In orice Stat "Democratic" autentic puterile se controleaza reciproc. In orice stat democratic nu exista putere independenta la modul pe care il intelege si il declara Monica Macovei sau Handeala – C.S.M., in numele puterii judecatoresti – din care atentie, el (CSM) nu face parte – adica nimeni sa nu zica nimic despre ce face "el" (CSM), pentru ca, se atenteaza la independenta Justitie. Asa cum Justitia ancheteaza si condamna parlamentari sau guvernanti care incalca legile, cu exceptia lui Traian Basescu, fost Securist si turnator, care are imunitate si impunitate absoluta, asa si guvernantii si parlamentarii fac legi, atribuie bugete, stabilesc politicile de urmat in aceasta tara. Cu late cuvinte, independenta celor trei puteri in stat este in fapt o interdependentza, care trebuie exercitata cu buna-credinta si numai in interesul cetateanului. Fireste ca cetateanul trebuie sa fie musai Basescu fost si actual ofiter operativ secu. sau Haineala subordonata lui Monica Macovei. Sondajul IRES desfasurat in perioada 12.01.2013 – 19.01.2013., cu subierctul "aveti incredere in Justitia romana"? 68,06% dintre raspunsuri au fost “Nu”, 22,8% au fost “Intr-o oarecare masura” si doar 8,67% dintre participantii la sondaj si-au exprimat increderea deplina in justitie, raspunzand “Da”. Mahalagismele politice de la Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constitutionala a Romaniei, judecatori cu nasu’ in suflet (ex. cei de la I.C.C.J. sau Parchetul General), erorile judiciare (politice), dar si numarul mare de cazuri pierdute de Romania la CEDO au generat actuala neincredere in sistemul judiciar. Sustinatorii secaturii de la Cotroceni si ai independentei justitiei considera ca cei aproape 70 % dintre romani sunt un pericol pt. justitie? Fireste ca JUSTITIA Securistica instaurata de Basescu nu are nicio vina cu atat mai putin persoanele promovate si sustinute de Monica Macovei (progenitura de general de securitate - poate colonel si procuroare securisto-comunista de mare nadejde) atat in institutii publice cat si in O.N.G.-uri “independente”! Cand increderea populatiei in justitie are un trend negativ cred ca discutiile cu si despre persoane ca Cristi Danilet alias Frankfurt din Vacanta Mare, Haineala, Luluta Kovesi, Morar sau Ghica si clica lor de peropagandisti si progenituri de securisti si nomenclaturisti comunisti nu-si au rostul. Dupa opinia mea justitie inseamna adevarul pe care ni-l dorim cu toţii.
2 comments:
Cea care i-a admis judecătoarei Alina Ghica cererea de ajutor public judiciar este președinta Judecătoriei Sector 1, Emilia Mădulărescu, în condițiile în care, potrivit legii, valoarea ajutorului judiciar nu poate depăși 10 salarii minime pe economie.
Potrivit sursei citate, suma pentru care BRD a solicitat executarea silită a Alinei Ghica, este o restanță provenită de la un credit în valoare de 200.000 de euro, pe care ex-președinta CSM l-a contractat în 2007, împreună cu fostul soț, Cătălin Ghica, pentru achiziționarea unui imobil în Capitală.
Întrucât, cei doi soți, în urma divorțului survenit în 2011, nu s-au înțeles cu privire la plata ratelor lunare, avocatul Cătălin Ghica a solicitat băncii să procedeze la vânzarea imobilului (deținut în prezent de el), iar din prețul pe care banca îl va obține în urma vânzării, să se stingă creditul, iar restul să fie returnat în părți egale lui și fostei soții.
Disputa între cei doi soți privind plata ratelor nu pare a se fi stins, iar, de curând, BRD s-a adresat instanței de judecată și a obținut încuviințarea executării silite a Judecătoarei Alina Ghica, trecând la popririle, interdicțiile și somațiile de rigoare.
Judecătoarea Ghica, scutită de plata a 32.000 lei
După cum semnalează în continuare luju.ro, în condițiile în care judecătoarea Alina Ghica, deține conform ultimei sale declarații de avere trei terenuri și două case și care are un venit lunar de peste 15.000 lei, la care se adaugă și o pensie pentru întreținerea copilului de 500 euro lunar, aceasta a solicitat Judecătoriei Sector 1 suspendarea executării silite.
“În cadrul acestui dosar (nr. 37103/299/2013), judecătoarea Alina Ghica, conform legii, era obligată la plata unei cauțiuni de 10% din valoarea creditului de 80.000 euro, cauțiune care reprezintă în fapt garanția pentru creditor ca în caz de producere de daune prin blocarea executării, banca să-și poată acoperi prejudiciul. Alina Ghica a depus odată cu cererea de suspendare a executării dovada plății a doar 500 lei pentru cauțiune, în loc de 35.697 lei cât s-ar fi cuvenit în raport de obligația legală”, precizează sursa citată.
După ce la termenul din 19.09.2013, președinta Emilia Mădulărescu i-a pus în vedere Alinei Ghica să plătească diferența de cauțiune de la 500 lei, la 35.697 lei, la un termen ulterior, 26.09.2013, judecătoarea CSM a solicitat să i se reducă cauțiunea de la 10%, la 1%, motivând că nu poate plăti o asemenea sumă, depunând în acest sens o cerere de acordare de ajutor public judiciar.
Ce spune legea
Conform OUG 51/2008, care stabilește condițiile acordării acestor facilități, stabilește că formele de ajutor public social sunt onorariile avocaților, experților etc, precum și taxele de timbru și prevede că limita maximă de acordare a unui ajutor public judiciar nu poate depăși într-un an contravaloarea a 10 salarii minime brute pe economie, cea ce înseamnă 8.000 lei. În plus, susține luju.ro, legea nu face nicio trimitere la cauțiunea care reprezintă în fapt o garanție ce se restituie celui care o plătește, dacă nu produce prejudicii părții adverse (creditorului).
Ex-președinta CSM, asistată social în procesul cu BRD
În aceeași zi în care Alina Ghica a formulat cererea de ajutor public judiciar, președinta JS1 a dispus: “Admite cererea de ajutor public judiciar formulata de contestatoarea Ghica Alina Nicoleta, in contradictoriu cu intimata BRD – Groupe Societe Generale SA – Grup Unirea, prin Directia Recuperare Creante, privind reducerea cautiunii aferenta cererii avand ca obiect ‘suspendare provizorie’. Dispune reducerea cautiunii aferenta cererii avand ca obiect ‘suspendare provizorie’ de la 10% din valoarea cererii la 1%, respectiv de la suma de 35.697,55 lei la suma de 3.569,75 lei. Pune in vedere contestatoarei sa achite cautiunea in suma de 3.069,75 lei, retinandu-se ca la dosar a fost depusa o cautiune in suma de 500 lei, consemnata cu recipisa de consemnare nr. 3562515/1/17.09.2013. Irevocabila”.
Lumea Justiției semnalează cazul incredibil al judecătoarei Alina Ghica din CSM, care, executată silit de BRD pentru un credit de 80.000 de euro, a obținut să i se reducă cauțiunea în dosarul în care vrea suspendarea executării, de la 35.690 lei, la 3.569 lei, deși magistratul încasează lunar 15.000 de lei lunar și deține o avere însemnată.
Post a Comment