Serban (39 ani) este membru al CSM din 2011 si magistrat din 1998. De-a lungul carierei sale, el a fost judecator la Judecatoria Pitesti, presedinte al Judecatoriei Sinaia, magistrat la Tibunalele Prahova si Covasna si vicepresedinte al Curtii de Apel Brasov.
Judecatorul Marius Tudose Badea (42 ani) este membru in consiliu tot din 2011. El a intrat in magistratura in 1995 si a fost judecator la Judecatoria Slatina, Judecatoria Sectorului 4 si Judecatoria Sectorului 3. In cadrul acestei ultime instante a ocupat functia de vicepresedinte, intre 1 octombrie 2000 - 1 noiembrie 2001, si pe cea de presedinte, din 1 noiembrie 2001 pana in 6 ianuarie 2011.
Procurorul Bogdan Gabor (39 de ani) si-a inceput cariera de magistrat in 1999 in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Baia Mare. Intre 2003 si 2006 a detinut functia de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, ulterior devenind prim-procuror adjunct al acestei instante. Din 2007 pana in 2010, Gabor a fost procuror al Directiei Nationale Anticoruptie Cluj. Apoi, pana in 2012, a fost procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures, iar din ianuarie 2012 a devenit membru al CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un presedinte si un vicepresedinte care nu pot face parte din aceeasi sectie. Astfel, daca unul dintre ei face parte din sectia pentru judecatori, cel de-al doilea trebuie sa fie procuror. Institutia a fost condusa in 2014 de judecatorul Adrian Bordea, in calitate de presedinte, si de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepresedinte.
In total, CSM are 19 membri. Noua judecatori si cinci procurori sunt desemnati prin alegeri organizate de adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Acestora li se adauga membrii de drept, respectiv ministrul Justitiei, procurorul general al Romaniei si presedintele instantei supreme, precum si doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei noua judecatori si cei cinci procurori.

Sunday, December 28, 2014

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, a respins ca inadmisibil , in 18 decembrie, un proiect de acord inaintat de Comisia Europeana, privind aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), dupa care functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg. In timp ce CJUE are jurisdictie doar asupra celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, conventia CEDO se aplica asupra a 47 de state, membre ale Consiliului Europei, printre care tarile UE, precum si state ca Rusia, Turcia, Azerbaidjan.
Decizia CJUE adanceste falia dintre institutiile Uniunii Europene si cele ale sistemului Consiliului Europei, in pofida faptului ca statele membre UE sunt membre si ale Consiliului Europei. Practic, statele UE se vor supune atat dreptului Uniunii Europene cat si jursprudentei CEDO.
Mergand mai departe, cetatenii statelor UE, inclusiv romanii, vor putea sa atace in contiuare deciziile instantelor romanesti si legislatia romaneasca la CEDO, dar si sa sesizeze CJUE (cu intrebari preliminare prin intermediul instantelor nationale). In schimb, cetatenii statelor membre UE (inclusiv romanii) nu vor putea reclama institiutiile Uniunii Europene si functionarea legislatiei comunitare la CEDO.
Cu toate acestea, in raport atat cu statele membre UE cat si cu institiutiile Umniunii Europene, cetatenii din statele membre UE au mai departe de partea lor un alt document care le apara drepturile: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
In anul 2000, Uniunea Europeana (prin Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia a adoptat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In 2009, Tratatul de la Lisabona i-a oferit acestei carte valoare juridica de tratat, fiind obligatorie pe intregul cuprins al UE.
Potrivit unor experti consultati de HotNews, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera cetatenilor drepturi mai mari decat conventia CEDO. Carta UE este, de asemenea, mai restructiva decat conventia CEDO pentru statele membre UE.
Avizul negativ dat de CJUE procesului de aderare a UE la CEDO pecetluieste, insa, rivalitatea intre instanta de la Luxemburg si cea de la Strasbourg. Consecinta principala asupra cetateanului european rezida in refuzul constituirii unei cai de atac in plus impotriva institutiilor UE.

Thursday, December 18, 2014


Justitia  Europeana i-a reamintit joi Marii Britanii necesitatea de a respecta regulile de libera circulatie in cadrul Uniunii Europene, apreciind ca sistemul de vize britanic pentru membrii familiei este ilegal, relateaza agentiile internationale de presa, citate de Agerpres. Libera circulatie reprezinta unul dintre "merele discordiei" la ora actuala dintre Londra si Bruxelles, in conditiile in care guvernul britanic nu ezita sa isi afiseze determinarea de a stavili afluxul de imigranti de pe teritoriul UE catre Marea Britanie.  Curtea Europeana de Justitie i-a dat dreptate unei cetatene columbiene, care traia in Spania cu sotul sau - care avea dubla cetatenie britanica si irlandeza - fiind detinatoarea unui "permis de sedere pentru membri ai familiei unui cetatean din Uniunea Europeana" eliberat de autoritatile iberice.  Femeia a contestat in 2012 dispozitiile britanice in materie de imigratie ce impuneau titularului unui astfel de permis, care dorea sa poata calatori in Marea Britanie, sa "solicite un permis de intrare valabil pentru o durata de sase luni". Un permis ce putea fi reinnoit "cu conditia ca titularul sa se deplaseze personal la misiunea diplomatica a Marii Britanii", a subliniat Curtea intr-un comunicat.  "Directiva cu privire la libera circulatie a cetatenilor Uniunii nu admite masuri care sa impiedice, cu un scop de prevenire generala, membrii familiei sa intre fara viza pe teritoriul unui stat membru", a estimat Curtea.  Statele membre nu pot adopta masuri "care sa vizeze refuzarea, anularea sau retragerea unui drept conferit" prin directiva "decat in urma unei examinari individuale a fiecarui caz". "Drept urmare, autoritatile nationale sunt obligate sa recunoasca un permis de sedere emis (...) de un alt stat membru in vederea intrarii fara viza pe teritoriul sau, atat timp cat autenticitatea respectivului permis si exactitatea datelor sale nu sunt puse la indoiala de elemente concrete", conform aceleiasi surse.

Thursday, December 11, 2014


Curtea Constituţională a decis în 13 noiembrie, cu unanimitate de voturi, că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.  "Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea a constatat că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică", arată Curtea Constituţională (CC) în motivarea deciziei.  Judecătorii constituţionali subliniază că preşedintele răspunde, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice. Excepţia de neconstituţionalitate soluţionată de CC a vizat dispoziţiile articolului 312 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană".  "Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente şi în cazul urmăririi penale declanşate împotriva persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situaţie de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituţie referitor la imunitatea Preşedintelui României", potrivit deciziei CC. In critica de neconstituţionalitate au fost invocate prevederile constituţionale din articolul 1 alineatul 5 - care consacră principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor, articolul 16, alineatele 1 şi 2 - privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, articolul 84, alineatul 2, coroborat cu articolul 72, alineatul 1 - referitor la imunitatea Preşedintelui României şi articolul 142 alineatul 1 - privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei.  Decizia Plenului CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanţei care a sesizat Curtea, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  In 20 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful statului.
Ulterior, în 24 iulie, ICCJ a respins, ca inadmisibila, plângerea formulata de Gabriela Firea referitoare la decizia procurorilor de suspendare a urmăririi penale a preşedintelui, din motive de imunitate. Decizia instanţei supreme, pronunţată în cameră de consiliu, este definitivă.
Plângerea de la ICCJ a fost depusă în 28 mai, de avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaş, după ce Parchetul instanţei supreme a decis suspendarea anchetării preşedintelui Traian Băsescu "pentru calomnie". Avocatul a arătat în cerere că imunitatea preşedintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.
Parchetul ICCJ anunţa, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.  Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că "preşedintele României se bucură de imunitate".  Scandalul Băsescu - Firea a început după ce preşedintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este "o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist". "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a spus şeful statului.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este "o şantajistă de profesie".  "Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix", a spus Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe "senatoarea şantajistă" Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.
Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest "act flagrant de intimidare a unui senator".
Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, "un mesaj fără niciun echivoc" legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.  "Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!", scria Gabriela Firea, pe Facebook.  Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea "mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului".
Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele preşedintelui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. In plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva preşedintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme. Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu. (mediafax)