Tuesday, December 31, 2013

Articol preluat din DCnews si Eurostat ...

Din datele publicate de Eurostat se poate vedea clar că rata șomajului a atins cote alarmate: Grecia: 27,3 %, Spania : 26,7 %; Croația: 17,6 %, Cipru : 17,0%, Portugalia : 15,7 %, Slovacia: 13,9 %, Bulgaria: 13,2, Irlanda: 12,6 %  și  Italia: 12,5 %.
Aceste date se traduc printr-o sărăcie lucie și printr-un declin social istoric în toată Europa, după criza economică din anii ’30.
Germania:  O persoană din şapte este săracă sau ameninţată cu sărăcia
Rata sărăciei este pe punctul de a înregistra un nou record în Germania. Contrar a ceea ce se vehiculează, situația economică și socială din Germania este departe de a fi una foarte bună. Unul dintre motivele pentru care economia germană afiseșază rezultate economice relativ satisfăcătoare – a se vedea rata șomajului 5,8% – este reprezentat de așa numita <>. Aceasta a avut ca scop relansarea economiei printr-o luptă continuă contra șomajului. Astfel, chiar și tinerii cu studii superioare au fost obligați să accepte locuri de muncă subcalificare în schimbul unor salarii de mizerie. În Berlin, capitala economică cea mai dezvoltată din Europa, tinerii muncesc și pentru 55 de cenți pe oră. Deşi şomajul se diminuează, sărăcia se extinde pentru că există locuri de muncă, dar salariile sunt foarte mici, iar situația nu pare să se îndrepte spre o direcție bună.
Grecia – aproape o treime din populația greacă nu are asigurare medicală
Din cauza recesiunii și a șomajului  - pentru al șaselea an consecutiv – doar o treime din populația Greciei are asigurare medicală. Această evoluție catastrofală are consecințe grave pentru sănătatea copiilor și femeilor gravide. Spre exemplu, cei mai mulți copii ajung la vârsta de doi ani fără să aibă acces la vaccinurile aferente.
În Cipru, un număr din ce în ce mai mare de oameni apelează la ajutoarele alimentare. Nici în această țară lucrurile nu stau mai bine, rata șomajului fiind ridicată. Din acest motiv, cetățenii aleg să apeleze la ajutoarele alimentare pentru a putea trăi.
Portugalia: Oamenii pleacă pe capete în străinătate în căutarea unui trai mai bun. Portugalia este o țară disperată. Rata șomajului se apropie de 20%, iar oamenii au început să fugă din acest ținut al sărăciei. Mai mult decât atât! Oamenii care ar trebui să beneficieze de îndemnizații de șomaj nu primesc niciun venit.
Spania: O țară în care se vorbește despre o presupusă revenire din criza financiară pe care însă nimeni nu o vede. Cei mai mulți spanioli nu văd nicio redresare în economie și se întreabă ce să pună pe masă.
 
Concluziile raportului :
 
Concluziile datelor publicate de Eurostat sunt teribile. Țările din cadrul Uniunii Europene și mai ales cele din zona euro sunt pe punctul de a atinge un declin social de proporții. Sărăcia a reapărut, iar după calculele făcute de Eurostat, 24% dintre cetățenii Uniunii Europene sunt amenințați de excluziune socială, 10% trăiesc în gospodării în care nimeni nu lucrează, 8,6% nu au bani pentru a-și cumpără cele necesare pentru a pune pe masă, iar 0,82% nu au un acoperiș asupra capului.
Autorul articolului publicat în agoravox.fr se întreabă dacă nu cumva soluția ieșirii din criza economică ar fi chiar “părăsirea” granițelor Uniunii Europene. “Ni se spune că ieșirea din Uniunea Europeană ar fi un dezastru, dar de ce nimeni nu vorbește despre dezastrul actual?”, încheie jurnalistul François ASSELINEAU.

Friday, December 06, 2013


Institutul National al Magistraturii a facut publice rezultatele finale ale concursului pentru numirea in functii de conducere vacante la curtile de apel, tribunale, judecatorii si la parchetele de pe langa acestea, din sesiunea 13 septembrie-4 decembrie 2013. Concursul a fost organizat de INM in vederea ocuparii celor 118 functii vacante de presedinte si vicepresedinte de la curtile de apel, tribunale, judecatorii, precum si a celor 99 de functii vacante de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror si prim procuror adjunct de la parchetele de pe langa acestea. Tabelele de clasificare a candidatilor judecatori si procurori, care au sustinut examenele din sesiunea septembrie-decembrie 2013 dezvaluie insa nivelul scazut de pregatire al candidatilor. Altfel, nu se poate explica cum dintr-un total de 118 functii de conducere vacante din instante au reusit sa fie ocupate doar 56. Aceeasi situatie s-a intamplat si la promovarea in functii de conducere de la parchete. Mai exact, daca concursul prevedea ocuparea a 99 de locuri in parchete, ei bine, doar 28 de procurori au reusit sa faca fata subiectelor si sa obtina cel putin notele minime pentru a promova examenul.

Regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotararea nr. 320/2006 prevede la art. 26 alin. 5 ca pentru a promova in functii de conducere la acest examen judecatorii trebuie sa aiba o medie finala de minimum 7, care este calculata din notele obtinute la proiect si proba scrisa, iar aceastea nu trebuie sa fie mai mici de 5.  In acelasi Regulament, se specifica la art. 4 alin. 5 ca procurorii trebuie sa aiba o medie finala de 7, cu conditia ca la cele doua probe sa fi obtinut note mai mari de 5.

La o privire mai atenta asupra tabelelor cu mediile finale ale candidatilor, remarcam in lista judecatorilor ca au existat magistrati care, desi au promovat proba proiectului nu s-au prezentat si la proba scrisa. In acelasi document exista si judecatori care desi au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre probe, nu a reusit sa ocupe postul pentru care a candidat, intrucat nu a indeplinit conditia prevazuta in Regulament, de a obtine mininum nota 7.

Daca la judecatori s-a reusit "performanta" de a promova pe muchie, lucrurile au stat cu totul altfel la procurori. Conform tabelului cu mediile finale ale procurorilor, cea mai mica nota de promovare a fost 7,69. In schimb, majoritatea procurorilor care au promovat concursul au avut numai medii finale de 8 si 9. In randul acestor procurori se incadreaza si procuroarea Maria Militaru - cea care l-a trimis pe politistul Cristian Cioaca in judecata sub acuzatia ca a ucis-o pe sotia lui, avocata Elodia Ghinescu – care a cerut promovarea de la PICCJ la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti in functia de procuror general adjunct si a obtinut o medie finala de 9,39.

Sunday, November 24, 2013

SA IESIM URGENT DIN UE,: BABILONIA COMUINSTO-SATANICA IUDEOMASONICA, DACA VREM SA MAI EXISTAM CA NATIUNE SI CA OAMENI !

Intrebat fiind de către Nae Ionescu “Care trebuie să fie însuşirile unui adevărat cetăţean. român?”, Petre Ţuţea i-a răspuns:
1. Să fie creştin, conştiinţa religioasă fiind definitorie pentru om;
2. Să fie dispus a-şi da viaţa pentru Româniafără regret;
3. Să nu înşele pe nimeni;
4. Să nu necinstească nicio fecioară, pentru a nu ofensa majestatea Maicii Domnului;
5. Să-şi cunoască limitele şi să respecte ceea ce poate face altul şi nu poate face el.
Tradatorii, strainii,alogenii, care ne batjocoresc de 24 de ani de mizerii occidentale, se straduiesc zi de zi, din toate puterile si cu toate mijloacele, ca romanul sa nu mai respecte acest pentalog, ci sa fie un indobitocit spalat pe creier cu societatea de consum paine si circ. Oare cind ne vom destepta?
Din 2014, urmeaza ultima calamitate,decisiva: strainii vor acapara pamantul agricol: „Adevărata suveranitate naţională îşi are tron pământul patriei cu sufletul îngropat în el. Nici o legislaţie nu poate împărţi tronul acesta între autohtoni şi venetici. Şi nu există aur pe lume să echivaleze preţul ţarinii strămoşeşti. Pentru că, din moment ce această ţarină e strămoşească, ea are mai presus de toate o valoare morală, ce nu se poate măsura în bani. Cine îşi vinde pământul săvârşeşte un sacrilegiu fiindcă îşi vinde morţii din el. Crima democraţiei e că a pus la mezat patria, şi aceasta însemnează în principiu detronarea neamului românesc din drepturile lui de rasă regală. În lumina spiritului autohton, invazia străinului e tot una cu o năvălire barbară, ceea ce constitue caz de război defensiv.....Căci patria e dania strămoşilor şi ea nu se lasă nici răpită, nici vândută. România trăieşte sub dictatura capitalismului fără patrie.” Nichifor Crainic.

Monday, November 11, 2013

Articol extrem de dur la adresa presedintelui Traian Basescu in cea mai prestigioasa publicatie de la Bruxelles, New Europe. Articolul intitulat “Basescu: Ultimul autocrat al Europei” este cu adevarat unul devastator, efectele putand fi dezastruoase pentru Traian Basescu, in conditiile in care publicatia este una respectata la Bruxelles. De asemenea, articolul a fost inclus in revista presei pe care o primesc toti europarlamentarii si oficialii Parlamentului European, ai Consiliului Europei si ai Comisiei Europene.
Intr-un articol care prezinta realitatea din Romania vazuta de la Bruxelles, jurnalistii de la “New Europe” l-au demascat pe Traian Basescu ca fiind ultimul autocrat al Europei si subliniaza inclusiv controlul pe care presedintele il exercita asupra procurorilor, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii sau al Curtii Constitutionale. In articolul de la New Europe sunt prezentate detalii despre modul de actiune al presedintelui Basescu, care vin sa ii ingrozeasca pe cei mai democrati dintre cititori. Nu in ultimul rand, ziaristii amintesc de evenimentele din vara anului trecut, cand Traian Basescu a ignorat vointa celor 7,4 milioane de euro care au votat la referendum pentru demiterea din functie.

Iata articolul aparut in New Europe:
"La aproape un sfert de secol de la caderea Cortinei de Fier, strigatele dureroase pentru "libertate" pot fi inca auzite de cei care protesteaza in Europa. In Romania, membra a Uniunii Europene din anul 2007, oamenii continua sa caute valorile democratice care au fost ingropate sub regimul despotic al controversatului presedinte al tarii, Traian Basescu.
Exact cu un an inainte de alegerile prezidentiale din Romania, Traian Basescu isi recapata regulile lui autocratice, slabite la referendumul de anul trecut, in care 87% din populatie a votat in favoarea suspendarii sale.
Angajat intr-un razboi intern impotriva noului guvern si a majoritatii politice, Basescu si-a indreptat atentia spre atractiile din afara Romaniei – poate din Europa, poate chiar peste Oceanul Atlantic. Exista zvonuri ca va incerca sa isi asigure viitorul politic cu ajutorul conexiunilor sale vechi, care l-au ajutat in urma cu un an sa ramana la putere, in ciuda rezultatului referendumului. Aceasta este poate, cea mai ciudata poveste de revenire in Europa si una care este mult mai probabila intr-o tara ca Belarus, (ultima dictatura comunista nereformata din Europa), decat intr-un stat membru al Uniunii Europene. Doar un tiran poate sfida deschis vointa poporului (7,4 milioane de romani din 8,4 milioane care au votat pentru demiterea lui) si sa se intoarca in biroul sau. Acesta este modul in care Basescu a reusit sa se intoarca la Palatul Prezidential la trei saptamani dupa suspendarea de la Parlament.
Construirea unui regim autocratic
Nu a fost intamplator faptul ca Traian Basescu a reusit sa recastige puterea dupa ce poporul i-a spus sa plece. A fost o atenta construirea a sistemului de autoservire care l-a salvat.
Regimul lui Basescu este caracterizat printr-o retea de institutii, care sunt toate sub comanda lui personala. Prin numirea sustinatorilor lui loiali in pozitii cheie si prin mentinerea celor care isi arata recunostinta, Traian Basescu a reusit chiar sa preia controlul total al serviciilor secrete din Romania si a de a urmari propriile prerogative in calitate de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
Folosind informatii furnizate direct de serviciile secrete si de sistemul de monitorizare bine pus la punct, se spune ca Basescu a reusit sa cedeze presiunii subversive pe cei mai multi dintre sedii institutiilor de stat cheie.
Pas cu pas, prin mai multe intalniri si mandate, el a reusit sa prelungeasca controlul sau personal si sa il extinda peste capetele procurorilor sefi, precum si peste conducerea Curtii Supreme de Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii, Curtii Constitutionale a Romaniei si Agentiei Nationale de Integritate. Folosind toate aceste institutii, inclusiv Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Consiliul National al Audiovizualului, Traian Basescu a resuit sa isi compromita si sa isi elimine adversarii sai politici, fosti aliati, voci ale miscarilor sindicale si ale societatii civile. De asemenea, el a atacat in mod deschis institutiile de presa independente ale tarii.
In esenta, au existat doua incalcari ale Constitutiei, care au condus la decizia Parlamentului de a-l suspenda pe Basescu – nu doar o data, ci de doua ori, dupa care sa fie organizat un referendum in acest sens. Ceea ce s-a intamplat in vara anului trecut a fost un caz tipic de servitute voluntara a institutiilor statului fata de un singur om – Presedintele.
De asemenea, Basescu s-a bazat si pe sprijinul aliatilor sai de peste Atlantic. Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein, de exemplu, este privit ca fiind un sustinator fara echivoc al lui Basescu. Intr-o interventie fara precedent din partea unui diplomat american in ultimul deceniu, ambasadoul Gitenstein s-a exprimat impotriva referendumului. Acesta a spus ca este "profund preocupat de orice incercare de a ameninta independenta institutiilor democratice". Ar mai trebui de altfel remarcat faptul ca ambasadoul Gitenstein, destul de ciudat, se afla in board-ul Fondului Proprietatea din Romania.
In ceea ce ii priveste pe emisarii trimisi de la Washington pentru a-l sprijini in mod public pe Basescu, acestia au imbratisat si prezentat fara nicio ezitare cifrele umflate prezentate in legatura cu o imaginara frauda electorala. Acestia au prezentat ca sigure aceste rezultate, desi a trecut mai bine de un an de la referendum si nimeni nu a fost in stare sa gaseasca dovezi puternice pentru cele doua milioane de voturi impotriva suspendarii lui Basescu.
Acest lucru poate fi descris doar ca o incercare deliberata din partea Washington-ului si Bruxelles-ului de a dezinforma publicul. In privinta noului guvern, a fost inventata o teorie scandaloasa... de a aresta unii judecatori ai Curtii Constitutionale. Adevarul a fost ascuns de elita politicii europene sau realitatea a fost distorsionata: Basescu si sustinatorii lui au transmis la Bruxelles si Washington informatii false la care Constitutia nu face nicio mentiune si au acreditat ideea de lovitura de stat.
Mai mult, confuzia a fost mentinuta in mod deliberat in ceea ce priveste independenta membrilor Curtii Constitutionale, care sunt, de fapt, numiti pe criterii politice.
Anul trecut, mii de romani au iesit in strada, cerand "Libertate, Libertate" – la 23 de ani de la caderea comunismului. Multi dintre ei simt ca Romania lui Basescu seamana din ce in ce mai mult cu Republica Socialista Romania a lui Nicolae Ceausescu, conform sondajelor de opinie si a rapoartelor din mass-media locala.
O statistica oficiala care vorbeste despre regimul actual din Romania ar trebui sa ingrijoreze pe toata lumea. Potrivit cifrelor oficiale, au existat mai mult de 3.000 de comenzi (doar intr-un an) pentru interceptarea convorbirilor telefonice din Romania pe motiv de securitate nationala. De asemenea, in Romania, presa este considerata o "vulnerabilitate" pentru securitatea nationala a tarii, asa cum scrie in documentul de strategie nationala.
Dupa noua ani sub mandatul lui Basescu, oamenii au ajuns sa sopteasca, in loc sa vorbeasca. Ei se tem ca telefonul lor este exploatat si ca un singur cuvant sau fraza ar putea deveni proba intr-o cauza penala, constituita exclusiv pe compilatii si transcrieri incomplete ale interceptarilor convorbirilor telefonice. Aceasta este o concluzie trasa din rapoartele independente cu privire la sistemul judiciar din Romania, care arata ca cele mai multe cazuri impotriva liderilor politici si afaceristilor sunt construite exclusiv pe inregistrari ale convorbirilor telefonice, fara nicio alta dovada.
Intre timp, arestul preventiv pentru mai mult de un an inainte de audierea in fata unor judecatori a devenit o metoda comuna care aminteste de romanii din regimul opresiv al lui Stalin. Dar, dincolo de sentimentele tot mai pronuntate de frica si anxietate, romanii se simt frustrati si tradati pentru votul pe care l-au exprimat la referendumul de anul trecut – vot care a fost ignorat.
Ca presedine, incercarile lui Basescu de a ramane la puterea au creat un paradox: votul a mai mult de sapte milioane de oameni nu conteaza la fel de mult ca votul celor care au absentat. Acest rezultat va afecta, probabil, alegerile viitoare si, in plus, democratia din Romania.
De fapt, acesta este visul oricarui conducator autocrat: sa inlocuiasca dorinta poporului cu dorinta sa si sa sporeasca nedumerirea populatiei, facandu-i sa creada ca nu are rost sa isi manifeste opiniile pentru ca votul lor nu va conta iar opinia lor, precum si libertatea nu exista in realitate.
Monopol asupra mesajelor externe
Inainte referendumului, mass-media a transmis mesaje din Romania catre alte state membre ale Uniunii Europene si catre Statele Unite, care au fost controlate de persoane apropiate lui Basescu. De fapt, nenumarati mesageri pro Basescu au batut pe la usa membrilor Parlamentului European, a guvernelor si a instituiilor din afara tarii.
Criticii au sustinut ca acest demers a reprezentat o incercare de a transmite doar informatii "adecvate", aprobate de presedinte si de regimul sau. Ei au venit in forma unor institutii culturale – in principal concepute pentru a promova cultura romana in lume – sau organizatii non-guvernamentale, apropiate regimului prezidential (cum ar fi Freedom House Romania). Scopul lor a fost de a oferi o mai mare credibilitate asa numitei lovituri de stat, despre care s-a spus ca a fost organizata de catre Parlamentul din Romania, Guvern si o majoritate de 90% din romani. Toate eforturilor de a furnza informatii false in restul UE si a Statelor Unite a avut ca scop obtinerea unui sprijin extern pentru presedintele suspendat, compensand in acest fel lipsa sprijinului intern.
Cine are viitorul?
In 13 luni, Romania va avea cel mai probabil un nou presedinte, deoarece Basescu nu va mai putea candida pentru un al treilea mandat. Dar el nu renunta. Basescu a landat recent o idee hilara, cum ca el ar putea prelungi termenul sau constitutional cu cel putin inca doua luni. Modul sau de gandire combinat cu metodele folosite pana acum si cu reteaua de institutii aflate sub comanda sa ne face pe toti sa credem ca orice este posibil sa se intample. Cel mai rau scenariu: sa schimbe scaunul prezidential cu unul de presedinte oficial intr-un for european sau NATO. surse de presa interne/internationale

Thursday, November 07, 2013

Documentele bancare dezvaluite miercuri 6 noiembrie 2013 de senatorul PNL Sorin Rosca Stanescu, referitoare la modul in care Alianta DA PNL – PD (condusa in toamna anului 2004 pe atunci de Theodor Stolojan si Traian Basescu) a fost finantata in luna noiembrie 2004 cu peste 7 milioane dolari de catre doua firme off-shore din Cipru, scot la iveala un fapt cutremurator. Si anume ca Traian Basescu a devenit presedinte al Romaniei in toamna lui 2004 cu milioane de dolari proveniti din doua firme off-shore din Cipru. In fapt, acest caz a fost sesizat PICCJ – DNA de FACIAS in urma cu un an, insa parchetele conduse de procurorii obedienti, numiti de Traian Basescu, nu au miscat o fila in acest dosar pentru a afla cine a trimis banii si unde au disparut ei. De ce oare?

Transferurile bancare catre Alianta DA (Stolojan si Basescu)
Potrivit celor cinci file de transfer bancar puse la dispozitie publicului de senatorul Sorin Rosca Stanescu, rezulta urmatoarele transferuri bancare operate in luna noiembrie 2004 in contul beneficiarului Alianta DA PNL – PD, cu cont deschis la Bancpost, cod IBAN RO38BPOS85002724809ROL01, dupa cum urmeaza:
1 - 4.11.2004 – suma de 1.200.000 USD a fost transferata de COMAC Limited Cipru, din contul de la Laiki Bank Cipru, in contul beneficiarului Alianta DA PNL – PD de la Bancpost Bucuresti;
2 - 12.11.2004 - suma de 1.200.000 USD a fost transferata de GLOBAL NETWORKING Limited Cipru, din contul de la Laiki Bank Cipru, in contul beneficiarului Alianta DA PNL – PD de la Bancpost Bucuresti;
3 - 12.11.2004 - suma de 300.000 USD a fost transferata de COMAC Limited Cipru, din contul de la Laiki Bank Cipru, in contul beneficiarului Alianta DA PNL – PD de la Bancpost Bucuresti;
4 - 19.11.2004 - suma de 2.800.000 USD a fost transferata de COMAC Limited Cipru, din contul de la Laiki Bank Cipru, in contul beneficiarului Alianta DA PNL – PD de la Bancpost Bucuresti;
5 - 19.11.2004 - suma de 1.200.000 USD a fost transferata de COMAC Limited Cipru, din contul de la Laiki Bank Cipru, in contul beneficiarului Alianta DA PNL – PD de la Bancpost Bucuresti;
Senatorul Sorin Rosca Stanescu nu a precizat cui apartin aceste firme, probabil ca habar n-are.
Procurorul Marius Iacob a dezlegat misterul!
Lumeajustitiei.ro a avut insa curiozitatea de a investiga apartenenta celor doua firme si am ajuns la concluzia ca cel putin una – COMAC Limited Cipru, apartine omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu.
Am descoperit aceste legaturi chiar intr-un act al procurorului sef adjunct al DNA Marius Iacob (foto) mai precis intr-un referat al acestuia intocmit pe cand era seful Sectiei de urmarire penala din PICCJ, prin care a cerut si obtinut la 9 septembrie 2010 arestarea lui Sorin Ovidiu Vantu, pentru tainuire si favorizarea infractorului Nicolae Popa (devalizatorul FNI), alaturi de co-inculpatii Octavian Turcan si Stoian Alexandru.
Potrivit referatului lui Marius Iacob (procuror numit in functie de Traian Basescu), acesta a concluzionat ca firma off-shore COMAC Limited Cipru apartine omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. Iata un citat din referat:
Potrivit probelor administrate si comunicate obtinute la data de 23.08.2010 ….circuitul bancar s-a stabilit cu certitudine ca transmiterea sumelor de bani s-a realizat in baza dispozitiilor inculpatului SORIN OVIDIU VINTU, prin contributia inculpatul OCTAVIAN TURCAN, prin transfer bancar, din contul unei societati din Cipru in contul unei societati inregistrate in Indonezia la care condamnatul POPA NICOLAE are acces. S-a confirmat faptul ca atat Comac Ltd, cat si Elbahold (societatea care a virat catre Comac Ltd sumele din care s-a realizat transferul catre Nicolae Popa), sunt controlate de catre inculpatul Vantu Sorin Ovidiu. Aceasta imprejurare a rezultat din coroborarea continutului convorbirilor si mesajelor text interceptate in baza autorizatiilor emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie cu informatiile obtinute prin intermediul comisiei rogatorii de la autoritatile judiciare din Cipru. Astfel, rezulta fara dubiu ca transferul sumei de 50.000 euro catre Popa Nicolae s-a realizat din dispozitia inculpatului Vantu Sorin Ovidiu, in scopul de a zadarnici executarea pedepsei la care fusese condamnat Popa Nicolae.
Aceleasi concluzii au fost retinute si de judecatoarea Ana Maria Tranca, de la Sectia I a Tribunalul Bucuresti, care in dosarul nr.43238/3/2010, la data de 10.09.2010, a dispus arestarea celor trei co-inculpati, in frunte cu Vantu, pentru 29 de zile: „Potrivit probelor obtinute la data de 23.08.2010 s-a stabilit cu certitudine ca transmiterea sumelor de bani s-a realizat in baza dispozitiilor inculpatului SORIN OVIDIU VINTU, prin contributia inculpatul OCTAVIAN TURCAN, prin transfer bancar, din contul COMAC LIMITED Nicosia deschis la banca MARFIN POPULAR BANK PUBLIC CO LTD Cipru...”
O alta depozitie relevanta, prezentata de Curentul.ro in urma cu circa doi ani, apartine afaceristului Liviu Luca de la PetromServices (partener de afaceri cu Sorin Ovidiu Vantu), care intr-o depozitie data in fata procurorului Marius Iacob la 9.09.2010 declara in legatura cu cercetarile intreprinse pe marginea unui transfer de 3.000.000 euro din contul firmei Elbahold Limited Cipru in contul firmei COMAC Limited Cipru: „...Stiu ca exista in Republica Cipru, in Nicosia, firma COMAC Limited Cipru, care e posibil sa apartina lui Sorin Ovidiu Vantu...”
CONCLUZII
Cazul mai sus prezentat e simplu de interpretat. Daca documentele bancare prezentate de senatorul Rosca Stanescu sunt reale, rezulta ca Traian Basescu a castigat alegerile prezidentiale din noiembrie 2004, din partea Aliantei DA PNL – PD, ca urmare a faptului ca a fost finantat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu cu milioane grele de dolari. El, Basescu, care il acuza pe contracandidatul lui de la urmatoarele alegeri, Mircea Geoana, ca s-a dus noaptea in vizita la Vantu, acuzatie cu care a reusit sa-si discrediteze adversarul in campania electorala si sa mai obtina un nou mandat de presedinte al Romaniei!
Daca, de asemenea, se dovedeste ca Alianta DA PNL – PD, condusa pe atunci de Theodor Stolojan si Traian Basescu, nu a declarat acesti bani si i-a facut „pierduti”, ne aflam atunci in fata unui caz grav de coruptie, evaziune fiscala si spalare de bani, fata de care PICCJ are datoria sa faca lumina! -SURSA - LUMEA JUSTITIEI

Sunday, October 20, 2013

UE se leagă de Ucraina prin nordul României

Raţiunea modificării pare a fi dezinteresul Comisiei Europene de a se conecta cu Republica Moldova şi dorinţa realizării unei legături cu Ucraina nu prin România, ci prin Ungaria, la nord de România. Harta întregii reţele la nivel european nu prevede conexiune cu Republica Moldova.

Modificările par paradoxale cel puţin luând în consideraţie declaraţiile făcute de ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, chiar pe parcursul intâlnirii inter-ministeriale desfăşurate la Tallinn. ”Susţin crearea unor reţele de infrastructură inteligente, durabile şi pe deplin interconectate nu numai pe teritoriul Uniunii Europene, ci şi în legătură cu statele învecinate”, a spus aceasta. Ministrul Transporturilor nu a putut fi contactat ieri pentru precizări.

Pe lângă legăturile Constanţa-Bucureşti-Braşov-Timişoara-Arad şi Timişoara-Craiova, noua reţea mai prevede şi o conexiune a Bucureştiului la Dunăre.

Comisia Europeană a desenat nouă coridoare de transport pan-europene pe baza reţelei principale TEN-T care vor fi dezvoltate cu precădere în viitor. Aceste coridoare TEN-T, nu trebuie confundate cu celelalte coridoare de transport din Europa Centrală şi de Est, caz în care România este traversată de două dintre acestea (coridoarele IV şi IX).

În cazul noii politici TEN-T, România este inclusă în două din cele nouă coridoare europene, anume Rhin-Dunăre şi Orient/estul Mediteranei.

De ce e importantă reţeaua TEN-T

Finanţarea ”noii politici în domeniul infrastructurii”, anunţată zilele trecute la Tallinn de către Siim Kallas, vicepreşedintele CE, se va face cu ajutorul instrumentului ”Europe Connecting Facility”. Acesta este alimentat cu 26 miliarde euro de către CE, pe partea de transporturi. Dacă vechea reţea TEN-T părea a fi fost realizată cu generozitate, având o extindere mare, noua reţea pare a fi fost proiectată mai degrabă pe principii funcţionale.

Astfel s-a dat atenţie ştrangulărilor de trafic la nivelul coridoarelor europene şi completării segmentelor lipsă. Fiecare coridor presupune folosirea mai multor tipuri de transport pentru realizarea caracterului multi-modal al proiectului şi va traversa un număr minim de ţări. Cele nouă coridoare ce conţin 94 de noduri rutiere, feroviare, navale, 38 de aeroporturi-cheie, 15.000 de kilometri de cale ferată de înaltă viteză şi 35 proiecte de fronitieră. Coridoarele TEN-T vor trebui definitivate până în 2030, în timp ce reţeaua auxiliară va trebui terminată până în 2050. Cei 26 de miliarde de euro vor funcţiona ca un capital de pornire pentru statele membre. Finanţarea CE va trebui dublată de resurse proprii ale celor 28 de state membre.

Wednesday, October 09, 2013

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat miercuri seară la TVR că revocarea procurorului Lucian Papici de la conducerea secţiei I a DNA a creat o „vulnerabilitate” în cadrul Direcţiei. Kovesi a mai precizat că i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să o propună pe Mariana Alexandru pentru postul de şef al secţiei I, iar pe Lucian Papici în funcţia de adjunct, astfel realizându-se o rocadă între cei doi.
”Înlocuirea procurorului Papici a creat o vulnerabilitate în cadrul DNA. Nu a fost cerută recomandarea mea pentru delegarea celor doi noi şefi la secţia 1. De la înfiinţarea DNA nu s-au delegat şefi fără consultarea procurorului-şef al DNA. Domnul Niţu m-a sunat şi mi-a spus că a revocat delegarea lui Papici, fără să mă consulte. A spus că e decizia pe care şi-o asumă. Nu ni s-a explicat de ce li s-a încetat delegarea celor doi procurori”, a declarat Kovesi la TVR
Procurorul-şef al DNA a explicat că a solicitat de la bun început ca pentru funcţia de şef al secţiei I a DNA, ministrul Cazanciuc să o propună pe Mariana Alexandru, iar pe Lucian Papici pentru funcţia de adjunct.
”Pot să vă spun că am făcut o recomandare scrisă către Ministrul Justiţiei pentru procurorii Mariana Alexandru şi Lucian Papici. Legea de organizare judecătorească spune că se face în interesul serviciului adică a DNA. Cine poate face o evaluare mai bună decât şeful DNA. Legalitatea acestui ordin poate fi constatată de o instanţă de judecată sau de CSM. I-am spus ministrului Justiţiei că s-a creat o vulnerabilitate la DNA nu din cauza numelor propuse, ci din modul în care s-a realizat. Nu poţi să înlocuieşti un om de pe funcţie fără o explicaţie la opt zile după ce i-a prelungit delegarea”, a declarat Kovesi.
Şeful DNA a precizat că există o lipsă de încredere a procurorilor DNA în cei doi procurori, Iulian Bendeac şi Viorel Cerbu, delegaţi şi propuşi pentru conducerea secţiei I

Sunday, September 08, 2013

Mahalagismele politice de la Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constitutionala a Romaniei

In orice Stat "Democratic" autentic puterile se controleaza reciproc. In orice stat democratic nu exista putere independenta la modul pe care il intelege si il declara Monica Macovei sau Handeala – C.S.M., in numele puterii judecatoresti – din care atentie, el (CSM) nu face parte – adica nimeni sa nu zica nimic despre ce face "el" (CSM), pentru ca, se atenteaza la independenta Justitie. Asa cum Justitia ancheteaza si condamna parlamentari sau guvernanti care incalca legile, cu exceptia lui Traian Basescu, fost Securist si turnator, care are imunitate si impunitate absoluta, asa si guvernantii si parlamentarii fac legi, atribuie bugete, stabilesc politicile de urmat in aceasta tara. Cu late cuvinte, independenta celor trei puteri in stat este in fapt o interdependentza, care trebuie exercitata cu buna-credinta si numai in interesul cetateanului. Fireste ca cetateanul trebuie sa fie musai Basescu fost si actual ofiter operativ secu. sau Haineala subordonata lui Monica Macovei. Sondajul IRES desfasurat in perioada 12.01.2013 – 19.01.2013., cu subierctul "aveti incredere in Justitia romana"? 68,06% dintre raspunsuri au fost “Nu”, 22,8% au fost “Intr-o oarecare masura” si doar 8,67% dintre participantii la sondaj si-au exprimat increderea deplina in justitie, raspunzand “Da”.  Mahalagismele politice de la Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constitutionala a Romaniei, judecatori cu nasu’ in suflet (ex. cei de la I.C.C.J. sau Parchetul General), erorile judiciare (politice), dar si numarul mare de cazuri pierdute de Romania la CEDO au generat actuala neincredere in sistemul judiciar. Sustinatorii secaturii de la Cotroceni si ai independentei justitiei considera ca cei aproape 70 % dintre romani sunt un pericol pt. justitie? Fireste ca JUSTITIA Securistica instaurata de Basescu nu are nicio vina cu atat mai putin persoanele promovate si sustinute de Monica Macovei (progenitura de general de securitate - poate colonel si procuroare securisto-comunista de mare nadejde) atat in institutii publice cat si in O.N.G.-uri “independente”! Cand increderea populatiei in justitie are un trend negativ cred ca discutiile cu si despre persoane ca Cristi Danilet alias Frankfurt din Vacanta Mare, Haineala, Luluta Kovesi, Morar sau Ghica si clica lor de peropagandisti si progenituri de securisti si nomenclaturisti comunisti nu-si au rostul. Dupa opinia mea justitie inseamna adevarul pe care ni-l dorim cu toţii.

Monday, August 26, 2013

Ascensiunea rapidă în magistratură a Oanei Hăineală Schmidt la preşedinţia CSM este legată şi de o serie de coincidenţe boigrafice ale familiei. Numită acum Schmidt, după căsătoria cu un manager din industria de gaze naturale, Hăineală a avut alte câteva nume anterioare. Astfel, s-a născut cu numele de familie Hajnal, după tată, procuror înainte de revoluţie în judeţul Covasna. Procurorul Hajnal a fost promovat la Bucureşti în 1990, sub mandatul procurorului general Robu. Hajnal a fost numit procuror şef al Capitalei spre surprinderea totală a instituţiei Parchetului. În timpul mineriadei din 13 -15 iunie1990, Procuratura Capitalei a executat o serie de acţiuni împotriva manifestanţilor. Procurorul şef Hajnal a organizat desantul de procurori care a anchetat lotul de arestaţi depuşi în fortul de la Măgurele. Potrivit unor surse din Ministerul Justiţiei, în mapa profesională a Monicăi Macovei, care era procuror la Capitală, recomandarea de promovare la Parchetul General a fost semnată şi înaintată de procurorul şef Hajnal. Acesta şi-a schimbat numele în Hăineală astfel ca fiica lui studentă la drept a devenit magistră sub noul nume. Monica Macovei , ajunsă la Parchetul General a întreprins din proprie iniţiativă o anchetă asupra activităţii Parchetului Capitalei în timpul mineriadei al cărui conţinut a rămas secret dar în care procurorul Hajnal alias Hăineală nu apare ca o figură importantă, potrivit aceloraşi surse din interiorul sistemului. Tânăra Hăineală ajunge în scurt timp şefa la Parchetul Tribunalului Bacau în timpul când Monica Macovei a avut o influenţă puternică în politca de cadre din justiţie. Surse din Parchetul General ne-au relatat ca în tot sistemul de justitie este o stare de spirit incendiara provocata de actele procurorului general Laura Codruta Kövesi. Absolventa a Facultatii de Drept de la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Laura Codruta Kövesi si-a început activitatea în anul 1995, la Parchetul de pe lînga Judecatoria Sibiu, promovînd în 1999 la Parchetul de pe lînga Tribunalul Sibiu. Din noiembrie 2000 pîna în septembrie 2004, a ocupat functia de procuror-sef al structurii teritoriale Sibiu de combatere a criminalitatii organizate, iar ulterior, timp de trei luni, a condus Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe lînga Tribunalul Sibiu. Începînd din ianuarie 2006, Laura Codruta Kövesi a condus Biroul Teritorial Sibiu al DIICOT, iar la 2 octombrie 2006 a fost numita procuror general pe lînga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Dupa cum se poate observa, a avut o ascensiune rapida, mai ales în ultima parte, la care a contribuit din plin sprijinul tatalui ei, Ioan Lascu, prim-procuror la Parchetul de pe lînga Judecatoria Medias, ale carui relatii se întind în sferele cele mai influente din zona. Desemnarea acesteia pentru functia suprema în Procuratura a constituit o mare surpriza pentru ceilalti magistrati, cu atît mai mult cu cît era bine cunoscut faptul ca ierarhia prezentata la bilantul pe profil în anul 2005 o plasa pe un deloc onorabil loc 10 (din 16). Tocmai datorita rezultatelor modeste ale activitatii prestate, dar care nu au contat pentru ministrul Justitiei Monica Macovei, în raport cu interventiile procurorului Ioan Lascu si ale lui Florin Nicolae Muntean, membru PD, deputat în legislatura 2004-2008, demnitate la care a renuntat în martie 2005 pentru mult mai profitabila pozitie de director general al TRANSGAZ Medias. Sursele ne-au precizat ca decizia Monicai Macovei în favoarea Laurei Codruta Kövesi a fost consistent argumentata material de catre persoanele mentionate, care fac parte din cea mai puternica mafie a judetului Sibiu, condusa de Ilie Carabulea, cel mai bogat om de afaceri sibian, cu o avere de aproape 30 de milioane de dolari (pe locul 65 în topul celor mai bogati 100 de români), patronul Holdingului ATLASSIB, care include activitati bancare, asigurari, transporturi si mass-media. Ilie Carabulea, cunoscut în zona ca “Nasul”, si-a construit imperiul tocmai sub protectia celor care ar fi trebuit sa intervina pentru stoparea actiunilor sale ilegale: trafic de persoane (sub acoperirea transportului international de persoane); trafic de droguri (sub acoperirea serviciilor de coletarie rapida); spalare de bani prin Banca Comerciala Carpatica (pe care a înfiintat-o în 1999 si unde detine 35% din actiuni). În aceasta banca si-au pierdut urma cele 107 miliarde de lei vechi din proiectul Dracula Parc, transferati de la BCR pentru ca, sustine Ilie Carabulea, Carpatica “oferea conditii mai bune”. Desi organele de politie si cadrele Biroului teritorial DIICOT au primit numeroase informatii legate de activitatile sus-numitului, acestea nu au ajuns niciodata sa fie valorificate în mod calificat, ca urmare a interventiei directe a Laurei Codruta Kövesi, care bloca orice initiativa în acest sens. De asemenea, orice încercare a organelor Statului de a demara vreun control sau a face verificari la sediile firmelor din Holdingul ATLASSIB s-a soldat cu esec din start, îndraznetii fiind aruncati pe usa afara, uneori chiar la modul proriu, fara ca institutiile care aveau obligatia sa intervina sa sufle vreun cuvînt. Nu s-au efectuat nici un fel de investigatii, nici în cazul disparitiilor de copii (fara parinti, lasati în grija unor bunici foarte în vîrsta, în general putin sau deloc supravegheati si de care era putin probabil sa se intereseze în mod deosebit cineva), copii din zona montana a judetului, respectiv Rasinari, cu toate ca o serie de informatii, ca si comentariile din rîndul localnicilor indicau implicarea lui Ilie Carabulea. Din acelasi clan Carabulea face parte si primarul orasului Sibiu, Klaus Johannis, alaturi de care “Nasul” a intrat în afacerea retrocedarilor si pe care l-a sprijinit în achizitionarea pe mai nimic a cladirii în constructie – abandonata din lipsa de fonduri – a Primariei. Modul în care îsi rezolva problemele “spinoase” aceasta mafie este unul foarte original: dosarele grele sînt stramutate, sub diferite pretexte, la Parchetul de le lînga Curtea de Apel Alba, unde, dupa cercetari sumare, se dispune neînceperea urmaririi penale, contra unor sume ametitoare, care se regasesc în numeroasele vile si terenuri dobîndite de judecatorii si magistratii implicati. Acestia se afla sub protectia Laurei Codruta Kövesi, care, la rîndul ei, nu se sfieste sa accepte cadouri consistente, inclusiv de la cunostinte, pentru solutionarea unor cazuri penale. În 2004, cînd nu se stia cine va ajunge la Putere în urma alegerilor generale, Ilie Carabulea a finantat campaniile electorale si pentru PSD, si pentru PD, cu cîte 1 milion de euro. Tot pentru a-si asigura protectia personala, dar si a afacerilor sale, în colaborare cu directorul TRANSGAZ, Florin Nicolae Muntean, a actionat pentru promovarea în functia de inspector-sef al Politiei Sibiu a subcomisarului Ioan Lucian Muntean, inspector principal înainte de a ocupa aceasta pozitie. Revenind la Laura Codruta Kövesi si la climatul din interiorul institutiei pe care o conduce, este de mentionat si comportamentul incalificabil al acesteia fata de subalterni, începînd cu limbajul trivial, abordarile de pe pozitii de forta si încheind cu amenintarile directe la adresa celor care nu raspund prompt si întocmai comenzilor sale.

Tuesday, July 30, 2013

Sefa CSM cere Justiţiei să interzică presei să mai scrie despre ea ?!!?

Lumeajustitiei.ro publica in premiera interceptari cutremuratoare cu presedinta CSM procuroarea Oana Haineala realizate cu mandat judecatoresc de catre DNA in 2006, interceptari care dezvaluie cum o linistea Haineala, pe atunci prim procuror la Parchetul Tribunalului Bacau, pe sefa Parchetului Judecatoriei Podu Turcului, Rita Branga: „Stai linistita, am vorbit, se rezolva!” Toate acestea in timp ce amandouaerau cercetate de DNA pentru coruptie. Daca pana acum nu ne era clar de ce Oana Haineala ne-a chemat subit in judecata in data de 18 iulie 2013 la Judecatoria Cornetu - pentru a cere interzicerea noastra, a Antenei 3 si Sursei Zilei sa mai scriem ceva de ea, precum si sa retragem de pe siteul Lumeajustitiei.ro articolul din 17.07.2013 referitor la Haineala si fosta ei subalterna Rita Branga – acum lucrurile sunt limpezi. Oana Haineala vrea sa nu se stie faptul ca in 2006 a fost cercetata penal de DNA pentru favorizarea infractorului, mai precis pentru favorizarea fostei sale subalterne care conducea pe atunci Parchetul Judecatoriei Podu Turcului. Procurorul Eugen Stoina si seful sau de atunci Irinel Paun, care conducea Sectia I a DNA au realizat o serie de interceptari ale unor convorbiri telefonice purtate pe celulare de Oana Hainea, prim procuror al PT Bacau si Rita Branga, prim procuror al PJ Podu Turcului.In aceste convorbiri, procuroarea Oana Haineala o asigura pe prietena sa Rita Branga sa stea linistita ca „se rezolva”, ca a vorbit ea cu cineva... si era foarte interesata la randul ei ce intrebari pune despre ea procurorul DNA. In final, prin ordonanta DNA din 7 decembrie 2006 emisa de procurorul Eugen Stoina in dosarul DNA 111/P/2006 i s-a dat NUP procuroarei Oana Haineala pe motiv ca „in urma cercetarilor efectuate in cauza nu s-a dovedit cu certitudine ca Schmidt Haineala Oana ar fi favorizat pe inculpata Branga Rita, cercetata pentru fapte de coruptie”. Rita Branga a fost insa trimisa in judecata si condamnata in 2007 la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru cinci infractiuni de luare de mita si una de favorizare a infractorului, sentinta ramasa definitiva.
Chiar daca actuala sefa a CSM nu a fost trimisa in judecata, din interceptarile efectuate de DNA, cu autorizatii emise de presedintele Curtii de Apel Bacau Catalin Serban, reies discutii care, sustinem noi, nu ar fi avut ce cauta intre magistrati, discutii care denota o tovarasie intre Rita Branga si Oana Haineala.
Mai grav este insa faptul ca sefa CSM, aflata in razboi cu Antena 3 si Lumeajustitiei.ro in urma unor actiuni civile intentate in instanta, si-a permis sa formuleze in urma cu zece zile o cerere de ordonanta prezidentiala pentru a interzice publicatiilor Sursa Zilei, Antena 3 si Lumeajustitiei sa mai scrie despre ea, in principal pe acest subiect legat de Rita Branga, cea care a declarat-o pe Haineala „amica” ei. In cererea depusa la Judecatoria Cornetu, Oana Haineala, presedinte al CSM si-a permis sa ne acuze ca scriem „minciuni” la adresa ei, desi toate faptele prezentate de noi sunt 100% reale!
Lumeajustitiei.ro protesteaza impotriva incercarilor de intimidare a presei folosite de Oana Haineala, prin asmutirea Inspectiei CSM impotriva adversarilor ei din instanta si tentativa de cenzura pe care o incearca la Judecatoria Cornetu!
Are voie un sef un CSM sa asmuta Inspectia CSM pe presa cu care se razboieste in instanta din luna martie 2013 si cere daune de sute de mii de euro, dupa care sa ceara in Justitie interzicerea publicarii de articole la adresa ei? Nu cumva asta seamana cu folosirea institutiei de forta impotriva presei, pentru a o impiedica sa scoata la iveala lucruri de maxim interes pentru opinia publica? Sa obtina astfel „verdicte”care sa-i foloseasca in procesele ei civile in care cere daune de sute de mii de euro?
Lumeajustitiei.ro incepe de azi publicarea de stenograme cu interceptarile realizate de DNA in cazul Rita Branga – Oana Haineala, interceptari tinute pana zi la fereala de ochii publicului. Chiar daca procurorii DNA nu au conturat fapte penale impotriva actualei sefe a CSM, judecati dvs ce moralitate are Oana Haineala functie de cum interpretati natura conversatiilor ei cu subalterna sa Rita Branga, in timp ce ambele erau cercetate penal de procurori anticoruptie, coroborate cu actiunea ei din instanta in care ii acuza pe jurnalisti ca spun minciuni, si impotriva carora cere institutirea interdictiei de a mai publica subiecte la adresa ei.

Tuesday, July 09, 2013

În rechizitoriul dosarului de corupţie de la Tribunalul Bucureşti, procurorii arată că judecătoarea Viorica Dinu se lăuda că poate interveni chiar şi la Curtea Supremă pentru a obţine sentinţe favorabile. Procurorii DNA susţin că Viorica Dinu şi Antoanela Costache au creat la Tribunalul Bucureşti o adevărată reţea de comercializare a sentinţelor judecătoreşti. În unele cazuri o sentinţă favorabilă înculpatului ajungea şi la peste 100.000 euro.
În rechizitoriul dosarului în care judecătoarele Viorica Dinu şi Antoanela Costache au fost trimise în judecată se menţionează că acestea au constituit o adevărată reţea de traficare pe bani a sentinţelor judecătoreşti. Procurorii notează în rechizitoriu că Viorica Dinu se lăuda în faţa intermediarilor spăgii că are acces şi la judecătorii de la Curtea Supremă şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă aceştia pentru a obţine soluţii favorabile. Unul dintre numele pomenite de judecătoarea Viorica Dinu este cel al judecătorului Iulian.
În expunerea faptelor din rechizitoriu, procurorii nu l-au identificat pe judecătorul Iulian de la Curtea Supremă, însă în opisul cu probatoriul din dosar se menţionează o declaraţie a magistratului Iulian Dragomir, judecător la secţia penală a Curţii Supreme. Judecătorul Iulian Dragomir nu a putut fi contactat pentru a-şi prezenta punctul de vedere.
"În cazuri izolate, DINU VIORICA s-a prevalat în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi de pretinsa sa influenţă asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală", se menţionează în rechizitoriul dosarului
Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că judecătoarea Dinu a făcut mai multe referiri la judecătorul Iulian de la Curtea Supremă în discuţiile purtate cu avocatul Petre Daniel, cel care era intermediarul şpăgilor. "Mai mult, inculpata DINU VIORICA s-a angajat să facă demersuri  de intervenţie, în beneficiul unuia dintre „clienţi”, inculpatului PETRE DANIEL COSTEL, pe lângă judecătorul „IULICĂ” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „... nu, mai bine tot cu IULICĂ, să mă întâlnesc cu el până atunci şi să vedem ce zice! Viorica Dinu i-a relatat avocatului Petre Daniel o discuţie mai veche dintre ea şi judecătorul Dragomir în care acesta i-a explicat că e mai bine să fie corectă pentru că "mai devreme sau mai târziu se află". "În acelaşi registru al devoalării experienţei sale în domeniul actelor de corupţie, DINU VIORICA a menţionat „ANTONELA e ...[...]... pe toată lumea, că cercul e închis şi nu se  ştie când ne cunoaştem unii cu alţii... Şi se află! Deci, eu ştiu ... eu asta am învăţat-o de... de când eram cu IULIAN. Într-o altă discuţie cu acelaşi avocat, Viorica Dinu i-a transmis acestuia că a discutat cu judecătorul Iulian, dar că acesta i-ar fi transmis că nu poate interveni în dosare. "Privitor la acelaşi dosar, a „vorbit cu IULIAN (din ansamblul discuţiei, a reieşit că acesta este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Referitor la acelaşi judecător, inculpata DINU VIORICA a susţinut „... el îşi urmăreşte rezolvările, asta... ascensiunea şi nu ştii ce! Da’ ... Măi, cred că şi-a făcut plinu’! Nu-l mai tentează”, se arată în dosar. Judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache, de la Tribunalul Bucureşti, acuzate că ar fi luat mită pentru a ajuta la eliberarea din arest a lui Dinel Nuţu şi pentru a interveni în alte dosare, au fost trimise în judecată de procurorii DNA, împreună cu alte 21 de persoane. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) - Structura Centrală a trimis în judecată 23 de persoane, printre judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache, doi grefieri şi doi avocaţi, "în legătură cu presupusa săvârşire a unor infracţiuni de corupţie judiciară şi informatice, în schimbul obţinerii de beneficii materiale.
Procurorii anticorupţie au acuzat-o pe Viorica Dinu (care şi-a dat demisia din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti) de constituire a unui grup infracţional organizat, cinci infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată şi trei infracţiuni de luare de mită. Viorica Dinu se află în arest preventiv, iar pe 27 mai a fost eliberată din funcţie prin decret semnat de preşedintele Traian Băsescu. Antonela Anemary Costache, judecător la Tribunalul Bucureşti - Secţia penală, în prezent suspendată din funcţie, a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă şi alte trei infracţiuni informatice. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată avocatul Costel Daniel Petre, din Baroul Bucureşti, arestat preventiv, pentru aderare la un grup infracţional organizat, două infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, cumpărare a influenţei, complicitate la trei infracţiuni de luare de mită, la trafic de influenţă şi la cumpărare a influenţei şi Ileana Alina Răducanu, avocat în Baroul Dolj, pentru cumpărare a influenţei, dare de mită şi complicitate la cumpărare a influenţei. Bogdan Marian Bobocel, soţul avocatei Răducanu, a fost acuzat de complicitate la cumpărare a influenţei. (sursa, gindul.ro)

Sunday, June 30, 2013

Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi din Camera Deputaţilor, Camera Decizională, a avizat, în data de 20 iunie, propunerea legislativă pentru modificarea ordonanţei de urgenţă care modifică şi completează legea privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, printr-un amendament ce prevede că notarii şi avocaţii dobândesc, fără nici o formalitate, atribuţii specifice profesiei de mediator, se arată într-un comunicat de presă remis de Consiliul de Mediere.  Astfel, notarii şi avocaţii pot dobândi fără pregătire de specialitate în managementul conflictelor, comunicare, tehnici de negociere şi în teoria şi practica medierii şi fără a îndeplini condiţiile prevăzute de lege, calitatea de mediator.  Potrivit reprezentanţilor Consiliului de Mediere, amendamentul încalcă prevederile Directivei 52/2008/CE a Parlamentului European, care arată că poate deveni mediator orice persoană, indiferent de profesie, obligând în acest sens statele membre să asigure o formare iniţială şi continuă a mediatorilor, pentru a putea desfăşura o mediere eficientă, imparţială şi competentă faţă de părţi.  De asemenea, reprezentanţii consiliului mai aduc în vedere că amendamentul creează discriminare, atât raportat la celelalte profesii juridice, cât şi la profesiile nonjuridice, ceea ce conduce, în mod direct, la inechitate. "Dar, înainte de toate, amendamentul riscă să compromită însuşi actul de mediere, aducând astfel un grav prejudiciu cetăţenilor, deoarece nici avocaţii şi nici notarii nu au, prin formarea lor profesională, cunoştinţele şi abilităţile necesare conducerii profesioniste a procedurii de mediere, în absenţa unei pregătiri de specialitate cerute prin actele normative în vigoare", se mai arată în comunicat.  Adoptarea unor astfel de prevederi legislative ar conduce în plan internaţional la reacţii negative în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu doi ani, ţara noastră era monitorizată în implementarea medierii, pentru a se asigura creşterea calităţii actului de justiţie, ca urmare a degrevării sistemului judiciar de cauzele soluţionate prin mediere, concluzionează comunicatul. 

Sursa - Lumea Justitiei

Executivul a aprobat, in cadrul sedintei de Guvern din data de 26 iunie 2013, propunerea Ministerului Justitiei de modificarea a Ordonantei de urgenta privind taxele judiciare de timbru, astfel incat noile prevederi sa reglementeze situatiile si procedurile nou prevazute in Codul civil si in Codul de procedura civila. Modificarile se refera in principal la etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac. Noul proiect prevede simplificarea procedurilor premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, in sensul eliminarii timbrului judiciar si a reducerii numarului categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii. In ceea e priveste taxele fixe, intr-un comunicat de presa al Ministerului Justitiei de joi, 27 iunie 2013, se arata ca taxele fixe au fost majorate de 4,5 ori fata de cele existente. Astfel, taxa pentru cererea de recuzare sau de stramutare a fost majorata de la 4 la 100 de lei, cresterea fiind justificata prin evitarea tendintei de a fi folosita ca mijloc de tergiversare a litigiului. In ceea ce priveste taxa fixa aplicabila cu caracter general, aceasta a crescut de la 8 la 20 de lei.
Totodata, potrivit noilor modificari, de la data de 1 ianuarie 2014, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata din sumele incasate din taxe judiciare de timbru va fi de 45%, fata de 30%, cat este in prezent.
Prezentam in continuare comunicatul Ministerului Justitiei din data de 27 iunie 2013 in care
"Modificarea cadrului legal de desfasurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedura civila precum si punerea in aplicare a noilor institutii adoptate prin Codul civil, a impus revizuirea legislatiei si in materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie sa reflecte noua structura si dinamica a procesului civil, noile garantii procedurale acordate partilor pentru asigurarea unui proces echitabil precum si sa asigure acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru pregatirea personalului din sistemul justitiei. In acest sens, actul normativ reglementeaza situatii si proceduri noi prevazute in cele doua Coduri, precum etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac.
S-au simplificat formalitatile premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru, care are in acest moment valori modice de 0,15 lei; 0,50 lei, 1 leu, 3 lei; 5 lei si a carui achizitionare presupunea un efort suplimentar din partea justitiabililor si a avocatilor.
A fost redus numarul categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, facând sistemul de taxe mult mai usor de asimilat si de aplicat de catre practicieni.
Prin ordonanta de urgenta propusa spre adoptare, Ministerul Justitiei a urmarit si actualizarea taxelor judiciare fixe si corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, in conditiile in care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultima indexare in anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de stramutare; 10 lei pentru ordonanta presedintiala; 19 lei actiunea in granituire). Aceste taxe fixe au fost majorate astfel incât veniturile obtinute sa acopere, chiar daca doar partial, dar in mod real, costurile unui proces, având insa grija ca taxele sa ramâna la un nivel corespunzator situatiei economice generale, sa nu impovareze justitiabilul si sa nu constituie o piedica in exercitarea liberului acces la justitie. Ca nivel de crestere, in medie a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori; in mod cu totul izolat a existat o crestere mai mare, ca de ex. pentru cererea de recuzare sau de stramutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar aceasta crestere a avut in vedere particularitatea acestor cereri si evitarea tendintei de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului. Au fost insa prevazute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci când astfel de cereri se dovedesc justificate (se restituie ½ din taxa daca judecatorul se abtine sau daca cererea de recuzare sau de stramutare este admisa).
Taxa fixa aplicabila cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.
In paralel cu majorarea taxelor fixe dar spre deosebire de aceste, actul normativ a prevazut diminuarea taxelor stabilite procentual in functie de valoarea obiectului cererii, al caror cuantum era considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.
Alte modificari aduse prin ordonanta de urgenta se refera la:
-cresterea numarului de situatii in care se restituie taxa judiciara de timbru si reglementarea procedurii si a competentei de solutionare a cererilor de restituire;-instituirea unui sistem mai echilibrat de sanctionare in cazul unor actiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate;-stabilirea unor norme de competenta si procedura pentru valorificarea creantelor statului sau ale bugetelor locale.
Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri - precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfasurarea proceselor penale care sunt suportate de parti sau de alti participanti la proces, impozitul pe veniturile realizate din activitati desfasurate de avocati, notari publici si executori judecatoresti - se vor evidentia unitar, permitând o evaluare transparenta a incasarilor si cheltuielilor publice ale sistemului.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele incasate din taxele judiciare de timbru, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata va fi de 45%, fata de 30%, cât revine in prezent.
S-au simplificat si clarificat unele aspecte controversate din legea anterioara sau solutionate neunitar in practica judiciara; s-au valorificat solutiile unor recursuri in interesul legii precum si unele solutii doctrinare.
S-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care sa permita analize si studii de specialitate asupra veniturilor incasate si a tipurilor de cereri, care sa faciliteze urmarirea unei politici coerente, suple si adaptate nevoilor sistemului si ale justitiabililor. Instantele vor fi obligate sa completeze câmpurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate si a realizarii unor analize statistice care sa fundamenteze politici in domeniul justitiei".

Friday, June 07, 2013

LUMEA JUSTITIEI (luju.ro) - Reactie uluitoare a vicepresedintei Comisiei Europene, comisarul european pentru Justitie Viviane Reding, la problemele semnalate de europarlamentarul PNL Renate Weber cu privire la incidentele care au avut loc in CSM in ultimele luni, la abuzurile comise de ANI si DNA in cazurile judecatorilor Horatius Dumbrava si Adrian Toni Neacsu, precum si cu privire la scurgerile de informatii din dosare ori amenintarile lui Daniel Morar la adresa judecatorilor. La toate aceste probleme, Viviane Reding a ales sa raspunda intr-un limbaj de lemn, fara sa spuna ceva concret.  Intr-o scrisoare pe care i-a adresat-o lui Weber in data de 29 mai 2013, comisarul european pentru Justitie a explicat ca CSM este o institutie cruciala pentru sistemul judiciar, i-a amintat europarlamentarei PNL despre constatarile din ultuimul Raport MCV si i-a dat asigurari ca CE va monitoriza indeaproape progresele inregistrate. In final, Viviane Reding i-a multumit Renatei Weber pentru opiniile exprimate “privind situatia din Romania”.  Iata raspunsul vicepresedintei Comisiei Europene, Viviane Reding, acordat europarlamentarului Renate Weber:
 
Stimata d-na Weber,
Va multumesc pentru scrisoarea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii din Romania. Am luat act de observatiile dumneavoastra privind evenimentele din Romania. Sunt de acord ca CSM este o institutie cruciala pentru un sistem judiciar independent, functional si responsabil. Comisia acorda o importanta deosebita acestor obiective si a verificat in mod regulat daca sunt respectate in rapoartele publicate sub Mecanimsul de Cooperare si Verificare.
Asa cum stiti, Comisia a adoptat ultimul sau raport privind Romania la data de 30 ianuarie 2013, in care a constatat ca Romania a implementat mai multe, dar nu toate recomandarile sale. In timp ce respectul pentru Constitutie si deciziile Curtii Constitutionale a fost restabilit, lipsa de respect fata de independenta sistemului juridic si instabilitatea cu care se confrunta institutiile judiciare raman o sursa de ingrijorare. Raportul stabileste evolutiile-cheie pe parcursul ultimelor sase luni in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si masurile impotriva coruptiei, mentionand capacitatea de rezistenta a instantelor si a institutiilor anticoruptie in circumstante dificile.
Va asigur ca Comisia va monitoriza indeaproape progresele inregistrate, inclusiv in ceea ce priveste respectarea independentei justitiei si a statului de drept, si va adopta un raport suplimentar asupra preocesului de reforma pana la sfarsitul acestui an.
Va multumesc inca o data pentru opiniile dumneavoastra privind situatia din Romania.
Cu stima,
Viviane Reding”.
 
Amintim ca Renate Weber i-a transmis comisarului Viviane Reding o scrisoare, la inceputul lunii martie 2013, in care vicepresedintelui Comisiei Europene mai multe probleme privind sistemul judiciar din Romania. Cu acea ocazie, Weber ii cerea Vivianei Reding sa isi exprime o pozitie oficiala in legatura cu ultimele evenimente din CSM. De asemenea, Renate Weber o intreba pe Viviane Reading de ce incidentele din Consiliul Superior al Magistraturii nu au fost reflectate in ultimul Raport MCV.
Weber ii solicita lui Reding, in aceeasi scrisoare, sa explice de ce nu a existat nicio reactie din partea Comisiei Europene in ceea ce priveste abuzurile comise de DNA si ANI impotriva judecatorilor Adrian Toni Neacsu si Horatius Dumbrava din CSM, anchetati dupa ce acestia au protestat fata de alegerea unui procuror in fruntea Consiliului.
Nu in ultimul rand, Renate Weber i-a adus aminte vicepresedintei Comisiei Europene si despre abuzurile comise de procurori in vara anului 2012, de scurgerile de informatii de la DNA sau despre momentul in care Daniel Morar a amenintat anumiti judecatori, nemultumit fiind de deciziile acestora, precizand ca va incepe urmarirea penala impotriva lor, ceea ce s-a si intamplat.

Wednesday, June 05, 2013

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a dat publicitatii unui studiu „DESPRE GARANTIILE PROCESULUI CIVIL. REPARTIZAREA ALEATORIE”, in care semnaleaza secretomania instaurata de CSM si o serie de instante din Romania, in privinta repartizarii aleatorii a dosarelor, principiu stabilit de Legea 303/2004 privind organizarea judiciara.    Iata materialul dat publicitatii de AMJ:
Repartizarea aleatorie a fost gandita ca o garantie pentru un proces echitabil raportat la componenta completului de judecata. Daca am fi trait intr-o societate corecta, in care magistratii sunt mai presus de orice banuiala, probabil ca o astfel de problema nici nu s-ar fi pus. Din pacate, societatea romaneasca, cu avatarurile sale din epoca comunista, are o experienta prea trista cu Justitia, varful de lance al regimului comunist, cu judecatori care pronuntau sentinte de condamnare la moarte sau la munca silnica pe viata pentru disidenti politici, cu epurarea intregului sistemul judiciar prin excluderea atat din sistemul de invatamant, cat si din profesiile juridice a tuturor celor care nu aveau “origine sanatoasa” sau manifestau obstinatii intelectuale.  O astfel de istorie nu este de natura sa nasca incredere in Justitie, iar implicarea din ce in ce mai vizibila a serviciilor secrete la toate nivelurile sale, ca si reticenta desprinderii de vechiul sistem si de vechile metehne, au dus la conditionarea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana de acceptarea unui mecanism de cooperare si verificare (MCV) care sa permita institutiilor europene sa creioneze un nou sistem juridic, compatibil cu principiile statului de drept si cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Noi institutii au fost create sau reinventate dupa reguli noi, insa, progresiv, ele au fost deturnate de la scopul pentru care au fost infiintate, fie de guvernanti, prin elaborarea de acte normative care sa se muleze intereselor de moment ale clasei politice sau gruparilor transpartinice, fie de catre magistrati prin interpretarea subiective a procedurilor si institutiilor.  Printre acestea si repartizarea aleatorie. Ridicata la rang de principiu in Legea organizarii judiciare 304/2004, a fost implementata printr-un program informatic (Ecris) care ar fi trebuit sa automatizeze orice repartizare si sa excluda astfel factorul uman, dar care, in realitate, a fost conceput ca un sistem semiautomatizat, repartizarea facuta de computer putand fi ocolita de catre personalul auxiliar prin modalitatea de completare a unor campuri realizandu-se astfel determinarea completului ce judeca dosarul.  Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti a permis, de asemenea conducerii instantelor sa intervina ulterior repartizarii initiale si, sub diferite pretexte administrative, sa rerepartizeze dosarele in cadrul unor proceduri total netransparente justitiabililor.   Pentru lamurirea motivelor care au dus la implicarea conducerii instantelor in procesul de repartizare a cauzelor am formulat intrebari Tribunalului Bucuresti, Curtii de Apel Bucuresti si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii de Apel Brasov (pozitiile exprimate fiind atasate), insa raspunsurile au fost extrem de opace, discutiile administrative ale instantelor fiind clasificate ca nefiind de interes public sau necircumscriindu-se legii 544/2001 privind accesul la informatiile publice. Tribunalul Bucuresti, prin Presedinte, doamna Laura Andrei, a aratat ca procesele verbale ale sendintelor consiliilor de conducere privind “aspecte ale vietii organizatiei” care nu privesc opinia publica.  In acest context, suspiciunile justitiabililor privind independenta si impartialitatea magistratilor, intemeiate si pe refuzul Inspectiei Judiciare de a cerceta in mod real abuzurile sau disfunctionalitatile reclamate, ar fi trebuit sa determine Consiliul superior al Magistraturii sa isi realizeze misiunea si sa reformeze sistemul judiciar, prin intarirea garantiilor procedurale si crearea unui sistem eficient de control si angajare a raspunderii magistratilor.  Din pacate, Consiliul Superior al Magistraturii, indepartandu-se de la misiunea pentru care a fost creat, functionand ca un organism sindical, a elaborat norme care au dus la protectia unui sistem defect, lipsit de mecanisme de reglare si corectie. Astfel, art. 98 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor de judecata a prevazut ca cererea de recuzare sa fie judecata de completul imediat urmator, ceea ce a permis conducerilor instantelor sa aranjeze completele in cascada, dupa afinitati si interese.  Art. 96 ind.2 din Regulament introdus de CSM in 2011 ca urmare a propunerii Directiei Legislatie, Documentare si Contencios “referitor la modificarile Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti pentru inlaturarea practicilor de eludare a repartizarii aleatorii prin cereri repetitive” a prevazut ca “Daca se constata ca pe rolul instantei exista sau au existat cel putin doua cereri pendinte in acelasi timp, formulate de aceeasi  parte, avand acelasi obiect principal si aceeasi cauza, toate cererile aflate pe rol la momentul constatarii vor fi judecate de catre primul complet investit, chiar daca partea a renuntat la judecarea cererii aflate pe rolul acestui complet sau cererea a fost anulata ca netimbrata ori ca nesemnata”. Avind in vedere refuzul CSM de a ne comunica nota Directiei Legislatie care a dus la adoptarea acestei prevederi, sub pretextul ca nu ar fi informatie publica, nu putem sa stim ce a dus la concluzia ca depunerea mai multor cereri de catre justitiabili s-ar face pentru a eluda sistemul Ecris, insa, ce este de remarcat este ca CSM face un proces de intentie justitiabililor tocmai cu privire la disfunctionalitatile sistemului judiciar, pe care chiar acestia le-au reclamat si cu privire la care Consiliul nu a luat pana acum nici o masura (cu exceptia recentului control dispus la Tribunalul Bucuresti, control despre care nu s-a mai auzit nimic si care o sa se finalizeze cu o dezincriminare generala). CSM nu s-a grabit sa ia masuri pentru transparentizarea procesului de repartizare, a procesului decizional privind formarea si planificarea completelor de judecata, ci a considerat oportun sa completeze “dispozitiile lacunare” ale Codului de procedura civila privind litispendenta, chiar cu incalcarea principiului repartizarii aleatorii prevazute de legea 303/2004.
Daca fenomenul amintit de Directia Legislatie de la CSM este adevarat, doua probleme trebuiau a fi solutionate:
(1) care este motivul pentru care un justitiabil ar dori ca dosarul sau sa nu fie judecat de catre anumiti magistrati si
(2) de ce este privita cu suspiciune dorinta justitiabiliul de a nu fi judecat dosarul de catre anumiti magistrati?
Daca toti magistratii sunt corecti, inseamna ca solutia va fi una corecta, indiferent de judecatorul care o va da.
Daca nu toti magistratii sunt corecti, atunci aceasta suspiciune de coruptie pe care o exhiba CSM prin modificarea Regulamentului, nu ar trebui sa fie deferita organelor de cercetare penala competente pe fapte de coruptie?
Departe de a acuza justitiabilii, masura luata de CSM prin art.96 ind.2 din Regulament nu face decat sa intareasca opinia generalizat privind existenta fenomenului de coruptie la nivelul instantelor de judecata.
Strict juridic, articolul 96 ind.2 din Regulament este si nelegal deoarece incalca in mod flagrant dispozitiile legii 304/2004 si ale art.164 CPC.
Potrivit dreptului aplicabil, singura exceptie a schimbarii completului de judecata este aceea in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective. Legea nr. 304/2004 prin art. 139 alin.1 lit.b) da in competenta CSM doar fixarea unor criterii pentru asigurarea repartizarii aleatorii, dar nicidecum violarea acestui principiu prevazut de o lege organica si protejat prin art. 6 din Conventie. Mai mult, acelasi alineat apara si principiul continuitatii, nu al deposedarii de dosar, pe cale administrativa a judecatorului. Pe de alta parte, Codul de Procedura Civila, de asemenea lege organica, reglementeaza situatiile la care se refera dispozitiile art. 96 ind.2, astfel incat Regulamentul, norma inferioara, adauga la lege.Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 15 mai 2013, prin care solicitati a vi se comunica o copie a Hotararii Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.9/18.04.2013 precum si motivele, cauzele si documentele care au stat la baza emiterii hotararii expunem urmatoarele: Asa v-a fost comunicat la data de 13 mai 2013, ne aflam in imposibilitatea de a va pune la dispozitie Hotararea nr.9/18.04.2013, in integralitatea sa, intrucat aceasta contine
si alte dispozitii de ordin administrativ in legatura cu activitatea interna a instantei. Precizam ca, hotararile Colegiului de Conducere nu se motiveaza, iar actele si documentele care stau la baza adoptarii hotararilor reprezinta acte interne ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care nu pot fi puse la dispozitia petentilor - Cu consideratie, Magistrat asistent Viorel Ciobanu”...(SURSA LUMEA JUSTITIEI)