Ascensiunea rapidă în magistratură a Oanei Hăineală Schmidt la preşedinţia CSM este legată şi de o serie de coincidenţe boigrafice ale familiei. Numită acum Schmidt, după căsătoria cu un manager din industria de gaze naturale, Hăineală a avut alte câteva nume anterioare. Astfel, s-a născut cu numele de familie Hajnal, după tată, procuror înainte de revoluţie în judeţul Covasna. Procurorul Hajnal a fost promovat la Bucureşti în 1990, sub mandatul procurorului general Robu. Hajnal a fost numit procuror şef al Capitalei spre surprinderea totală a instituţiei Parchetului. În timpul mineriadei din 13 -15 iunie1990, Procuratura Capitalei a executat o serie de acţiuni împotriva manifestanţilor. Procurorul şef Hajnal a organizat desantul de procurori care a anchetat lotul de arestaţi depuşi în fortul de la Măgurele. Potrivit unor surse din Ministerul Justiţiei, în mapa profesională a Monicăi Macovei, care era procuror la Capitală, recomandarea de promovare la Parchetul General a fost semnată şi înaintată de procurorul şef Hajnal. Acesta şi-a schimbat numele în Hăineală astfel ca fiica lui studentă la drept a devenit magistră sub noul nume. Monica Macovei , ajunsă la Parchetul General a întreprins din proprie iniţiativă o anchetă asupra activităţii Parchetului Capitalei în timpul mineriadei al cărui conţinut a rămas secret dar în care procurorul Hajnal alias Hăineală nu apare ca o figură importantă, potrivit aceloraşi surse din interiorul sistemului. Tânăra Hăineală ajunge în scurt timp şefa la Parchetul Tribunalului Bacau în timpul când Monica Macovei a avut o influenţă puternică în politca de cadre din justiţie. Surse din Parchetul General ne-au relatat ca în tot sistemul de justitie este o stare de spirit incendiara provocata de actele procurorului general Laura Codruta Kövesi. Absolventa a Facultatii de Drept de la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Laura Codruta Kövesi si-a început activitatea în anul 1995, la Parchetul de pe lînga Judecatoria Sibiu, promovînd în 1999 la Parchetul de pe lînga Tribunalul Sibiu. Din noiembrie 2000 pîna în septembrie 2004, a ocupat functia de procuror-sef al structurii teritoriale Sibiu de combatere a criminalitatii organizate, iar ulterior, timp de trei luni, a condus Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe lînga Tribunalul Sibiu. Începînd din ianuarie 2006, Laura Codruta Kövesi a condus Biroul Teritorial Sibiu al DIICOT, iar la 2 octombrie 2006 a fost numita procuror general pe lînga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Dupa cum se poate observa, a avut o ascensiune rapida, mai ales în ultima parte, la care a contribuit din plin sprijinul tatalui ei, Ioan Lascu, prim-procuror la Parchetul de pe lînga Judecatoria Medias, ale carui relatii se întind în sferele cele mai influente din zona. Desemnarea acesteia pentru functia suprema în Procuratura a constituit o mare surpriza pentru ceilalti magistrati, cu atît mai mult cu cît era bine cunoscut faptul ca ierarhia prezentata la bilantul pe profil în anul 2005 o plasa pe un deloc onorabil loc 10 (din 16). Tocmai datorita rezultatelor modeste ale activitatii prestate, dar care nu au contat pentru ministrul Justitiei Monica Macovei, în raport cu interventiile procurorului Ioan Lascu si ale lui Florin Nicolae Muntean, membru PD, deputat în legislatura 2004-2008, demnitate la care a renuntat în martie 2005 pentru mult mai profitabila pozitie de director general al TRANSGAZ Medias. Sursele ne-au precizat ca decizia Monicai Macovei în favoarea Laurei Codruta Kövesi a fost consistent argumentata material de catre persoanele mentionate, care fac parte din cea mai puternica mafie a judetului Sibiu, condusa de Ilie Carabulea, cel mai bogat om de afaceri sibian, cu o avere de aproape 30 de milioane de dolari (pe locul 65 în topul celor mai bogati 100 de români), patronul Holdingului ATLASSIB, care include activitati bancare, asigurari, transporturi si mass-media. Ilie Carabulea, cunoscut în zona ca “Nasul”, si-a construit imperiul tocmai sub protectia celor care ar fi trebuit sa intervina pentru stoparea actiunilor sale ilegale: trafic de persoane (sub acoperirea transportului international de persoane); trafic de droguri (sub acoperirea serviciilor de coletarie rapida); spalare de bani prin Banca Comerciala Carpatica (pe care a înfiintat-o în 1999 si unde detine 35% din actiuni). În aceasta banca si-au pierdut urma cele 107 miliarde de lei vechi din proiectul Dracula Parc, transferati de la BCR pentru ca, sustine Ilie Carabulea, Carpatica “oferea conditii mai bune”. Desi organele de politie si cadrele Biroului teritorial DIICOT au primit numeroase informatii legate de activitatile sus-numitului, acestea nu au ajuns niciodata sa fie valorificate în mod calificat, ca urmare a interventiei directe a Laurei Codruta Kövesi, care bloca orice initiativa în acest sens. De asemenea, orice încercare a organelor Statului de a demara vreun control sau a face verificari la sediile firmelor din Holdingul ATLASSIB s-a soldat cu esec din start, îndraznetii fiind aruncati pe usa afara, uneori chiar la modul proriu, fara ca institutiile care aveau obligatia sa intervina sa sufle vreun cuvînt. Nu s-au efectuat nici un fel de investigatii, nici în cazul disparitiilor de copii (fara parinti, lasati în grija unor bunici foarte în vîrsta, în general putin sau deloc supravegheati si de care era putin probabil sa se intereseze în mod deosebit cineva), copii din zona montana a judetului, respectiv Rasinari, cu toate ca o serie de informatii, ca si comentariile din rîndul localnicilor indicau implicarea lui Ilie Carabulea. Din acelasi clan Carabulea face parte si primarul orasului Sibiu, Klaus Johannis, alaturi de care “Nasul” a intrat în afacerea retrocedarilor si pe care l-a sprijinit în achizitionarea pe mai nimic a cladirii în constructie – abandonata din lipsa de fonduri – a Primariei. Modul în care îsi rezolva problemele “spinoase” aceasta mafie este unul foarte original: dosarele grele sînt stramutate, sub diferite pretexte, la Parchetul de le lînga Curtea de Apel Alba, unde, dupa cercetari sumare, se dispune neînceperea urmaririi penale, contra unor sume ametitoare, care se regasesc în numeroasele vile si terenuri dobîndite de judecatorii si magistratii implicati. Acestia se afla sub protectia Laurei Codruta Kövesi, care, la rîndul ei, nu se sfieste sa accepte cadouri consistente, inclusiv de la cunostinte, pentru solutionarea unor cazuri penale. În 2004, cînd nu se stia cine va ajunge la Putere în urma alegerilor generale, Ilie Carabulea a finantat campaniile electorale si pentru PSD, si pentru PD, cu cîte 1 milion de euro. Tot pentru a-si asigura protectia personala, dar si a afacerilor sale, în colaborare cu directorul TRANSGAZ, Florin Nicolae Muntean, a actionat pentru promovarea în functia de inspector-sef al Politiei Sibiu a subcomisarului Ioan Lucian Muntean, inspector principal înainte de a ocupa aceasta pozitie. Revenind la Laura Codruta Kövesi si la climatul din interiorul institutiei pe care o conduce, este de mentionat si comportamentul incalificabil al acesteia fata de subalterni, începînd cu limbajul trivial, abordarile de pe pozitii de forta si încheind cu amenintarile directe la adresa celor care nu raspund prompt si întocmai comenzilor sale.