Proiectul de Cod fiscal dă o nouă definiţie activităţilor independente. Astfel, conform propunerilor, veniturile din activităţi independente vor cuprinde "veniturile din activităţi economice, profesii libere şi drepturi de proprietate intelectuală". Accentul cade pe caracterul economic al activităţii. Noţiunea este decisivă atâta timp cât, în baza ei, fiscul poate să reconsidere natura veniturilor şi să modifice impozitarea.   În prezent, Codul fiscal arată că veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, din profesii libere şi din drepturi de proprietate intelectuală. În proiect, veniturile comerciale sunt înlocuite cu cele din activităţi economice. Dacă primele provin din fapte de comerţ, prestări de servicii şi practicarea unei meserii, cele din activităţi economice au ca surse producţia, comerţul şi prestările de servicii. O altă modificare vizează profesiile libere: dispare enumerarea profesiilor reglementate şi este prevăzut că sunt venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale. Implicaţiile schimbării definiţiei, nu sunt de neglijat. "Potrivit Codului fiscal (în vigoare n.r.), la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al acesteia. În baza acestor prevederi, dacă tranzacţiile nu sunt bine fundamentate, autorităţile fiscale pot reconsidera natura veniturilor", explică Andreea Steinhart, partener Contexpert. Reconsiderarea naturii veniturilor înseamnă schimbarea impozitării. De exemplu, drepturile de autor pot fi asimilate salariilor şi impuse cu toate taxele şi contribuţiile aferente acestora.  Potrivit datelor Registrului Comerţului şi alte Finanţelor, sunt înregistrate circa 350.000 de PFA, 230 mii de persoane care practică profesii libere, iar 133 mii au drepturi de proprietate intelectuală.