Wednesday, March 30, 2011

Autoritatile se gandesc la o posibila majorare a preturilor la gazele naturale chiar din luna mai, potrivit unor surse guvernamentale. "Este exclus sa vorbim despre cresterea preturilor la gaze in luna aprilie, insa nu acelasi lucru pot spune de luna mai. Nu pot sa va spun cu cat s-ar putea majora preturile. Vor fi probabil cateva procente. Este inevitabil, s-au tinut prea mult timp in frau aceste preturi. In mod real, gazele ar fi trebuit sa se scumpeasca treptat din 2009 pana in prezent cu 40%, daca tinem cont de faptul ca s-au scumpit gazele din import, iar apoi a crescut ponderea lor in cosul de gaze", au precizat sursele citate. Ultima scumpire a gazelor la consumator a avut loc in vara lui 2008, iar in 2009, au avut loc doua runde de ieftiniri.

5 comments:

Anonymous said...

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis joi sa mentina rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an si sa reduca rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută începând cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2011. Cat despre lichiditatea din sistemul bancar, BNR o va gestiona "adecvat", mai precizeaza comunicatul. Potrivit documentului, institutia condusa de Mugur Isarescu va monitoriza în continuare cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.
Stirea se actualizeaza


Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilităţi băneşti ale bancilor ( în lei şi în valută) păstrate în conturi deschise la Banca Naţională a României. Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNR) şi cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută.


Baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii).

Perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună, fiind succesive (prima dintre ele reprezentând intervalul cuprins între data de 24 a lunii precedente şi data de 23 a lunii curente). Ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică sau mai mare de 2 ani).
RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR.Deficitului de rezerve i se aplică o dobândă penalizatoare, iar abaterile repetate se sancţionează prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaţiunilor instituţiei de credit.

Anonymous said...

Exportatorii elveţieni ar fi într-o situaţie mult mai bună acum dacă francul nu s-ar fi apreciat atât de mult în ultimii doi ani. Ar avea la fel de mult succes ca cei germani, deoarece sectoarele exporturilor sunt similar poziţionate în cazul ambelor ţări", a declarat Alexander och, economist la UniCredit Group Munchen.
Exporturile Elveţiei continuă să piardă teren în faţa Germaniei, companiile încercând să depăşească dificultăţile generate de o monedă care s-a apreciat puternic în ultimele 12 luni faţă de euro şi dolar. Ambele ţări au beneficiat de cererea globală pentru produsele lor, însă ieftinirea monedei europene a ajutat vânzările şi creşterea economică din Germania.Exportatorii elveţieni spun că aprecierea monedei naţionale este un "coşmar pentru toată lumea" iar aderarea la moneda unică europeană ar fi benefică pentru naţiunea care rămâne din ce în ce mai mult în urma rivalilor de pe continent, scrie Bloomberg

Anonymous said...

Încă o umilinţă de la francezi. Nu mai vreau Schengen
04.19.2011 · Publicat in Pareri
România a ajuns la acelaşi nivel cu Transnistria: o să avem graniţele păzite de poliţişti străini. Citesc în Adevărul că ministrul francez de interne Claude Gueant ne cere să acceptăm poliţişti străini la graniţele României pentru a fi primiţi în Schengen. Doar graniţa Transnistriei mai este păzită de o misiune poliţienească a Uniunii Europene. În cazul acceptării acestei propuneri se duce pe apa Sâmbetei o bună bucată din suveranitatea naţională a României, alături cu o porţie zdravănă de demnitate.

Doar că citind articolul din adevărul, câteva rânduri mai jos, aflu că propunerea ar fi venit chiar din partea României, după cum spune Marian Tutilescu, secretar de stat în MAI şi şef al Departamentului Schengen. Tutilescu parcă era chestor în Ministerul de Interne, echivalent cu gradul de general. Şi nu i-au căzut nici epoleţii, nici cucu’ de la caşchetă când a pronunţat aceste cuvinte. După ce o să ne dăm graniţele pe mâna francezilor mai rămân foarte puţine de rezolvat. Să dăm Banca Naţională pe mâna nemţilor, Armata să o încredinţăm ungurilor şi BOR să devină filială a Scientologilor sau Martorilor lui Iehova.

Anonymous said...

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, in 2007, ca judecatorii si procurorii pot face parte neingraditi din Masonerie, deoarece aceasta apartenenta nu este prevazuta in lege ca incompatibilitate. Cat priveste impartialitatea de care un judecator este obligat prin lege sa dea dovada in momentul in care este investit cu judecata unei cauze, indiferent de numele sau apartenenta la un anume grup, cum ar fi cel al Masoneriei, CSM a stabilit ca un judecator poate sa isi judece un “frate” mason dupa “constiinta”. In rest, cum ar putea sa demonstreze oare un justitiabil, ca un judecator e mason in conditiile in care Masoneria este o organizatie “discreta” si cu atat mai mult sa poata dovedi ca partea din dosar favorizata ar fi la randul ei “frate” cu judecatorul? Lumeajustitiei.ro va prezinta cum CSM, in vechea sa componenta, a transat problema magistratilor masoni.


--------------------------------------------------------------------------------

Judecatorii pot fi masoni, pentru ca legea nu le interzice

Inspectia Judiciara a CSM a formulat o nota, insusita de Plenul CSM in 2007, pornind de la un articol din presa, in care jurnalistii sustineau ca un judecator al Curtii de Apel Craiova, Dan Spanu, ar fi membru al “Marii Loji de Rit Scotian” si intrebau CSM daca aceasta apartenenta la Masonerie l-ar putea face pe judecatorul in cauza incompatibil sau nu, in solutionarea anumitor dosare. De asemenea, jurnalistii intrebau daca, din cauza apartenentei sale, magistratul ar putea fi impartial in judecarea unor dosare in care una dintre parti ar fi mason. Inspectia Judiciara a CSM s-a sesizat imediat si a intocmit o nota in care a aratat toate incompatibilitatile prevazute de lege pentru judecatori si procurori, printre acestea numarandu-se interdictia de a fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, interdictia de a desfasura activitati comerciale, activitati de arbitraj in litigii, interdictia de a fi actionar sau administrator la orice fel de companie comerciala, interdictia de a apartine unui grup de interes economic sau politic. Cu toate acestea, Inspectia CSM a ajuns la concluzia ca “judecatorilor si procurorilor le este insa permis sa fie membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane de drept privat, fara scop patrimonial”. Ca atare, CSM a sustinut ca “in raport de aceasta prevedere legala, edictata in mod expres prin Legea 303/2004, la art.11 (3), consideram ca apartenenta la o organizatie masona nu este incompatibila de plano cu calitatea de judecator sau procuror in functie”.

Un judecator mason trebuie demonstrat ca a fost partinitor in sala de judecata cu un frate mason. Masonul jura sa-si apere fratii

Inspectorii CSM au sustinut ca “lipsa de impartialitate a unui tribunal nu se examineaza in abstract, ci in fiecare caz in parte, pentru a se putea decide daca natura si intensitatea legaturii in discutie este in masura sa denote partinirea judecatorului (…) Se poate concluziona ca un judecator sau procuror cunoscut/declarat ca mason nu este prezumat a nu decide in mod impartial cu privire la un caz, atunci cand parte in proces este un alt mason, fiind necesar a se demonstra ca din acest motiv i-ar putea fi afectata capacitatea de a judeca conform propriei constiinte si a probelor de la dosar”. Aceasta concluzie a fost insusita si de Plenul CSM, desi, in aceeasi nota, inspectorii au notat ca atunci: “cand intra in organizatie, masonii isi asuma fata de aceasta obligatii si depun un juramant (…) Concluzionand, francmasoneria este un sistem de morala special care cere membrilor sai tinuta morala si buna reputatie, prin morala intelegandu-se bunatate, onestitate, sinceritate, loialitate, justete etc”. Loialitate e un cuvant cheie in aceasta enumerare fata de care se ridica intrebarea: fata de cine loialitate? Fata de juramantul de judecator sau fata de cel de mason? CSM nu a pus in balanta valoarea celor doua juraminte!

Anonymous said...

Mediafax,Rador,Basa Press,Media Trust,LiveNews.ro,NewsIn