Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat, marti, noua conducere a Institutului National al Magistraturii. Astfel, judecatoarea Octavia Spineanu Matei de la Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a devenit noul director al INM, fiind secondata de judecatoarea Ana-Maria Garofil, de la Tribunalul Bucuresti. Judecatoarea Octavia Spineanu Matei a propus, in proiectul sau pentru conducerea INM, introducerea unui examen scris, in cadrul celui oral, sau introducerea unei spete de rezolvat in cadrul testelor grila, pentru a putea verifica si abilitatea concurentilor de a scrie corect in limba romana. In ceea ce priveste intrarea in magistratura a celor care au 5 ani vechime in profesii juridice, noul director al Institutului a propus crearea unei baze cu subiecte comune pentru ambele categorii. La randul sau, judecatoarea Ana-Maria Garofil a propus infiintarea unui ghid de solutionare a testelor grila, precum si a unui set/culegere de subiecte “astfel incat sa se evite situatiile in care se pot strecura probleme de drept controversate sau un enunt insuficient de clar exprimat ori echivoc ori nivele diferite de dificultate de la o sesiune de admitere la alta”.Sunday, June 05, 2011
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat, marti, noua conducere a Institutului National al Magistraturii. Astfel, judecatoarea Octavia Spineanu Matei de la Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a devenit noul director al INM, fiind secondata de judecatoarea Ana-Maria Garofil, de la Tribunalul Bucuresti. Judecatoarea Octavia Spineanu Matei a propus, in proiectul sau pentru conducerea INM, introducerea unui examen scris, in cadrul celui oral, sau introducerea unei spete de rezolvat in cadrul testelor grila, pentru a putea verifica si abilitatea concurentilor de a scrie corect in limba romana. In ceea ce priveste intrarea in magistratura a celor care au 5 ani vechime in profesii juridice, noul director al Institutului a propus crearea unei baze cu subiecte comune pentru ambele categorii. La randul sau, judecatoarea Ana-Maria Garofil a propus infiintarea unui ghid de solutionare a testelor grila, precum si a unui set/culegere de subiecte “astfel incat sa se evite situatiile in care se pot strecura probleme de drept controversate sau un enunt insuficient de clar exprimat ori echivoc ori nivele diferite de dificultate de la o sesiune de admitere la alta”.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
Se mai face justitie, pe bune, in Romania in dosarele instrumentate de DNA? Avem o dovada ca nu. Lumeajustitiei.ro a dezvaluit la 18 martie 2011 faptul ca judecatorul Dumitru Mirancea (foto) de la Sectia penala a Curtii de Apel Bucuresti a administrat pedepse cuprinse intre 3 ani si 3 luni si 6 luni de inchisoare – toate cu suspendare – inculpatilor Guiu Lucian Catalin, Micu Iustin Robertino, Barbor Bogda si Grama Danut Ion (politisti de frontiera trimisi in judecata de procurorul DNA Gheorghe Bocsan), pentru infractiunea de luare de mita.
--------------------------------------------------------------------------------
Acest caz este unic in istoria Justitiei romane, prin faptul ca procurorul DNA Bocsan a plecat de capul lui in strainatate, la Istanbul si a venit cu niste declaratii a unor persoane controversate, care nu au comparut niciodata la judecata, in fata instantei, existand serioase suspiciuni de fabricare a acestui dosar. Turcii audiati in Istanbul de catre procurorul Bocsan, la trei ani de la fapta, sunt in fapt mituitorii despre care procurorii DNA afirma ca au dat mita 700 de dolari lucratorilor de politie. Declaratiile acestora, luate dupa trei ani in bazarele din Istanbul - in calitate de martori "onorabili si credibili "- au fost singurele probe pe care judecatorul Mirancea a dat condamnarea. Surprinde faptul ca, desi la nenumaratele insistente ale aparararii, judecatorul Mirancea a dispus citarea turcilor la adresele lor de domiciliu din Turcia, citarea nu s-a mai produs. In fapt, citatiile nu s-au facut cu respectarea legilor in materie, ci au fost citatii de tip intern, cu timbre de Posta Romana (vezi facsimil) fara sa se tina seama ca adresele mentionate erau din Turcia. Lumeajustitiei.ro va prezinta cum arata citatiile, copiate de parti din dosar, citatii care pe langa faptul ca erau cu timbru romanesc, scrise in limba romana, nici macar nu au fost expediate, ele ramanand intregi la dosar (citatia cu dovada de citare nerupte). Oricum expedierea ar fi fost inutila, intrucat Posta Romana nu ar fi expediat asemenea citatii niciodata in Turcia, iar posta turceasca, admitand ca un asemenea lucru s-ar fi intamplat, nu ar fi stiut ce sa faca cu ele, neputand sa le inteleaga, intrucat limba romana nu e oficiala in Asia Mica. Procedura de citare cu strainatatea e una complet diferita de cea interna.
Post a Comment